Cod-f-pc-4 revista presei 2-6 septembrie 2011 cuprins


PERICOL. În maximum 10 ani, fără reparaţii, digurile cedează. Plajele din Constanţa, reabilitate



Yüklə 347,7 Kb.
səhifə2/27
tarix01.11.2017
ölçüsü347,7 Kb.
#25520
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   27

PERICOL. În maximum 10 ani, fără reparaţii, digurile cedează. Plajele din Constanţa, reabilitate


Autorităţile caută încă soluţiile cele mai bune pentru protejarea ţărmurilor din nordul şi sudul municipiului. Maximum zece ani - atât vor rezista digurile de protecţie din Constanţa, dacă nu se iau măsuri. Potrivit proiecţiilor făcute publice ieri de către Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, în zona Constanţa Nord digurile sunt într-o stare care „variază de la acceptabil la foarte deteriorat şi este de aşteptat să cedeze în maximum cinci ani". Aici, autorităţile iau în calcul o reabilitare a structurilor existente sau construirea unora noi, sau chiar construirea unor plaje artificiale. Soluţiile pot fi chiar combinate, spun specialiştii, ceea ce ar duce şi la protejarea unor obiective sociale şi economice din zonă. În ceea ce priveste zona Tomis Sud (Constanţa Sud), sistemele de apărare existente sunt, în prezent, în stare de la bună la slabă şi se aşteaptă să cedeze în 10 ani. Pe acest front, unele dintre sistemele de apărare sunt într-o stare mai bună decât altele, şi, prin urmare, o combinaţie a menţinerii şi îmbunătăţirii este probabilă, pentru a da o protecţie curentă ţărmului împotriva eroziunii. „În consecinţă, pentru frontul aflat la nord de Portul Tomis ar fi de recomandat o combinaţie de opţiuni uşoare, cum ar fi înnisiparea artificială, cu diguri de stabilizare a plajei. Aceasta ar asigura o protecţie mai durabilă decât sistemele de apărare grele care cauzează reflectarea valurilor şi ero¬ziunea ţărmului. Acest lucru nu ar fi potrivit între Porturile Tomis şi Constanţa, unde modernizarea şi reconstrucţia sistemelor de apărare existente ar fi recomandată", se precizează într-un comunicat al ABADL.» Investiţiile propuse a fi realizate în prima fază a lucrărilor de combatere a eroziunii costiere se vor realiza cu fonduri care vor proveni de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, Axa Prioritară 5. /România liberă,

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/plajele-din-constanta-reabilitate-236429.html

Plajele din Constanta, reabilitate pana in anul 2015


Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral (ABADL) a anuntat duminica, printr-un comunicat, ca plajele din municipiul Constanta vor fi reabilitate pâna în anul 2015. "Protectiile exitente la Tomis Nord (Constanta Nord) sunt in prezent intr-o stare ce variaza de la acceptabil la foarte deteriorat si este de asteptat sa cedeze in maximum 5 ani. O politica de de mentinere a liniei tarmului ar putea insemna o reabilitare a structurilor existente, sau construirea unora noi sau a unor plaje artificiale. In aceasta zona, unele protectii sunt intr-o stare mai buna decat altele, prin urmare, ar fi mai probabila o combinatie intre masurile de mentinere si imbunatatire, pentru a oferi o protectie continua impotriva eroziunii", spun reprezentantii ABADL. Potrivit sursei citate, in ceea ce priveste zona Tomis Sud (Constanta Sud), sistemele de aparare existente sunt in prezent in stare de la buna la slaba si se asteapta sa cedeze in 10 ani."Pentru frontul aflat la nord de Portul Tomis, ar fi de recomandat o combinatie de optiuni usoare, cum ar fi innisiparea artificiala, cu diguri de stabilizare a plajei si sau epiuri pentru frontul din nord al Portului Tomis. Aceasta ar asigura o protectie mai durabila decat sistemele de aparare grele care cauzeaza reflectarea valurilor si eroziunea tarmului. Acest lucru nu ar fi potrivit intre Porturile Tomis si Constanta unde modernizarea si reconstructia sistemelor de aparare existente ar fi recomandata", au mai spus reprezentantii ABADL. In prima faza lucrarile de combatere a eroziunii costiere se vor realiza cu fonduri care vor proveni de la Uniunea Europeana, prin POS Mediu, Axa Prioritara 5./Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/plajele-din-constanta-reabilitate-pana-anul-2015

Teme de mediu

Ministerul Economiei a publicat contractele cu Rosia Montana Gold Corporation


Ministerul Economiei a publicat pe site-ul propriu o serie de contracte de la infiintarea societatii Rosia Montana Gold Corporation, plus mai multe acte aditionale, dintre care doua din anul 2011. Publicarea contractelor a fost ceruta in repetate randuri de catre mass-media si de societatea civila. Astfel ca luni seara, premierul Emil Boc a declarat intr-un interviu pentru televeziunea publica faptul ca ministeul economiei a pus pe site aceste documente. In acest moment, la sectiunea Domenii/Sectoare - Resurse minerale - RMGC de pe site-ul minind.ro, exista contractul de societate Euro Gold Resources SA din 1997, statutul Euro Gold Resources, doua seturi de acte aditionale din 1997 si 1998-1999, actul constitutiv al Rosiei Montana Gold Corporation (RMGC) din 2000, 5 seturi de acte aditionale la constituirea RMGC si 3 noi acte constitutive ale RMGC, ultimele fiind din 2011. Exploatarea aurifera de la Rosia Montana a revenit recent in dezbaterea publica dupa o serie de interventii publice ale Presedintelui Traian Basescu, sustinator declarat al proiectului. Presedintele a spus ca "trebuie sa inceapa" exploatarea, pentru ca tara are nevoie de aur, pe care sa-l duca la rezerva BNR. Potrivit sefului statului, in Romania vor mai fi deschise inca doua exploatari de aur, cu regii romanesti. "Avem doua zacaminte: unul de 50 de tone si altul de 54 de tone de aur", a spus presedintele, fara a da alte detalii. Basescu a precizat ca euro fluctueaza, in timp ce pretul aurului a crescut, fiind de 1.890 de dolari uncia, iar scopul sau, ca presedinte, este sa-si puna tara in siguranta./PROTV,

http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/ministerul-economiei-a-publicat-contractele-cu-rosia-montana-gold-corporation-descarca-documentele.html

Ministrul Mediului nu are acces la clauzele contractului Rosia Montana


Ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, a declarat ca el personal, desi e membru al Guvernului, nu cunoaste continutul contractului dintre Guvernul Romaniei si Gabriel Resources pe tema Rosia Montana, intrucat acest contract are clauze secrete.„N-am nimic impotriva ca acest contract sa se desecretizeze. Dar pentru a fi posibil acest lucru, trebuie ca ambele parti semnatare sa fie de acord”, a explicat Borbely. Ministrul Mediului a facut aceste precizari in cadrul unui interviu difuzat de Radio Romania Actualitati. Pe de alta parte, „desi nu tine de Ministerul Mediului, consider ca statul roman putea incheia un contract mai avantajos pentru Rosia Montana”, a declarat Borbely. Potrivit acestuia, responsabilitatea negocierii contractului a cazut in sarcina Ministerului Economiei. In schimb, Ministerul Mediului este institutia abilitata sa elibereze avizul de mediu pentru acest program minier. Tinand cont de aceasta pozitie, „nu voi propune, ca ministru, acordarea avizului de mediu, pana ce nu voi fi 101 la suta sigur ca acest contract respecta cele mai bune practici de mediu de la nivelul UE”, a precizat Borbely. El a subliniat, in acelasi timp, ca „nu s-a terminat discutia studiului de impact” pentru acest proiect si ca el personal e dispus sa insiste pentru respectarea celor mai dure norme europene, „pana ce se va interzice aceasta exploatare bazata pe cianuri. Dar pentru acest gen de exploatare, nu s-a inventat deocamdata un alt procedeu”. Borbely a precizat ca exista patru exploatari miniere cu cianuri in Suedia si alte trei in Finlanda. Iazul cu cianuri e mai putin toxic decat o ceasca de cafea. Pe de alta parte, astazi a inceput o serie de dezbateri publice pe tema proiectului Rosia Montana, gazduite de site-ul hotnews. In studioul hotnews au fost prezenti Horea Avram, director de mediu al Rosia Montana Gold Corporation, si Remus Cernea, co-presedinte al Miscarii Verzilor. Horea Avram a amintit ca RMGC a promis o limita de 5 miligrame / litru de cianuri la descarcarea in iaz (in conditiile in care “o ceasca de cafea are 6 miligrame la litru”), ca limita europeana e de 10 mg / litru si ca limita admisa pe alte continente este de 50 mg / litru. Barajul iazului de decantare este calculat sa reziste la un cutremul de 8 grade pe scara Richter, a sustinut Horea Avram./Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/ministrul-mediului-nu-are-acces-la-clauzele-contractului-rosia-montana

Yüklə 347,7 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   27




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin