Cod-f-pc-4 revista presei 2 aprilie 2013 cuprins

Cod Galben şi Cod Portocaliu, instituite de către hidrologi pe râuri din Transilvania, Banat şi Muntenia

Hidrologii au emis, marţi, noi avertizări de inundaţii ce intră sub incidenţa Codurilor Galben şi Portocaliu, valabile până joi seară pe mai multe râuri din 20 de judeţe.

Conform Administraţiei Naţionale 'Apele Române', se vor înregistra scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someşul Mare, Lăpuş, Crasna, Barcău, Crişul Negru, Crişul Alb, Arieş, Strei, Bega Veche, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Olt mijlociu şi inferior, Argeş, Ialomiţa, Prahova, Buzău superior, cu posibile depăşiri ale Cotelor de apărare.

În continuare, se menţine avertizarea Cod Galben pe râurile din bazinele: Tur, Crasna - amonte Domăneşti (judeţele Satu Mare şi Sălaj), Barcău, Crişul Negru, Crişul Alb (judeţele Sălaj, Bihor, Cluj, Arad şi Hunedoara) şi Bega Veche (judeţul Timiş).

De asemenea, se instituie Cod Galben începând cu data de 3 aprilie, ora 1.00, pe râurile din bazinele: Vişeu, Iza, Lăpuş (judeţul Maramureş), Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud), Arieş (judeţele Alba şi Cluj), Strei şi afluenţii Mureşului din judeţul Hunedoara, Bega, Timiş mijlociu şi inferior (judeţul Timiş), Jiu inferior (judeţul Dolj), Argeş superior şi afluenţii săi din judeţele Argeş şi Dâmboviţa, Ialomiţa superioară şi Prahova (judeţele Dâmboviţa, Prahova), Buzău superior şi afluenţii din judeţele Covasna şi Buzău.

Potrivit hidrologilor, se menţine avertizarea de Cod Portocaliu de inundaţii pe râul Crasna (sectorul aval Domăneşti, sector îndiguit) din judeţul Satu Mare.

Totodată, se instituie Cod Portocaliu de viituri începând cu data de 3 aprilie, ora 6.00, pe râurile din bazinele: Timiş superior, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna (judeţele Hunedoara, Caraş Severin şi Timiş), pe Jiu superior şi mijlociu şi afluenţii săi din judeţele Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj, afluenţii Oltului mijlociu şi inferior din judeţele Gorj, Vâlcea şi Olt, potrivit Agerpres. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/cod_galben_si_cod_portocaliu_instituite_de_catre_hidrologi_pe_rauri_din_tra#When:13:01:32Z

/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/186358-Cod-Galben-si-Cod-Portocaliu-instituite-de-catre-hidrologi-pe-rauri-din-Transilvania-Banat-si-Muntenia.html

/Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/cod-portocaliu-de-inundatii-pana-joi-seara-pe-rauri-din-noua-judete-209471.html

Teme de mediu

ANRM: Nu există licenţe pentru gaze de şist in România

În România nu există licenţe pentru explorarea sau exploatarea gazelor de şist iar toate companiile au doar licenţe pentru gaz convenţional, spune preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale Gheorghe Duţu, citat de Economica.net.

Şi asta pentru că pe licenţele clasice nu se pot face lucrări de explorare a gazelor de şist pentru că ar fi nevoie de aprobarea unor lucrări separate. „Tot ce s-a dat a fost pe gaze convenţionale. În acest moment, nicio companie din România nu are voie nici măcar să facă explorări pe resurse neconvenţionale”, a continuat oficialul. El a mai spus că aceste licenţe vor fi acodate dacă la nivel guvernamental se decide că exploatarea acestor resurse este benefică şi nu este periculoasă.

Cu toate acestea, Chevron susţine sus şi tare că se va apuca în această vară de prospecţiuni pentru a determina ce zăcăminte de gaze se află în cele trei perimetre pe care le-a concesionat, Costineşti, Vama Veche şi Adamclisi, plus cel de la Bârlad, cumpărat de la Regal Petroleum. Concomitent MOL şi NIS – o subsidiară a grupului rus Gazprom – vor să exploreze după gaze în vestul ţării.

De asemenea, premierul Victor Ponta a declarat de mai multe ori că întâi de toate România ar trebui să ştie clar ce zăcăminte se găsesc în subsol, operaţiune ce va lua circa 5 ani, iar ulterior să hotărască dacă să le exploateze sau nu. Săptămâna trecută, Ponta a declarat că este pentru explorarea gazelor de şist.

Nici foştii nici actualii oficiali ai ANRM nu au explicat cum poate explora Chevron, MOL şi NIS după zăcămintele de gaze de şist dacă nu efectuează operaţiunile specifice, menţionate de Duţu.

Proteste peste proteste

Mai multe proteste au avut loc în ultimul an împotriva exploatării gazelor de şist, în principal la Bârlad, dar şi la Constanţa şi în Vestul ţării. Problema este că legislaţia românească nu face nicio deosebire între gazele convenţionale şi cele de şist. Autorităţile de mediu şi conducerea ANRM ştiau încă din 2009 de intenţiile mai multor companii, inclusiv Petrom şI Romgaz, de a extrage gaze de şist în ţara noastră dar nu au conceput o legislaţie separată pentru a se adresa îngrijorărilor specifice legate de fracturarea hidraulică. Aceasta este metoda de extracţie a gazului, şi constă în săparea unei conducte verticale până la rocă. Ulterior se face o săpătura orizontală, după care se detonează mici încărcături de explozibili care eliberează gazul. Ulterior se pompează apă la mare presiune, amestecată cu o serie de substanţe chimice şI nisip, care menţin fisura deschisă. În final gazul este captat pe ţevi.

Pericol pentru sănătate şi mediu

Exploatarea gazelor de şist poate duce la contaminarea pânzei freatice, a apei de suprafaţă şi a aerului, iar pentru fiecare zăcământ trebuie realizat în mod obligatoriu un studiu de impact, potrivit unui raport oficial realizat anul trecut pentru Uniunea Europeană. Raportul arată că riscul de declanşare a unor cutremure este redus, dar extracţia gazelor neconvenţionale prin metoda fracţionării hidraulice necesită mult mai mult teren decat extracţia gazelor clasice, deşi se produce mai puţin. De asemenea, se consumă foarte multă apă, se constată un trafic foarte mare pentru pregătirea puţurilor şI în faza de fractionare, plus un risc mare pentru biodiversitate. Exploatarea gazelor de şist adus la declanşarea unui cutremur de 5,7 grade pe scara Richter in oraşelul Prague din Oklahoma, potrivit unui studiu realizat in comun de Kate Keramen, de la Universitatea Oklahoma, Universitatea Colombia si Oficiul Geologic din SUA.

Exploatarea gazelor de şist şi a petrolului de şist în unele state membre ale Uniunii Europene ar trebui sa fie însoţită de "regimuri solide de reglementare" la nivel naţional, conform unei rezoluţii votate în septembrie de Comisia pentru Industrie , Cercetare şi Energie a Parlamentului European (PE). În plus, comisia apreciază că legislaţia UE ar trebui adusă la zi o dată cu creşterea exploatării acestor resurse. Recent, Peter Altmaier, ministrul Mediului din Germania a cerut în februarie interzicerea extracţiei de gaze prin fracturare. El a anunţat pregătirea unei noi legi care prevede interzicerea completă a extracţiei gazelor de şist în zonele cu rezerve de apă potabilă.

“Miracolul” industrial american

Cu toate acestea, gazele şist au dus la declanşarea unei adevărate revoluţii industriale în SUA, unde abundenţa gazului de şist a făcut ca SUA să depăşească Rusia şi să devină cel mai mare producător mondial de gaze. Şi asta pentru că peste Ocean, preţul gazelor e mult mai mic. În România gazul de producţie internă se extrage cu 180 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce de la Gazprom se importă cu 420 dolari. Recent Voestalpine a anunţat planurile pentru realizarea unei oţelării mici în SUA, atrasă de preţul mic al electricităţii. Mai mult, americanii au început să exporte gaze. /Jurnalul, http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/anrm-nu-exista-licente-pentru-gaze-de-sist-in-romania-640452.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA