Cod-f-pc-4 revista presei 2-6 septembrie 2011 cuprins

Roşia Montană: o afacere de 18 miliarde de Euro cu prea puţine beneficii pentru România

Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru critică implicarea împotriva prevederilor constituţionale şi legale a lui Traian Băsescu în afacerea Roşia Montană şi atrage atenţia asupra impactului devastator pentru mediu, pe care proiectul minier îl va avea în Munţii Apuseni. Conform eurodeputatului: „într-un calcul strict economic, la cotaţia actuală a preţului aurului şi argintului, valoarea proiectului se apropie de 18 miliarde de Euro. Din această sumă, României îi va reveni doar 20%, însă, va suporta toate consecinţele exploatării cu cianuri, decapitării celor patru munţi din Roşia Montană şi distrugerii patrimoniului românesc.” „Dincolo de afacerea păguboasă pentru România, prădarea resurselor naturale şi riscurile asupra mediului la scară europeană, proiectul Roşia Montană este încă un contract tipic pentru Traian Băsescu, o înţelegere îndreptată împotriva interesului naţional. Traian Băsescu era membru al Guvernului când s-a negociat acest contract şi nu a existat nicio renegociere în toţi cei şapte ani de mandat. Nu există un alt echivalent pentru această afacere decât cel al cedării de bună voie a unei părţi din teritoriul României, fapt pentru care nu putem vorbi decât de trădare” adaugă eurodeputatul Victor Boştinaru. În luna mai a anului trecut, eurodeputatul Victor Boştinaru a adresat o scrisoare deschisă, precedentă votului Parlamentului European asupra rezoluţiei pentru interzicerea mineritului cu cianuri. Conform eurodeputatului la acea dată: „Mediul natural e una din puţinele valori care ne-au rămas şi nu cred că ar trebui să fie jertfit în numele profitului unei companii, aşa cum s-a întâmplat cu multe alte valori pe care le-am distrus în ultimele decenii. Dacă guvernul ţării mele este incapabil să protejeze ultimele lucruri valoroase pe care România le mai are, prefer să cer sprijinul Parlamentului European să facă aceasta, cu speranţa că, într-un număr de ani, România va avea un guvern devotat binelui public şi protecţiei mediului”. (Lupa – Actualitate - de Diana Cojocaru- 6 sept 2011)

Relaxare în paradis

Clisura Dunării, cu priveliştile sale magnifice şi liniştea covârşitoare, a fost în această vară, pentru mulţi turişti alegerea perfectă pentru petrecerea unui concediu de neuitat. Pensiunile, parcă din ce în ce mai numeroase, şi-au asigurat un flux continuu de clienţi pe parcursul întregii veri. Iubitorii naturii descoperă pe teritoriul Clisurii un peisaj ireal, un tablou verde şi albastru din care nu lipsesc dealurile stâncoase, cu păduri seculare, în care regăsim colonii de arbuşti rari şi soiuri de plante sau păsări protejate prin lege. Dunărea curge agale, cu valurile-i leneşe, printre malurile abrupte. Pe alocuri, câte o barcă se leagănă încet, în timp ce pasionaţii de pescuit aşteaptă răbdători să le pice marea captură. Mâncarea din peşte este specialitatea zonei, şi mulţi turişti vin aici pentru a degusta renumita saramură de crap românesc sau somn la grătar. Gazdele se întrec în talentul culinar, dar şi în ofertele de cazare, astfel că pensiunile sunt ocupate până la refuz. „Am avut clienţi cum nu ne aşteptam, chiar au fost vara asta. I-am răsfăţat cu mâncare tradiţională, specialităţi din peşte, plimbări cu barca, toate cele. În tariful camerei este inclus micul dejun, iar o oră de plimbare cu barca costă 150 lei. Colaborăm cu cineva, barca nu ne aparţine”, a specificat Filip Pălescu, reprezentantul unei pensiuni de patru stele din Clisură. Turiştii care îşi permit să scoată din buzunar 160 lei pentru o cameră single sau 200 lei pentru o cameră dublă, sunt încântaţi de condiţiile lu¬xoase cu care sunt întâmpinaţi. „Eu locuiesc în Australia, dar am venit la verişoara mea. Ne simţim foarte bine, sunt nişte peisaje minunate”, a spus Aurora Smaranda, una dintre clientele pensiunii din Clisură. Mircea Du¬mitrescu locuieşte în Caransebeş dar vine o dată pe lună pentru a-şi desfăta privirea cu aspectele peisagistice superbe. Singurul lucru care îl deranjează este că stă prea puţin şi nu are timp să se obişnuiască cu relaxarea totală. De aceeaşi părere este şi Elena Dumitru, fostă economistă, actualmente pensionară. Aceasta a lucrat timp de treizeci de ani în Bucureşti, la proiectul uzinei de apă grea din Drobeta-Turnu-Severin. Acum, la bătrâneţe, profită la maxim de timpul liber nelimitat, de care dispune, pentru a vizita cele mai frumoase zone ale Mehedinţiului. (Informatia de Severin)

Ileana Şerban nu face diferenţa între sistarea depozitării şi închiderea unor gropi de gunoi

Consiliul Judeţean Dolj a înaintat, marţi, 16 august a.c., documentaţia necesară depunerii proiectului “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Dolj” şi a informat, în aceeaşi zi, instituţiile implicate, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Organismul Intermediar POS Mediu -Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia–Craiova, Instituţia Prefectului Judeţului Dolj şi Primăria municipiului Craiova. Faptul că cei de la Consiliul Judeţean Dolj, au refăcut documentaţia necesară în vederea depunerii proiectului în termenul asumat prin contract nu a fost pe placul pedeliştilor. Aceştia prin vocea directorului de la Garda de Mediu, Ileana Şerban, au lansat acuzaţii grave la adresa echipei de la Consiliul Judeţean Dolj, care se dovedesc a fi complet false. Consiliul Judeţean Dolj şi-a asumat depunerea documentaţiei pentru proiectul “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Dolj” la jumătatea lunii august a.c.. La data de 16 august a.c., CJ Dolj a primit din partea firmei de consultanţă documentaţia necesară şi a transmis-o în aceeaşi zi Organismului Intermediar pentru POS Mediu–Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, instituţie abilitată în implementarea Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 la nivel regional. Valoarea proiectului este de 47.665.513 euro, inclusiv TVA, şi vizează implementarea unui sistem de management al deşeurilor în cele 111 localităţi din judeţului Dolj, care are ca obiectiv printre alte investiţii importante şi închiderea a opt depozite neconforme din mediul urban: Filiaşi – un depozit, Calafat – un depozit, Băileşti – două depozite, Segarcea – două depozite, Bechet – un depozit şi la Dăbuleni unul; achiziţia de compostoare individuale pentru toate gospodăriile din mediul rural din judeţul Dolj; achiziţie echipamente specifice colectării şi transportului deşeurilor. „Nu înţeleg nimic din ce e acolo”, Ileana Şerban. În Colegiul Prefectural, din data de 30 august a.c., Ileana Şerban, directorul Gărzii de Mediu, reclama faptul că, la depunerea masterplanului pe deşeuri, nu a fost contactată pentru a i se cere un punct de vedere, ţinând cont că se află la conducerea unei instituţii de control. Ba mai mult decât atât, i-a acuzat pe reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj că prevăd bani pentru închiderea unor depozite din mediul urban, depozite care ar fi deja închise. “Consiliul Judeţean Dolj a depus acel măreţ masterplan pe deşeuri fără să ne ceară un punct de vedere, şi asta pentru că suntem o autoritate de control. Am văzut că a scris în ziar că sunt prevăzuţi bani pentru închiderea unor depozite din mediul urban. Eu le aduc la cunoştinţă că există aviz de mediu, eliberat de Agenţia de Mediu, pentru două depozite la Băileşti care au fost deja închise. Calafatul e deja închis. Depozitele de la Dăbuleni şi Bechet au fost considerate depozite din mediul rural pentru că ulterior s-au transformat în oraşe şi nu au transformat şi gropile. Bineînţeles că am văzut că sunt prevăzute cu bani pentru închidere. Păi facem duble finanţări? Nu înţeleg nimic din ce e acolo. O dată raportăm că sunt închise, iar o dată raportăm că prevedem bani ca să le închidem. E prea multă lume salariată pe acolo degeaba. Nu ştiu ce au de făcut, că, dacă ar şti, m-ar fi întrebat. Poate numai dânşii pot să înţeleagă ce fac acolo”, a spus Ileana Şerban. Garda de Mediu a luat parte la toate şedinţele Comisiei de Analiză Tehnică. Evident că Ileana Şerban nu înţelege nimic din ce este acolo, aşa cum singură şi-a răspuns, pentru că pe lângă acuzaţiile grave lansate, nu are nici proprietatea termenilor. La elaborarea Master Planului s-a ţinut seama de toate elementele de planificare în domeniul gestionării deşeurilor existente în prezent la nivel naţional, regional şi judeţean (Strategia şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a deşeurilor în regiunea Sud Sud-Vest–Oltenia, Planul Judeţean de Gestionare a deşeurilor Dolj). Toate aceste planificări şi documente au fost realizate şi aprobate cu consultarea reprezentanţilor unor serii de instituţii, printre care şi cei ai Gărzii de Mediu, ca membrii în Comisiile de Analiză Tehnică (CAT) organizate la nivelul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, în vederea avizării proiectelor şi programelor propuse. Proiectul “Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Dolj”, parte a Master Planului, ce urmează a fi finanţat prin POS Mediu, Axa 2, DMI 1, trebuie avizat din punct de vedere al legislaţiei de mediu în vigoare de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului, autoritate către care a şi fost înaintat, Garda de Mediu participând la toate şedinţele CAT ale ARPM. De altfel, proiectul a fost avizat prin decizia nr- 3179/16.10.2009 a ARPM (unde Garda de Mediu a fost reprezentată, neavând obiecţii), în prezent notificându-se numai asupra modificărilor apărute între timp, modificările care nu vizează însă depozitele urbane, în acest moment situaţia cu privire la aceasta fiind neschimbată. Sistarea depozitării se realizează conform legislaţiei în vigoare. Proiectul “Sistem de Management Integrat al deşeurilor în judeţul Dolj”, urmăreşte, pe lângă conformarea cu legislaţia în vigoare, şi rezolvarea unor probleme reale cu care se confruntă judeţul Dolj în privinţa gestionării deşeurilor, printre altele, realizarea şi finanţarea lucrărilor de închidere pentru depozitele urbane care, conform legislaţiei, au sistat depozitarea dar nu au efectuat încă lucrările de închidere conform cerinţelor legate de mediu, în vigoare. Este de subliniat faptul că directorul Gărzii de Mediu, Ileana Şerban, nu poate face diferenţa între sistarea depozitării şi închiderea depozitelor. Hotărârea nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevede obligativitatea sistării activităţii de depozitare, tot aici fiind prevăzute termenele pentru sistare. În conformitate cu Directiva 199/31/CE cu privire la depozitarea deşeurilor, după sistare trebuiesc închise în termen de 2 ani de la sistare. Sistarea depozitării s-a realizat şi se realizează în continuare conform legislaţiei, urmărirea acestui fapt revenind Gărzii de Mediu, precum şi aplicarea de sancţiuni în cazul nerespectării. Situaţia existentă a depozitelor neconforme urbane este descris în proiect. Închiderile pe de altă parte, aşa cum sunt prevăzute prin proiectul “Sistem de management Integrat al deşeurilor în judeţul Dolj”, presupune conformarea cu normativele tehnice, STAS-urile şi legislaţia în vigoare şi se bazează pe studiile şi măsurătorile efectuate de experţii ce au lucrat la acest proiect. Lucrările de închidere presupun o serie de paşi care se efectuează în timp, de către specialişti şi cu resurse financiare consistente. (ex. ridicări topografice, sistematizarea şi reprofilarea depozitelor, impermeabilizarea, executarea drenajelor, a sistemului de colectare a gazului, staţii de colectare a gazului, staţii de monitorizare, drumuri de acces, etc.). Motivaţia includerii cheltuielilor cu închiderea acestor depozite urbane în proiectul menţionat este evidentă, în condiţiile în care aceste obligaţii revin autorităţilor locale, iar în cazul în care aceste cheltuieli nu ar fi suportate prin proiect ar trebui suportate din bugetele locale (Băileşti, Calafat, Beceht şi Dăbuleni), bugete oricum austere. De altfel, în proiect este descrisă explicit situaţia existentă privind depozitele neconforme urbane, documentaţia fiind disponibilă în vederea consultării publice chiar şi la această dată. Prin urmare, acuzaţiile aduse Consiliului Judeţean Dolj sunt nefondate pe de o parte, iar pe de altă parte vădesc o insuficientă analiză a documentaţiei. În funcţie de stadiu lucrărilor la data implementării, sumele vor fi cheltuite sau redistribuite. Legat de afirmaţia privind dubla finanţare, aceasta ar presupune efectuarea şi decontarea prealabilă a unor lucrări de închidere a depozitelor urbane de către autorităţile locale, conform legislaţiei şi ulterior, decontarea acestora prin proiect. În situaţia existentă, aceste lucrări nu au fost încă executate şi în consecinţă, nici decontate. În ceea ce priveşte încadrarea în bugetul proiectului a acestor cheltuieli eligibile prin POS Mediu, trebuie spus că în funcţie de situaţia existentă în teren la data implementării proiectului, aceste sume vor fi cheltuite sau, în cazul în care nu vor mai avea obiect, vor fi redistribuite în cadrul proiectului. (Cuvantul Libertăţii)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ