Nevoie urgentă de fonduri pentru stabilizarea unui „hău" format după inundaţii
» Ravena formată pe raza satului Ştirbăţ, comuna Udeşti, care pune în pericol de inundare cel puţin 13 gospodării, necesită o investiţie de peste 2,2 milioane de lei. O ravena de mari dimensiuni, formată de-a lungul anilor din cauza inundaţiilor, necesită lucrări de amenajare cât mai urgente, pentru ca în cazul unor alte precipitaţii abundente sa nu se producă pagube şi mai mari. Ravena, o vale strâmtă cu versanţi abrupţi, formată prin eroziune de şuvoaie, se află pe raza satului Ştirbăţ, comuna Udeşti, la marginea a DJ 208A. Încă din mai 2006 s-a întocmit un proces verbal din care a rezultat ca imperios necesară realizarea unor intervenţii de îndepărtare a eroziunii şi se speră ca în acest an să fie alocaţi banii pentru demararea lucrărilor. Proiectul de amenajare antierozională a ravenei Ştirbăţ este promovat de Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare, prin Filiala de îmbunătăţiri Funciare Suceava, ordonatorul principal de credite fiind Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Răzvan Florea, directorul Filialei de îmbunătăţiri Funciare Suceava, a arătat că lucrările ar reduce pierderea de teren agricol limitrof de circa 5.000 de mp/an, ar stopa lăţirea ravenei, ar proteja drumul de exploatare DE 977 cu construcţiile hidrotehnice aferente şi ar îndepărta pericolul prăbuşirii malurilor cu afectarea directă a 13 gospodării. „Prin materialul erodat, transportat în aval, se colmatează canalul de evacuare al ravenei, punându-se în pericol de inundaţie gospodăriile din intravilanul satului Udeşti. De asemenea, periodic se colmatează podeţul de pe DJ 208A, Suceava-Liteni, ceea ce duce la inundarea drumului. Investiţia este oportună deoarece amânarea ei ar conduce la intensificarea fenomenului de degradare a terenului în zonă, cu un impact negativ major economic, social şi deteriorarea gravă a condiţiilor de mediu din zonă", se arată într-un raport al Filialei de îmbunătăţiri Funciare Suceava. Lucrarea, care ar necesita peste 2,2 milioane de lei, presupune intervenţii de taluzare şi ridicare a talvegului în zona activă, la vârful ravenei, plantaţii silvice de protecţie, lucrări de intercepţie, colectare şi evacuare a apelor subterane, lucrări de intercepţie, colectare şi evacuare a scurgerilor de suprafaţă şi amenajarea antierozională a drumurilor tehnologice. Lucrările pentru amenajarea ravenei Ştirbăţ se propun pe o lungime totală 0,60 kilometri. /Monitorul de Suceava
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA
Teme ABA
Cea mai bună, Protecţia Consumatorilor, cea mai slabă, POS Mediu Piteşti
Prefectul a terminat evaluarea deconcentratelor din Argeş. Din cele 32 de instituţii luate la puricat, 9 abia au reuşit să obţină calificativul Suficient, adică cel mai slab punctaj dat unei deconcentrate. La polul opus au fost 15 instituţii care au primit calificativul Foarte bine, unele dintre acestea fiind şi date ca exemplu, dar tot nu au obţinut punctajul maxim, de 100 puncte. Pe 9 luni, de cînd a venit la conducerea instituţiei, prefectul Cristian Soare a evaluat deconcentratele din Argeş. După o lungă perioadă în care a monitorizat apariţiile în presă ale instituţiilor evaluate prin reprezentanţii acestora, în speţă directorii, sondaj printre primari sau printre argeşeni, şi ţinîndu-se cont de alte criterii, s-a ajuns la un top al eficienţei deconcentratelor. Prefectul vrea conferinţe săptămînale. „Această evaluare după 9 luni de mandat, pentru că pot spune că şi cunosc activitatea instituţiilor deconcentrate, a fost făcută după criterii clare. Între 0 şi 40 de puncte este calificativul Insuficient, dar nu l-a primit nici o instituţie, între 40 şi 60 de puncte - Suficient (S), între 60 şi 80 - Bine (B), între 80 şi 99 - Foarte Bine (FB) şi 100 Excelent. Sigur că Excelent şi Insuficient nu a obţinut nimeni. Asta pentru că n-au fost detectate disfuncţionalităţi majore, dar nici instituţii perfecte. Deconcentratele din subordinea MAI, adică Poliţia, Jandarmeria şi ISU, au primit calificativul Foarte Bine, în special pentru desfăşurarea alegerilor. O concluzie ar fi că instituţiile care au obţinut Suficient ar trebui să aibă o colaborare mai bună cu Instituţia Prefectului şi în interesul cetăţeanului. Cel mai bine şi transparent ar fi ca instituţiile să aibă săptămînal conferinţe de presă, cum avem şi noi. Să prezinte proiectele şi activitatea. Cei cu calificativul Foarte Bine trebuie să nu se culce pe o ureche şi să-şi continue activitatea poate chiar mai bine ca acum. Rezultatele acestei evaluări vor fi trimise la ministerele de care aparţin deconcentratele. Sigur că fiecare minister face o evaluare internă. Oricum, mereu este loc de mai bine. Poate în unele situaţii am fost puţin subiectiv, pentru că sînt instituţii care s-au implicat activ în proiectele demarate de noi“, a precizat prefectul Cristian Soare. De altfel, e bine de menţionat faptul că primarii au dat un calificativ mare Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş şi Inspectoratului Teritorial de Muncă Argeş, pe cînd la polul opus au situat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Deconcentrate evaluate cel mai bine. Primele deconcentrate care au trecut cu brio evaluarea. Prefecturii sînt Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Argeş, Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Argeş, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Argeş şi Direcţia Silvică Argeş. Astfel, CJPC Argeş a primit un FB. „Poate fi considerat unul dintre cele mai bune servicii deconcentrate, Comisariatul Judeţean derulînd şi implicîndu-se în mai multe proiecte, multe iniţiative proprii (de exemplu, apărarea drepturilor consumatorilor bancari, multe procese cîştigate în litigiile cu băncile, apărarea drepturilor consumatorilor casnici în relaţia cu CEZ), participînd, împreună cu Instituţia Prefectului, la activităţi/întîlniri cu ANRE şi ANPC. Au avut şi multe apariţii în media, imaginea generală fiind foarte bună“, a precizat prefectul. ISJ Argeş a primit un FB, pentru buna gestionare a examenelor de Evaluare Naţională (clasa a VIII-a) şi Bacalaureat, dar şi pentru implicarea în proiectul Instituţiei Prefectului Argeş privind prevenirea şi combaterea consumului de etnobotanice în rîndul elevilor (feed-back pozitiv la iniţiativele Instituţiei Prefectului). ITM Argeş a fost evaluat cu FB, remarcat pentru că este o „instituţie dinamică şi s-a implicat în multe acţiuni comune cu alte instituţii în activităţi de prevenire şi combatere a unor serii de infracţiuni (de exemplu, munca la negru, exploatarea prin muncă a minorilor). Recomandare: eficientizarea activităţii de control
Calificativul Foarte bine l-au primit cei de la Poliţie, Jandarmerie, ISU, în special pentru organizarea alegerilor. Totodată, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a primit FB pentru prezenţă constantă şi susţinută în comisiile de avizare tehnică privind patrimoniul judeţului Argeş, consiliere permanentă a primarilor din judeţul Argeş privind aplicarea legislaţiei în domeniul protejării monumentelor, răspunsuri operative la solicitările Instituţiei Prefectului, dar au fost puţine proiecte promovate la nivel instituţional şi puţine apariţii în media. Cu toate acestea, în momentul de faţă, la nivelul judeţului nostru, monumentele istorice sînt un mare semn de întrebare. Acelaşi calificativ de FB l-a primit Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală, pentru buna gestionare a campaniei privind acordarea ajutorului de minimis, implicarea în proiectul Prefecturii de înfiinţare a pieţelor alternative şi apariţii în media. Direcţia Silvică a primit un calificativ de FB, dar şi o recomandare: „Trebuie întreprinse acţiuni preventive comune pentru o mai bună administrare a pădurilor private (cele care sînt luate în pază de Direcţia Silvică). Deşi a primit un calificativ de FB, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară are un potenţial de îmbunătăţire a colaborării în privinţa Comisiei de fond funciar din cadrul Instituţiei Prefectului. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are un FB şi o recomandare: „Avînd în vedere experienţa profesională a conducerii, există loc de îmbunătăţire a activităţii instituţiei“. Deşi Direcţia Generală a Finanţelor Publice are o relaţie excelentă cu autorităţile publice locale şi a primit un FB, are şi un punct slab, şi anume îmbunătăţirea activităţii de lucru la ghişeu, dar şi pe linia de informare a contribuabilului. Garda Financiară - secţia Argeş - a fost evaluată cu FB, dar are o recomandare: „Eficientizarea activităţii de control şi prezentarea obiectivă a acesteia în mass - media“. Agenţia Regională de Protecţia Mediului Piteşti a primit FB pentru soluţionarea operativă a avizelor şi acordurilor de mediu în cadrul Comitetului de Avizare Tehnică. Deşi Garda Judeţeană de Mediu are FB, trebuie să mai lucreze la colaborarea cu autorităţile locale pe linia prevenirii şi gospodăririi localităţilor (de exemplu, salubrizare cursuri de apă). Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea are proiecte în derulare şi, de aceea, a primit FB, dar „e nevoie de o mai mare implicare în regularizarea unor cursuri de apă ce produc pagube în timpul inundaţiilor“. Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret a luat FB, fiindcă organizează sistematic conferinţe de presă şi s-a implicat în proiectul privind promovarea sportului în şcoli iniţiat de Instituţia Prefectului. Registrul Autor Român - Argeş a primit FB, deşi n-are un site propriu, iar recomandarea Prefecturii vizează remedierea acestei situaţii. DSP face raportări formale. Cinci deconcentrate au primit calificativul Bine. Astfel, Direcţia de Sănătate Publică nu a gestionat foarte bine problemele apărute în perioadele de caniculă şi a avut o comunicare neoperativă cu Prefectura, dar şi pentru că merge pe formalism la nivelul raportărilor periodice transmise Instituţiei Prefectului şi în cadrul şedinţelor de Colegiu Prefectural. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate are de îmbunătăţit relaţia cu Instituţia Prefectului, nu a avut multe apariţii în media şi interimatul conducerii a fost de lungă durată. La Casa Judeţeană de Pensii a fost gestionată bine activitatea proprie, dar mai e de îmbunătăţit la relaţia cu publicul pensionar, fiind necesară o mai bună coordonare spre a micşora timpul de răspuns la solicitările cetăţenilor. Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit are un minus în ce priveşte comunicarea în derularea programelor şi proiectelor, dar şi insuficienta mediatizare a activităţii instituţiei. Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale nu a avut o comunicare bună cu Instituţia Prefectului, fiind necesară o prezenţă mai activă în cadrul şedinţelor de Colegiu Prefectural, şi nici cu mass-media. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=44552&Itemid=373