Cod-f-pc-4 revista presei 19 februarie 2013 cuprins

Alimentări cu apă

Alimentarea cu apă a localităţilor din spaţiul hidrografic Banat se realizează prin 37 de surse de suprafaţă, iar alte 247 sunt surse subterane. Conform Registrului Zonelor Protejate, din totalul captărilor din surse subterane, 90% au asigurate perimetre de protecţie sanitară cu regim sever. În cazul captărilor din sursele de suprafaţă, mai puţin de jumătate au asigurate această protective. Municipiile Reşiţa şi Caransebeş sunt alimentate într-un procent de peste 99% din surse de suprafaţă. /Radio Reşiţa, http://www.radio-resita.ro/alimentari-cu-apa

Poluare în apă

80% din teritoriul spaţiului hidrografic Banat este vulnerabil la poluarea cu nitraţi şi nutrienţi. Zonele expuse poluării din surse agricole sunt: Nera – Timişul Superior din care fac parte 50 de localităţi şi zona vulnerabilă Bega din care fac parte 85 de localităţi. Măsurătorile au fost făcute de către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului pe baza evaluării condiţiilor naturale ale arealelor cu potenţial de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către corpurile de apă. /Radio Reşiţa, http://www.radio-resita.ro/poluare-in-apa

Teme similare

Metale grele şi fosfor, aruncate la canal

Timișoara e poluată de mai multe companii. Acestea deversează în rețeaua de canalizare tot felul de substanțe. „Campioane” la acest capitol sunt TRW, UMT și Pencoop. Alte câteva zeci de societăți sunt monitorizate de reprezentanții Aquatim. Societatea Aquatim a urmărit, anul trecut, activitatea a peste 50 de firme din Timiș, într-un program care urmăreşte combaterea deversărilor poluante în reţeaua de canalizare. În urma controalelor, s-a constatat că jumătate dintre acestea 26 au înregistrat depăşiri faţă de limitele admise pentru substanţe considerate periculoase. Ca urmare, s-au aplicat 30 de amenzi, în valoare de 11.600 de lei. Analizele de laborator au indicat depăşiri pentru fosfor, încărcare organică şi amoniu. La metale grele au înregistrat depășiri frecvente societăți precum Cablaje şi Echipamente Electronice, Corozin şi BergBanat. Cele mai multe probleme s-au înregistrat însă în cazul TRW, UMT și Pencoop, unde analizele au indicat depășiri frecvente la mai mulţi indicatori. „Programul de combatere a deversărilor poluante în reţeaua de canalizare se desfăşoară din 2003, sub forma unui parteneriat între Aquatim, Garda de Mediu, Agenţia de Protecţia Mediului şi administraţia locală. Pe lângă acţiunile propriu-zise de monitorizare, care cuprind prelevări şi testări periodice ale apei uzate, Aquatim se implică şi în informarea companiilor monitorizate cu privire la legislaţia de mediu. În 2012 a fost organizată o întâlnire cu potenţialii poluatori cu metale grele din Timişoara şi s-au făcut mai multe vizite la sediile societăţilor monitorizate, împreună cu reprezentanţii Primăriei Timişoara”, a declarat Ilie Vlaicu, directorul Aquatim.

/De Banat, http://www.debanat.ro/2013/02/metale-grele-si-fosfor-aruncate-la-canal/

Gazele de şist tulbură apele minerale de la Buziaş

In luna decembrie a anului trecut, guvernul a aprobat mai multe acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare. Acestea au fost semnate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru perimetrele EX-2 Tria, EX-11 Buziaş, EX-6 Curtici, EX-4 Tulca şi EX-9 Păuliş. La începutul acestui an, în judeţul Bihor s-a stârnit un adevărat val de indignare din partea opiniei publice, provocat de posibilitatea ca în zona Băilor Felix şi 1 Mai să fie exploatate gaze de şist, ceea ce ar pune în primejdie apele subterane care constituie baza acestor staţiuni. După Felix şi 1 Mai, iată că şi Buziaşul, cu imensa sa bogăţie de ape minerale, ar putea fi sacrificat de dragul unei mai mari independenţe energetice, pe care ne-ar oferi-o extragerea gazelor de şist. Autorităţile din Buziaş sunt foarte îngrijorate de această posibilitate, dar spun că nimeni nu le-a cerut vreo părere şi nici nu le-a bătut la uşă ca să le ceară vreo autorizaţie. În mod ciudat, parcă s-ar dori desfiinţarea staţiunilor balneare din vestul României.
Conform unor surse guvernamentale, durata de concesiune pentru explorarea perimetrelor din trei judeţe din vestul României, inclusiv din Timiş, a fost negociată pentru 30 de ani, cu posibilitatea de prelungire, pe perioade succesive, până la epuizarea rezervelor de petrol, în limita unei durate maxime de 45 de ani. În baza acordului petrolier, titularul exploatează ţiţei şi gaze naturale asociate, gaze libere şi condensate. Staţiunea Buziaş s-a bucurat de o hotărâre de guvern distinctă, în a cărei notă de fundamentare se arată: "Încheierea acestui acord este benefică, deoarece prin explorarea perimetrului EX – 11 Buziaş, situat într-o zonă caracterizată printr-un grad de cercetare mai redus, condiţii morfologice dificile şi o structură geologică cu un grad mare de risc, sunt create premisele evidenţierii unor noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Lucrările de explorare sunt necesare pentru descoperirea unor resurse şi rezerve de hidrocarburi, în zone neexplorate sau în cele situate la adâncimi mari în vederea cercetării". Deşi nu se precizează nicăieri că vor fi exploatate gaze de şist, ideea explorării la adâncimi mari în căutare de hidrocarburi duce cu gândul la această variantă.

Ce sunt gazele de şist?

Gazul de şist este un gaz al cărui zăcământ este captiv între plăcile de şisturi ori în straturile de cărbune şi aflate la o adâncime mai mare decât zăcămintele de gaz convenţional. Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologică decât a cărbunelui sau a petrolului, oferind şi avantaje în privinţa limitei de emisii de bioxid de carbon, gazele naturale pot înlocui cu uşurinţă petrolul.

Exploatarea acestui tip de gaz are o răspândire mai largă în Statele Unite, unde deja există peste 50.000 de puţuri de mică adâncime. Succesul american a determinat şi alte ţări să se întrebe dacă nu cumva pot scăpa de dependenţa de gazele ruseşti şi arabe şi dacă nu deţin pe teritoriul lor preţioasa resursă.
Deja, Canada a descoperit gaze neconvenţionale în Apalaşi şi în Columbia Britanică. În Polonia se află cele mai mari zăcăminte de gaze de şist din Europa, fiind estimate la 5.300 de miliarde de metri cubi, iar în Ucraina rezervele de gaze de şist se ridică la cel puţin 30 de trilioane de metri cubi.

Consecinţe asupra mediului

Totuşi, impactul exploatării gazelor de şist asupra mediului nu este deloc neglijabil. Substanţele chimice în procesul de fisurare a rocilor riscă să ajungă în multe cazuri chiar în pânzele freatice şi să le polueze. În SUA s-au constatat mai multe scăpări importante de gaz în mediul înconjurător şi contaminarea pânzelor freatice superficiale cu gaz şi fluide de fracţionare. Conform organizaţiei Greenpeace, exploatarea gazelor de şist a fost interzisă în mai multe ţări, printre care Franţa, Bulgaria, Irlanda, Africa de Sud, precum şi în 18 state din SUA. Metodele de fracturare hidraulică utilizate presupun o serie de riscuri asupra mediului, dintre care unele nu au fost aprofundate şi înţelese suficient până în acest moment. Unul dintre neajunsurile majore ale acestei tehnologii este legat în mod direct de consumul de apă. Operaţiunile de fracturare hidraulică asociate unui singur puţ necesită un volum de apă ce poate varia între 9.000 şi 29.000 mc. Aceste valori pun sub semnul întrebării sustenabilitatea folosirii resurselor de apă chiar şi în ţări din zona temperată.

Tăcere la Buziaş

Autorităţile locale din Buziaş au fost tratate cu tăcere de reprezentanţii guvernului în privinţa explorărilor care se vor face în zonă. "Pentru noi nu ar fi bună exploatarea gazelor de şist, pentru că poate afecta punga de ape minerale care se află în subsolul localităţii şi nu numai. Este adevărat că avem un perimetru de protecţie pentru resursa de apă, care se întinde în jurul oraşului. Deşi ştiam de o astfel de exploatare încă de acum doi ani, nu a trecut nimeni pe la noi şi nici nu ştim unde este situat terenul care a fost concesionat", ne-a declarat Alger Viorel Ilaş, primarul Buziaşului.

Informaţiile au circulat mai mult între firma care a concesionat pentru 20 de ani forajele de apă minerală şi primăria oraşului, dar opinia generală pare negativă. În perioada următoare, este posibil să asistăm la acţiuni de protest faţă de exploatarea la mare adâncime a hidorcarburilor, atât din partea organizaţiilor de protecţie a mediului, cât şi din partea locuitorilor din Buziaş.

/Renaşterea Bănăţeană, http://www.renasterea.ro/stiri-banat/actualitate/gazele-de-sist-tulbura-apele-minerale-de-la-buzias.html