Cod-f-pc-4 revista presei 19 aprilie 2012 cuprins

Cine sunt cele patru companii care caută gaze de şist în România

Oficialii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale susţin că „nu pot fi precizate zonele” cu rezerve de gaze de şist, în schimb reprezentanţii Ministerului Mediului indcă patru mari perimetre cu acorduri petroliere de explorare. Legislaţia română în domeniul petrolului, ca de altfel întreaga legislaţie europeană în domeniu nu face deosebire între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale. Explorarea gazelor de şist în România este posibilă prin legislaţia existentă în domeniul petrolului (Legea petrolului). „ANRM nu a încheiat cu agenţii economici acorduri pentru explorarea şi exploatarea rezervelor de gaze de şist ci acorduri petroliere de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare. Până în acest moment, nu sunt puse în evidenţă resurse de gaze de şist şi deci nu pot fi precizate zonele", a declarat Preşedintele ANRM, Alexandru Pătruţi.

Cine sapă după gaze de şist?

Referitor la companiile care efectuează operaţiuni de explorare a gazelor de şist, ANRM menţionează că poate să precizeze doar titularii care şi-au exprimat până în prezent „intenţia de a explora potenţialul de petrol al zonelor respective, în general, şi gaze din naturale din argile gazifere în particular".

Aceste companii sunt: Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company împreună cu SC Expert Petroleum SRL; EastWEST Petroleum, Chevron România Exploration and Production SRL şi Midia Resources. În schimb, reprezentanţii Ministerului Mediului precizează că există patru mari perimetre „unde s-au manifestat intenţii de a explora potenţialul de petrol al zonelor respective, în general, şi de gaze naturale din argile gazifere în particular".

Acorduri în vigoare

Primul perimetru este în zona Bârlad (denumit E V-2 Bârlad), pentru care firma Chevron are un acord petrolier în vigoare, preluat prin transfer de la firma Regal Petroleum. În acest caz, compania a înaintat spre avizare la ANRM proiectele geologice privind săparea a trei sonde cu adâncimi cuprinse între 3.000 şi 4.000m. Programul sondelor cuprinde analizarea formaţiunilor traversate şi nu include utilizarea metodei de fisurare hidraulică, după cum precizeaza ANRM. După avizarea acestor proiecte de către ANRM, compania se va adresa autorităţilor de mediu în vederea obţinerii actului de reglementare al acestora pentru proiectul de săpare a sondelor.

Al doilea perimetru cuprinde Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector), semnate cu firma Chevron. Pentru cel de-al treilea perimetru, denumit E III-7 Sud Craiova (Oltenia), firma Midia Resources are un acord în vigoare, declarând intenţia de a investiga potenţialul de gaze neconvenţionale. În cazul celui de al patrulea perimetru denumit E X-1 Voivozi şi E X-5 Adea (situat în vestul ţării) există acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector), semnate cu Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company împreună cu S.C. Expert Petroleum SRL.

Analiză seismică şi forări

Specialiştii de la Romania Energy Center (ROEC) spun, referitor la rezervele estimate de gaze de şist, că „potenţialul bănuit va trebui confirmat prin date concrete", din teren.

„Referitor la distribuţia geografică a acestor resurse, un studiu realizat în 2010 de către Advanced Resources International indică două zone cu potenţial în România: Vestul (bazinul Panonic şi bazinul Transilvaniei) şi sudul ţării (zona Dobrogei). Potenţialul banuit va trebui însă confirmat prin date concrete, din teren, colectate atât prin analiză seismică cât şi prin forarea efectivă a sondelor de explorare şi monitorizarea debitului", a declarat Gina Guşilov, specialist în energie la ROEC.

În ceea ce priveşte reglementarea unor astfel de proiecte şi eventualele riscuri de mediu, Ministerul Mediului susţine că până în prezent nu s-au identificat proceduri de evaluare a impactului asupra mediului deschise pentru proiecte de explorare/exploatare a gazului de şist, la autorităţile de mediu din teritoriu, şi „pe cale de consecinţă nu au fost elaborate în România rapoarte privind impactul asupra mediului", nici nu au fost emise acorduri sau autorizaţii de mediu pentru astfel de lucrări. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/cine-sunt-cele-patru-companii-care-cauta-gaze-de-sist-in-romania-261181.html

Gazprom susţine propaganda împotriva gazelor de şist

Compania rusă Gazprom se află în spatele ecologiştilor care se manifestă împotriva exploatării gazelor de şist în Europa, susţine eurodeputatul polonez Boguslaw Sonik (foto). Acesta a declarat că Gazprom încearcă să influenţeze politicieni europeni care au legături cu organizaţii non-guvernamentale ecologiste. Boguslaw Sonik a alcătuit un raport pentru Parlamentul European în care susţine că tehnologia extragerii gazelor de şist nu este periculoasă pentru mediul înconjurător. Eurodeputatul susţine că fracturarea hidraulică la adâncimi de peste 2.000 de metri nu este de natură să polueze pânza freatică. De asemenea, Boguslaw Sonik îi contrazice pe ecologişti şi spune că în realitate cantitatea de apă folosită pentru extragerea gazelor de şist nu este de natură să pună în pericol resursele de apă existente.

Dezbatere aprinsă

Raportul lui Boguslaw Sonik va intra în dezbaterea legislativului comunitar pe data de 9 mai, până atunci urmând să fie depuse amendamentele celorlalţi eurodeputaţi. Boguslaw Sonik a declarat pentru Polskie Radio că exploatarea gazelor de şist din Polonia va reprezenta o mare pierdere pentru compania rusă Gazprom care va pierde o mare piaţă de desfacere. Eurodeputatul a mai declarat că lobbyiştii Gazprom i-au transmis că vor face tot ce le stă în puteri să împiedice exploatarea gazelor de şist în Europa. Alt eurodeputat polonez, Konrad Szymanski, a declarat că extremiştii de stânga şi ecologiştii vor ataca raportul lui Sonik. Wenonah Hauter, directorul ONG-ului Food & Water Europe, l-a acuzat pe Boguslaw Sonik că promovează în raportul său prejudecăţi antiruse din timpul Războiului Rece. „Dl Sonik a recurs la folosirea unei retorici din timpul Războiului Rece, acuzând compania rusă Gazprom că răspândeşte teama de gazele de şist”, a spus Wenonah Hauter, citată de Euractiv.

Temerile de la Moscova

Cotidianul „Financial Times” se întreba în ediţia de ieri dacă industria gazelor de şist ar putea să conteste supremaţia Rusiei în domeniul energetic. Până în prezent, Moscova şi Gazprom au părut nepăsătoare faţă de această ameninţare, însă impactul boom-ului în producţia de gaze naturale al SUA a devenit clar, preţurile scăzând la niveluri de acum 10 ani şi profilându-se perspectiva ca acest stat să devină exportator. Cel mai mare risc pentru Rusia nu îl reprezintă gazele de şist americane, apreciază „Financial Times”, ci potenţialul exploatării unor rezerve similare în Bulgaria, România, Polonia şi Ucraina. Ţările est-europene se întrec în începerea exploatării zăcămintelor de gaze de şist prin utilizarea aceleiaşi tehnologii precum cea folosită în industria energetică americană, şi anume fracturarea hidraulică şi forajul orizontal. Gazprom furnizează Europei aproximativ 20% din cererea sa de gaze naturale, astfel că exploatarea zăcămintelor de gaze de şist în vecinătatea sa imediată reprezintă o ameninţare serioasă pe termen lung. Până în prezent, companiile europene au întâmpinat dificultăţi în renegocierea contractelor scumpe cu Gazprom din cauza lipsei de alternative, însă în următorul deceniu, dezvoltarea industriei europene a gazelor de şist i-ar putea plasa pe consumatori într-o poziţie mult mai avantajoasă, mai scrie „Financial Times”. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/gazprom_sustine_propaganda_impotriva_gazelor_de_sist