Cod-f-pc-4 revista presei 2 aprilie 2013 cuprins

Teme de mediu

Garnitură de tren cu deşeuri periculoase în Gara Baia Mare

Au trecut patru luni de la desfăşurarea în forţă a oamenilor legii, prin care o garnitură feroviară a fost indisponibilizată în Gara Baia Mare, existând suspiciunea unui transport ilegal.

Vagoanele pline cu zgură granulată tocmai ieşiseră de pe poarta Societăţii Romplumb pentru a lua drumul unui investitor necunoscut. Numai că pentru a efectua transportul erau necesare câteva avize, întrucât zgura granulată este considerată un deşeu periculos. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, poliţişti, inspectori ai Gărzii Financiare şi comisari de mediu au descins în staţia CFR pentru interceptarea mărfii.

Zgura "încremenită" în gară trebuie să plece!

În luna noiembrie a anului 2012, Societatea Romplumb organizase o licitaţie pentru achiziţionarea a 400 tone de zgură granulată. După licitaţie, firma câştigătoare şi-a ridicat marfa, dar trenul a fost oprit în Gara Baia Mare de o echipă comună a mai multor structuri, suspiciunea tuturor fiind aceea că transportul nu avea toate avizele necesare. În luna martie 2013, la distanţă de patru luni de la interceptarea transportului periculos, situaţia "a încremenit" în staţia CFR Baia Mare. "La acea acţiune, noi am participat după ce a fost solicitată şi intervenţia noastră alături de celelalte structuri. Ca atare, nu ştim foarte multe despre anchetă. Ce pot să declar cu siguranţă e faptul că vagoanele cu zgură se află încă în Gara Baia Mare. Nu au fost mişcate din loc de atunci", a confirmat Ştefan Bora, şeful Poliţiei Transporturi Feroviare Maramureş. În tot acest timp, Regionala CFR Cluj face presiuni pe Garda de Mediu Maramureş pentru ca instituţia să îşi exprime un punct de vedere cu privire la situaţia garniturii de tren indisponibilizată în Gara Baia Mare. Potrivit unor surse, pentru a lua o decizie în acest sens, oficialii instituţiei au solicitat păreri oficiale din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, respectiv din partea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş.

Pirita băimăreană, "piatră de moară" pentru Bamburic?

Între timp, colegii de la "Glasul Hunedoarei" au descoperit şi cine este cumpărătorul mărfii vândute de societatea Romplumb. Potrivit jurnaliştilor din Deva, ar fi vorba despre o firmă controlată de Liviu-Dorin Bamburic, un constănţean care intenţionează să îşi dezvolte afacerile în judeţul Hunedoara. Bamburic ar intenţiona să investească în fostul perimetru Băiţa, însă nimeni nu ştie dacă doreşte să scoată ceva din subteran sau să îngroape acolo deşeuri periculoase. Potrivit unor surse din Deva, omul lui Bamburic în judeţul Hunedoara este un personaj misterios, cunoscut de unii sub numele de părintele Biriş Constantin din Crişcior, preşedinte al filialei locale a Asociaţiei "Arsenie Boca" şi gazda firmei Best Vest Stone, la care omul de afaceri din Constanţa are ceva interese. În comunitatea locală, Biriş este cunoscut fie ca procuror, fie ca ofiţer activ cu grad de colonel, sau în rezervă, fie ca om de afaceri, sau umil preot, calităţi pe care le foloseşte pentru a afla despre mulţi o grămadă de lucruri. Suspiciunea că Bamburic vrea să îngroape în fostele mine deşeuri periculoase este firească, ţinând cont că are deja pe stocul New Mineral Procesing SRL Constanţa peste 120 tone de pirite arsenioase şi zgură plumboasă cumpărate de la Romplumb Baia Mare şi Armis Global SRL Alba Iulia, care îl cam încurcă în continuarea afacerii, mai spun jurnaliştii din Deva. Întrucât e obişnuit să intre, sub diverse calităţi, prin primării şi firme specializate, Biriş şi-a luat rolul în serios şi i-a făcut rost de un teren numai bun să ascundă deşeurile periculoase. /Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=15&lang=ro&name=#Garnitura_de_tren_cu_deseuri_periculoase_in_Gara_Baia_Mare

Curiozităţi de Ziua Păsărilor. În Parcul Munţii Rodnei trăiesc zece specii de ciocănitoare

Astăzi e Ziua Păsărilor, una în care merită să aflaţi că zece specii de ciocănitoare din cele 11 care trăiesc în Europa pot fi întâlnite în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Dintre cele zece specii, nouă sunt sedentare, iar una migratoare. Toate au fost monitorizate de inimosul învăţător Ilie Hoza din Anieş.

Ciocănitoarele au limba aproape cât jumătatea corpului, iar la cap un os cartilaginos care are rolul de a reduce efectele şocurilor produse de izbiturile ciocului.

Acestea sunt doar câteva din informaţiile care apar în „Ghidul ciocănitorilor din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, editat de Clubul Darwin Scatiii (Siskins) – Anieş în colaborare cu Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Autorul lucrării, învăţătorul Ilie Hoza din Anieş, spune că acesta face parte din proiectul Darwin şi vine în sprijinul iubitorilor de natură, dar şi în ajutorul ornitologilor, fiind o lucrare ştiinţifică amplă.

“Din 11 specii cunoscute în Europa, zece trăiesc şi în România, şi toate aceste zece specii au fost evidenţiate şi în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Lumea ştie puţine despre ele, dar sunt nişte creaturi fascinante, de o frumuseţe aproape perfectă. Din cele zece specii, nouă sunt sedentare, iar una migratoare. Aceste păsări au limba aproape cât jumătatea corpului, iar la cap un os cartilaginos care are rolul de a reduce efectele şocurilor produse de izbiturile ciocului. Dacă vreţi, un fel de amortizoare!”, scrie Ilie Hoza.

Potrivit sursei citate, nu mai puţin de şase specii de ciocănitoare pestriţe trăiesc în Munţii Rodnei, ca şi în arealele altitudinale colinare şi de câmpie. O specie de ciocănitoare, cea cu spatele alb, trăieşte la altitudini de peste 800 m, iar o alta, numită “picus tridactilus”, are numai trei degete, fiind considerată o relicvă din trecutul îndepărtat.

Ghidul este rodul studiilor întinse pe patru ani ale autorului metoda de lucru fiind de fişare, de urmărire şi de pândă, de identificare şi observaţie. /Timp Online,http://www.timponline.ro/curiozitati-de-ziua-pasarilor-in-parcul-muntii-rodnei-traiesc-zece-specii-de-ciocanitoare/

/Mesagerul,http://www.mesagerul.ro/2013/04/01/ziua-mondiala-pasarilor-fost-marcata-si-la-scoala-gimnaziala-negrilesti

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ