Envisan realizează un proiect major de remediere pentru Petrom, referitor la poluarea istorică rezultată în urma funcţionării Rafinăriei Arpechim. În acest context, a fost construită o staţie nouă de tratare a deşeurilor la cele mai înalte standarde. Pe 6 septembrie László Borbély, Ministrul Mediului și Pădurilor şi ing. Jan Pieter De Nul, Directorul General Executiv al Grupului Jan De Nul, vor face o vizită pe teren pentru a vedea stadiul proiectului.
Ocolul Silvic Vidraru va participa la proiectul „Let’s Do It Romania”
Ocolul Silvic Vidraru se va alătura în acest an echipei care organizează proiectul de ecologizare „Let’s Do It, Romania!”. „Pe data de 24 septembrie vom lua şi noi parte la această acţiune care are o amploare foarte mare. Împreună cu personalul vom ecologiza zona Barajului Vidraru şi Piscu Negru. Vom avea saci de gunoi şi mănuşi şi vom strânge gunoiul din aceste zone. Sunt foarte mulţi turişti care aruncă gunoaie sau lasă mizerie în locurile unde au stat”, a spus Sever Pahonţu, şeful Ocolului Silvic Vidraru. Anul acesta, „Let`s Do It, Romania!” îşi propune să depăşească recordul stabilit anul trecut şi să mobilizeze 500.000 de voluntari în ziua de 24 septembrie. Echipa de proiect beneficiază de suportul mai multor parteneri de elită, recunoscuţi pentru profesionalism în ariile lor de expertiză. În afara obiectivului evident, curăţarea ţării de deşeuri, proiectul are şi o importantă componentă de educare şi responsabilizare a populaţiei, în ceea ce priveşte grija faţă de mediul înconjurator. „Let`s Do It, Romania!” este proiectul tuturor celor care cred că în Romînia se întâmplă şi lucruri pozitive, atunci când fiecare este dispus să contribuie, chiar cu foarte puţin: o singură zi, pentru o Romanie curată....
Finantare pentru impaduriri si prevenirea inundatiilor
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a anunţat lansarea sesiunilor de cereri de proiecte pentru Măsura 221 – ”Prima împădurire a terenurilor agricole” şi pentru submăsura 125c. – “Lucrări de construcţii, refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor”. Cererile pentru Măsura 221 se pot depune pînă în 30 septembrie, fondurile disponibile fiind de 99.537.781 euro. Prin această măsură se acordă pentru plăţi compensatorii pentru înfiinţarea de plantaţii, prime pentru întreţinerea plantaţiei şi prime compensatorii pentru pierderea de venit agricol. Cererile pentru submăsura 125c se pot depune pînă în 31 octombrie, fondurile disponibile fiind de 62.500.000 euro, defalcate astfel: 21.875.000 euro (35%) pentru componenta c1) ”refacerea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor ” şi 40.625.000 euro (65%) pentru componenta c2) ”prevenirea împotriva inundaţiilor”. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect este de 1.500.000 euro. Depunerea proiectelor se poate face la sediile APDRP între orele 9 – 14. Solicitantul trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent. Procedura de selecţie va fi afişată pe site-urile www.apdrp.ro, www.madr.ro şi la sediile APDRP. Anunţarea rezultatelor pentru cererile de finanţare se va face după aprobarea raportului de selecţie, iar APDRP va notifica în scris şi prin intermediul paginii de internet www.apdrp.ro pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluărilor. Informaţii suplimentare se pot obţine la Oficiul Judeţean APDRP Cluj (tel.: 0264-590.017)./ Faclia
Cautarile in lacul Fantanele nu au dat rezultate
Scafandrii de la Tîrgu Mureş nu au reuşit în timpul căutărilor de ieri din adîncurile lacului de acumulare de la Fîntînele să localizeze cele trei persoane dispărute săptămîna trecută. Potrivit reprezentanţilor poliţiei clujene, scafandrii mureşeni au făcut mai multe scufundări în zonele indicate de poliţişti, însă eforturile acestora nu au dat rezultate. Aceştia au fost solicitaţi să intervină deoarece dispun de echipamente performante cu care pot coborî la mare adîncime. Poliţiştii susţin că în cursul zilei de astăzi se vor relua căutările. Pînă în prezent nu se ştie în ce împrejurări au dispărut cele trei persoane în zona Giurcuţa a lacului Beliş-Fîntînele. Ioan Matiş (49 de ani), Saveta Sigorcău (57 de ani) şi Ioan Matiş (55 de ani) au fost daţi dispăruţi marţi dimineaţa de pădurarul din zona Beliş. Aparent, ei au încercat să traverseze lacul luni noaptea cu o barcă, ce ulterior s-ar fi scufundat./C.P./ Faclia
Sute de clujeni și-au petrecut primul sfârșit de săptămână al toamnei în zona lacului Tarnița. Ei au vrut să profite de temperaturile de vară pentru a se scălda în lacul montan, care este socotit drept unul dintre cele mai frumoase din Munții Apuseni. Cele mai aglomerate zone au fost cele din zona barajului, zona podului ori coada lacului. Însă mulți dintre turiști au adus cu ei și obiceiurile din oraș, așa că au aruncat o cantitate impresionantă de gunoi în lacul care constituie și principala sursă de apă potabilă a Clujului./ ClujToday
Reabilitarea Podului Elisabeta, aflat in apropierea Teatrului Maghiar, a inceput de mai multe saptamani, in care muncitorii au lucrat intr-un dispozitiv suspendat. In ultimele zile s-au realizat si rampe de acces pentru carucioare si s-au reparat treptele de acces pe pod. Actualmente se lucreaza la consolidarea partilor de metal. Structura de fier a podului va fi consolidata, iar podina va fi facuta din stejar. Culoarea structurii metalice va fi gri, asa cum a fost podul initial si va fi iluminat cu leduri. Lucrarile costa aproximativ 57.000 de lei si vor fi executate de societatea Dupex. Ca o completare la aceasta initiativa a municipalitatii de a reabilita podul, reprezentantii Consiliului National Maghiar din Transilvania (CNMT) intentioneaza sa aduca la Cluj o copie a bustului imparatesei Elisabeta de Wittelsbach, cunoscuta sub numele de Sissi. In colaborare cu Primaria orasului Miskolc, CNMT va aduce la Cluj o copie a bustului imparatesei pentru a fi amplasat la locul sau original. Atat podul, cat si aleea care ii poarta numele au fost construite in jurul anilor 1900, din initiativa unui fost primar al Clujului, Károly Haller, acelasi edil care a dispus construirea Parcului Central./ Citynews.ro