Putregaiul Cenusiu al Strugurilor – o boala care ameninta viile in ultimele zile

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 11.25 Kb.
tarix30.01.2018
ölçüsü11.25 Kb.

Putregaiul Cenusiu al Strugurilor - O boala care ameninta viile in ultimele zile.

Dupa o perioada destul de lunga de seceta a solului, incepand cu ultimele zile ale lunii august au cazut si pe teritoriul judetului nostru ploi destul de consistente cantitativ, ploi insotite de o scadere generala a temperaturilor atmosferice.

Explicand pe intelesul maselor largi de cititori, radacinile insetate ale vitei de vie, au absorbit importante cantitati de apa din sol, pe care frunzele inca sanatoase si active in ceea ce priveste fotosinteza au transformat-o rapid intr-o mare cantitate de seva si care a ajuns apoi cu presiune osmolara ridicata inclusiv in boabele strugurilor provocand craparea acestora.

Peste aceste disfuncii de ordin fitofiziologic, se mai suprapune si activitatea nociva a moliilor strugurilor-(Cochilis si Eudemis)- si respectiv ceea a viespilor, care pe langa faptul ca inteapa ele insele coaja strugurilor, au un foarte mare rol in raspandirea inestarii cu fungi –(samanta bolii)- putregaiului cenusiu.

Forma ordinara a agentului patogen a putregaiului cenusiu a fost numita de catre fitopatologi Botrytis Cinerea.

Anumite rase ale ciupercii grupate de specialisii oenologi in tulpina Botryotinia Fukeliana –( impropriu numita si Botrytis Fukeliana)-se pot selectiona natural in conditii de toamna insorita si secetoasa, expozitie a vitei de vie pe pantele ori pe zidurile cu expozitie sudica si insorita, producand ceea ce se numeste Mucegaiul –(putregaiul)- nobil al strugurilor, situatie in care se consuma de catre fungi o parte din apa din struguri, mustul acestora concentrandu-se in zahar si arome naturale specifice si dand apoi un vin dulce-licoros de o calitate exceptionala. Bineinteles ca din punct de vedre cantitativ, productia de must la unitatea de suprafata poate sa scada chiar si cu 60%, dar se castiga mult la calitate.

In cele mai multe cazuri insa, viile micilor producatori fiind amplasate pe teren plan, prin curti,adesea cu expozitii nu foarte insorite, pe suprafata boabelor se dezvolta un mucegai cenusiu, care poate cuprinde intreg ciorchinele. Musturile obtinute din struguri atacati de putregai au un gust neplacut,cele albe se tulbura si devin predispuse la casare oxidazica, iar cele rosii se decoloreaza si se maniteaza –(imbolnavesc)- foarte usor.

Dintre soiurile nobile sunt recunoscute ca fiind mai sensibile la Botrytis soiurile: Chasselas, Cramposie, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Riesling, Pinot Gris etc..Ceva mai rezistent este doar soiul Traminer Roz, dintre soiurile nobile. Dintre hibrizi direct producatori si cei interspecifici cei mai sensibili sunt: Basarabeana Alba, Terras 1001, Seyval, Rayon D’or, Seibel 4426, Seibel 7412, Couderc 67, Gaillard alb,etc. Cu cat pielita boabelor este mai subtire si cu cat boabele sunt asezate mai des in ciorchine,cu atat soiul ori hibridul respectiv e mai sensibil.



Masuri preventive si de combatere a bolii.

In primul rand trebuie facut de urgenta un desfrunzit partial,rupandu-se cu petiol cu tot cate patru pana la sase frunze din zona care umbreste fiecare strugure, astfel ca lumina soarelui sa poata ajunge pe cat e posibil pe fiecare strugure, iar aerul sa poata circula nestingherit printre struguri.

Aici viticultorii din judetul nostru se pot lovi de conceptia paguboasa ramasa din batrani de-a carni (suprimarea varfului lastarilor in crestere) prea puternic lastarii vitei de vie. Daca cu nici o luna in urma, in luna august viticultorul a rupt lastarii in crestere la numai trei ori patru frunze deasupra fiecarui strugure, inspre varf, iar din patru frunze de pe aceea coarda purtatoare de rod acum trebuie sa le suprime pe toate patru cine mai prepara hrana pentru cresterea strugurilor, ce organ mai sintetizeaza seva pt. hrana butucului si a strugurilor???

Iata de ce eu mi-am sfatuit intotdeauna prietenii sa carneasca –(ciupeasca)- cat mai putin varfurile lastarilor purtatori de rod,daca se poate sa nu carneasca de loc,dar sa caute sa formeze zona care va produce struguri la inaltime cat mai mare de la pamant, mai ales in cazul hibrizilor interspecifici moderni rezistenti la ger si goli. Am invatat asta prin anii 1990, lucrand in Austria in zona Burgerland, unde absolut toate viile nobile sunt cultivate in sistemul Lenz-Moser prin plantare la 3-3.5 metri intre randuri si formate prin taieri cu trunchi de cel putin 1,10 metri,chiar de 1,30-1.40 metri mai sus de suprafata solului.

Pana prin anii 1950-1960 si-n Austria vita de vie era plantata din metru in metru, se cercuia si se lega la par ,si se rupea in verde de 7-8 ori pe vara, se stropea cu zeama bordeleza de 15-16 ori, iar productiile rareori depaseau 6-8 tone de struguri la hectar. Exact ca la noi in Transilvania. Dupa punerea la punct a sistemului de cultura Lenz-Moser, de catre avocatul Lenz-Moser (culmea Moser n-a fost inginer horticultor ori agronom ), toata viticultura europeana de la vama Bors incolo si pana in Alsacia a adoptat acest sistem de cultura. Drept rezultat, productiile de struguri au crescut pana pe la 13-15…16 tone la hectar, numarul de stropiri cu substante fungicide s-a redus la mai mult de jumatate,si asta in conditiile in care se cultiva aceleasi soiuri nobile apartinand speciei Vitis Vinifera dar alese cu mai multa grija si mai ales altoite pe portaltoi care sa grabeasca coacerea lemnului coardelor in toamna. Numai ca, prin anii 1955-1956, in timp ce “chiaburii”, fruntea satelor din Austria primea subventii pt. a-si defrisa viile vechi si-a planta altele noi in sistem Lenz-Moser, fruntasii satelor noastre mureau pe la canal ori prin temnitele comuniste. Detalii si explicatii suplimentare pot fi gasite in lucrarea avocatului Lenz Moser intitulata Viticultura Moderna, si aparuta si-n limba romana in cateva editii succesive.

Pe langa dezfrunzirea partiala a zonei cu struguri, in acest moment al anului, cand strugurii intra in faza de coacere in viile din judetul nostru, nu se mai poate preveni boala decat prin instalarea de capcane impotriva viespilor si nu se poate combate combate decat prin stropiri. Insa ATENTIE – substantele cuprice de tipul zemei bordeleze ori a oxiclorurii de cupru, nu combat putregaiul cenusiu al strugurilor.

Un oarecare efect limitat il au stropirile cu produse pe baza de sulf muiabil folosite in principal pentru combaterea fainarii, apoi mult mai sigur este produsul Topsin, personal candva prin anii 90 avusesem rezultate bune cu fungicidul Sonax care atunci era avizat pt. combaterea rapanului la mar iar daca strugurii se prelucrau mai repde de 10-14 zile de ultimul tratament inhibau fermentarea mustului, iar mai nou obtin rezultate bune cu produsele Teldor si Rovral. Mentionez ca produsul Rovral nu inhiba fermentarea mustului chiar daca ar fi culesi si presati strugurii a doua zi dupa stropire.

Mai multe detalii puteti obtine de la specialistii care lucreaza in domeniul protectiei plantelor, eu fiind doar mic viticultor si oenolog de timp liber care studiez si aplic cele scrise mai sus din si cu pasiune.



Asigur toti cititorii acestui material de cea mai distinsa consideratie din partea mea.


Inginer Zootehnist si Licentiat in Drept

Doctorand in Agronomie Andron Traian Ioan

Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə