Cod-f-pc-4 revista presei 20 ianuarie 2016 cuprins

20.01.2016

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

http://www.rowater.ro/daolt





Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

20 ianuarie 2016

CUPRINS
Teme similare

În acest an, apă şi canalizare în tot Băbeniul……………………………..……………………………..……….3

SANEPIDUL VERIFICĂ REȚELELE DE ALIMENTARE CU APĂ…………………………..………………….3,4

PERICOL controlat în Harghita! Se monitorizează cursurile de apă, acolo unde există sloiuri de gheaţă.................................................................................................................................4

Apele subterane din Harghita nu vor mai fi infectate ca urmare a desfiinţării depozitelor neconforme de deşeuri......................................................................................................4,5,6


În acest an, apă şi canalizare în tot Băbeniul

În anul 2002, Băbeni a trecut de la statutul de comună, la cel de oraş. Are aproximativ 10.000 de locuitori, fiind al doilea mare oraş din judeţul Vâlcea, însă dezvoltarea sa ca oraş a început destul de târziu. Nici după 10 ani, la nivelul anului 2012, Băbeni nu avea nimic din ceea ce ar putea să-l catalogheze ca oraş. Însă, primarul Ion Bîzîc a reuşit să rezolve în mare parte principalele probleme şi să aducă Băbeniul la stadiu de oraş. Mai sunt multe lucruri de făcut, însă edilul şef e optimist şi se încrede în forţele sale. Cel mai important este că a reuşit să rezolve o condiţie esenţială pentru oraş: apa potabilă, canalizarea şi staţie de epurare. Staţia de epurare este una foarte modernă, poate cea mai modernă din Vâlcea, în plus este executată pentru 40.000 de locuitori, existând posibilitatea ca la ea să fie conectate în viitor şi localităţile Băile Govora, Mihăeşti şi Frânceşti. Pe toate străzile din Băbeni se lucrează la reţeaua de apă şi canalizare. Proiectul cu fonduri europene este derulat de Apavil cu ajutorul Consiliului Judeţean şi al Primăriei. Primarul Ion Bîzîc apreciază că, undeva la jumătatea acestui an, oraşul Băbeni va beneficia 100 la sută de apă şi canalizare. /Viata Valcii,

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/51-slide/42039-in-acest-an-ap-i-canalizare-in-tot-bbeniul.html
SANEPIDUL VERIFICĂ REȚELELE DE ALIMENTARE CU APĂ

• către finele lui 2015, opt sisteme de alimentare cu apă n-au trecut testul

Toate sistemele de alimentare cu apă din județ vor fi verificate, de către angajații Direcției de Sănătate Publică Vâlcea, în primul trimestru din an. Potrivit declarației medicului șef al instituției, dr. Luminița Apostolescu, anul trecut, s-au făcut 45 de evaluări sanitare pentru emiterea vizei de funcționare a sistemelor publice de alimentare cu apă. În urma verificărilor, pentru 17 rețele nu a fost emisă viza sanitară de funcționare, constatându-se mai multe deficiențe. Către finele anului 2015, s-au solicitat avize pentru alte 16 sisteme publice de alimentare cu apă, din care opt n-au trecut testul. /Curierul de Valcea,

http://curieruldevalcea.ro/sanepidul-verifica-retelele-de-alimentare-cu-apa/
PERICOL controlat în Harghita! Se monitorizează cursurile de apă, acolo unde există sloiuri de gheaţă

utorităţile harghitene monitorizează mai multe cursuri de apă din judeţ, unde există pericolul blocării albiei cu sloiuri de gheaţă, după ce în ultimele zile s-au semnalat astfel de probleme în câteva zone ale judeţului 

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a declarat joi că se monitorizează continuu apariţia acestor fenomene, iar reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi cei ai comitetelor locale sunt pregătiţi să intervină.

‘Se monitorizează continuu apariţia acestor fenomene, iar primarii, ca preşedinţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, au fost atenţionaţi asupra obligativităţii de a anunţa orice problemă care constituie situaţie de urgenţă, la Centrul Operaţional ISU. În perioada următoare se anunţă ninsori şi vreme rece, deci această monitorizare se impune cu precădere’, a declarat prefectul Harghitei.

Acesta a precizat că, în ultimele zile, din cauza precipitaţiilor abundente şi a încălzirii vremii s-au blocat temporar cu sloiuri de gheaţă albiile unor pâraie şi râuri din judeţ, probleme fiind înregistrate în Vârşag, Bilbor, Tulgheş, Corbu şi Topliţa.

Reprezentanţii ISU şi cei ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă au intervenit cu utilaje proprii pentru deblocarea cursurilor de apă, iar acolo unde nu s-a reuşit, sloiurile au fost detonate.

O astfel de problemă s-a înregistrat în comuna Tulgheş, pe râul Bistricioara, a căruia albie a fost blocată de sloiuri de gheaţă, iar primarul împreună cu cetăţenii au reuşit degajarea cursului de apă folosind mijloace mecanice.

„A ieşit puţin din matcă şi erau în pericol vreo zece gospodării, dar am reuşit cu cetăţenii să deblocăm şi acum am intrat într-o etapă de normalitate. Am instituit pază şi monitorizăm permanent situaţia şi suntem pregătiţi să intervenim, dacă va fi cazul’, a declarat pentru AGERPRES, primarul din Tulgheş, Marcel Vancu./ Vocea Transilvaniei,

http://www.voceatransilvaniei.ro/pericol-controlat-in-harghita-se-monitorizeaza-cursurile-de-apa-acolo-unde-exista-sloiuri-de-gheata/

Apele subterane din Harghita nu vor mai fi infectate ca urmare a desfiinţării depozitelor neconforme de deşeuri

În organizarea Consiliului Judeţean Harghita, luni, 11 ianuarie 2016, a avut loc o conferinţă al cărei subiect l-a constituit proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita”, la care au participat Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean, Barti Tihamér, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Zolya László, managerul proiectului, consilieri judeţeni, reprezentanţi ai mai multor instituţii judeţene. Cuvântul de deschidere a revenit celui ce a găzduit conferinţa, Antal Attila, viceprimarul cu atribuţii de primar al municipiului Miercurea-Ciuc, care, printre altele, a spus: „Noi nu considerăm că este un lucru norocos implementarea acestui proiect, că este un mare business, credem însă că este mult mai mult şi de aceea am aderat la idee, acest proiect are foarte multe ramuri la care noi suntem parte, însă în următorii ani, 5-15, va trebui să se formeze o astfel de cultură încât să înţelegem şi să vedem că datorită acestui proiect am obţinut mult mai mult decât simplul fapt de a colecta deşeurile din gospodărie”.

„Proiectul nu a fost popular”…

…a precizat preşedintele Borboly, a durat mult şi a fost greu să găsim o locaţie potrivită tot pentru că oameni nu au înţeles ce se doreşte prin acest proiect şi nu au agreat ideea, deşi proiectul a generat şi locuri de muncă şi, pe de altă parte, la noi, spre deosebire de alte judeţe, nu oamenii au suportat costurile pentru desfiinţarea depozitelor neconforme. Eforturile noastre au început în 2008, însă abia în octombrie 2013 Consiliul Judeţean a semnat contractul de finanţare pentru proiectul de management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita. Valoarea proiectului este de 203 milioane de lei, cu TVA, din care 70,5 la sută provin din surse europene, 14,2 la sută din finanţare de la Guvern şi 15,3 la sută din finanţare proprie. Prin acest proiect – spunea preşedintele Borboly – se va reconstrui total managementul deşeurilor, de la colectarea lor din gospodării până la depozitarea finală.

 Proiectul implică 11 localităţi din judeţ

Vicepreşedintele Barti Tihamér a intrat în detaliile punerii în aplicare a proiectului, precizând de la început faptul că sunt implicate în mod direct 11 localităţi din judeţ, dar indirect va beneficia de rezultatele acestuia întregul judeţ, cu excepţia municipiului Odorheiu-Secuiesc. Concret şi succint despre ceea ce s-a realizat până acum: la Bălan, în cadrul proiectului s-a desfiinţat depozitul vechi de deşeuri şi, în acelaşi timp, s-a construit un centru de colectare selectivă a deşeurilor; la Borsec s-a desfiinţat depozitul vechi, mormanul de deşeuri a fost înconjurat cu gard, a fost izolat pe partea superioară şi a fost construit un sistem pentru evacuarea apei pluviale. Au fost efectuate foraje pentru monitorizarea calităţii apelor. Aceste lucrări – s-a spus – au avut o importanţă deosebită şi din punctul de vedere al izvoarelor de apă minerală din împrejurimi, înlăturând astfel pericolul contaminării; la Miercurea-Ciuc, deşeurile acumulate vor fi izolate conform celor mai noi standarde din UE, motivul pentru care s-a ales această soluţie este cantitatea foarte mare de deşeu, aproximativ 500 de mii de mc, la care se adaugăaproximativ 100 de mii de deşeu transportat din alte localităţi, în final în depozitul municipal vor fi izolate aproximativ 600.000-650.000 mc de deşeuri menajere. Important este faptul că suprafaţa pe care va fi amplasat depozitul închis va fi redusă de la 100.000 mp, cât este în acest moment, la 37.500 mp, şi se va ridica la maximum 1,5-2 metri de la nivelul solului. Pe teritoriul menţionat se va mai construi o staţie de transfer a deşeurilor menajere, precum şi un centru de colectare selectivă a deşeurilor; la Remetea se construieşte centrul de gestionare a deşeurilor din judeţ – depozitul conform – şi, în aceeaşi locaţie, va fi înfiinţată o staţie de sortare a deşeurilor reciclabile şi alta de compostare – după cum s-a precizat lucrările sunt aproape de final; la Gheorgheni s-a construit un centru de colectare selectivă a deşeurilor, depozitul vechi a fost desfiinţat, întregul amplasament fiind încercuit cu gard, dimensiunea amplasamentului fiind redusă de la 2,64 ha la 1,85 ha; la Corund s-au ivit probleme de ordin juridic, prin urmare lucrările au fost suspendate; la Vlăhiţa s-a desfiinţat depozitul vechi, prin transferul deşeurilor în depozitul din Miercurea-Ciuc şi s-a făcut reecologizarea teritoriului şi aici s-a construit un centru de colectare selectivă; la Topliţa se desfiinţează depozitul vechi (groapa de gunoi care constituia o sursă de poluare continuă), dimensiunea amplasamentului va fi redusă de la 1,4 ha la 0,7-0,8 ha, pe acest teritoriu fiind compactată o cantitate de 75.000 de mc de deşeuri menajere, pe o înălţime de aproximativ 6 metri, tot aici s-a mai construit şi un centru de colectare selectivă a deşeurilor; la Cristuru-Secuiesc s-a desfiinţat depozitul vechi prin transferul gunoiului la Miercurea-Ciuc, iar spaţiul astfel eliberat este ecologizat, s-a construit, de asemenea, un centru de colectare selectivă a deşeurilor; la Băile Tuşnad s-a desfiinţat depozitul vechi prin transportarea deşeurilor în depozitul de la Miercurea-Ciuc, teritoriul vechiului amplasament fiind ecologizat, aici vor fi amplasate 46 de recipiente metalice de 1.100 litri cu scopul protejării acestora de urşi; la Sânsimion, centrul de colectare selectivă va fi amplasat în cadrul secţiei de sortare existentă, nefiind necesare alte lucrări în afara celor aferente procurării şi instalării containerelor.

 Scopul final

Este important de reţinut faptul că scopul proiectului este ca mai mult de 50 la sută din deşeurile colectate să fie reciclate, 20-30 la sută să fie compostate şi numai 30 la sută să ajungă în depozitul modern de la Remetea. Pentru operarea sistemului – după cum s-a spus – va fi nevoie de 120 de angajaţi, asta însemnând tot atâtea locuri de muncă noi. /Informatia Harghitei,

http://informatiahr.ro/apele-subterane-din-harghita-nu-vor-mai-fi-infectate-ca-urmare-a-desfiintarii-depozitelor-neconforme-de-deseuri/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională „Apele Române” /ABA Olt

Str. Remus Bellu, nr. 6, cod 240156, Rm.Vâlcea, Jud. Vâlcea, România

Tel: [phone]; fax: [phone]