AUTOSTRADA DIN JURUL MĂRII NEGRE. De la Istanbul, Băsescu trasează "tronsonul naţional"
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Summitul Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) de la Istanbul, că finalizarea proiectelor de transport "Magistralele maritime" şi "Autostrada inelară" va demonstra capacitatea organizaţiei de a mobiliza resurse şi voinţă politică.
"OCEMN a lansat două proiecte de anvergură, a căror finalizare va demonstra capacitatea de a mobiliza resurse şi voinţă politică. Mă refer la «Magistralele maritime ale Mării Negre» şi la «Autostrada inelară a Mării Negre». Avansate acum cinci ani, cele două proiecte nu sunt finalizate, ba aş spune că sunt chiar în stadiul incipient. Consider că ar trebui să ne concentrăm pe acele sectoare care împiedică realizarea proiectelor, să oferim cele mai potrivite rezolvări", a spus Băsescu în alocuţiunea susţinută la reuniunea de la Istanbul.
El a reiterat interesul României pentru aceste proiecte.
"Suntem foarte interesaţi şi angajaţi în concretizarea magistralelor maritime la Marea Neagră, având în vedere şi experienţa UE în domeniu. În ceea ce priveşte Autostrada inelară a Mării Negre, România a trasat deja tronsonul naţional", a mai spus preşedintele.
De asemenea, Băsescu a subliniat că, la aniversarea a 20 de ani, OCEMN are nevoie de o reformă autentică, pentru concretizarea proiectelor de cooperare. "OCEMN are nevoie de o reformă autentică şi România a insistat în acest sens în ultimele două preşedinţii în exerciţiu pe care le-am deţinut. Am subliniat acest lucru acum cinci ani, când am marcat 15 ani de aniversare. Organizaţia are nevoie de structuri decizionale mai flexibile, care să poată da lumină verde proiectelor în domeniile prioritare de cooperare", a spus preşedintele.
El a arătat că discuţiile din OCEMN devin adesea "prizonierele neînţelegerilor politice" şi a făcut apel la liderii ţărilor membre prezenţi să facă tot posibilul pentru ca Summitul de la Istanbul să poată fi finalizat prin adoptarea unei declaraţii comune. "Dacă datorită disputelor dintre unele state membre legate de conflictele îngheţate nu vom avea o declaraţie adoptată de noi toţi, ca rezultat al summit-ului nostru, este proba că avem nevoie de mai multă cooperare", a evidenţiat Băsescu.
Şeful statului va susţine adoptarea "Agendei Economice privitoare la întărirea parteneriatului în cadrul OCEMN", un document construit pe baza propunerilor înaintate de România către partenerii săi, care stabileşte priorităţile cooperării economice dintre statele din regiunea Mării Negre.
Totodată, preşedintele a evocat proiectele de parteneriat lansate de UE sub umbrela "Sinergiei Mării Negre" în domeniile mediului, energiei şi transporturilor, precum şi proiectul AGRI de transport a gazelor naturale de la Marea Caspică stabilit de România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria.
"Angajamentul României pentru succesul OCEMN este unul profund şi puteţi conta pe România ca pe un facilitator al consolidării cooperării la Marea Neagră", a concluzionat Băsescu.
El a mai arătat că mandatul preşedinţiei OCEMN care va fi preluat de Turcia survine într-un moment potrivit pentru dezideratele organizaţiei şi a felicitat Serbia pentru mandatul încheiat.
OCEMN este cea mai veche formă de cooperare în regiunea Mării Negre. Bazele ei au fost puse în 1992, când liderii a 11 state - Turcia, România, Bulgaria, Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova, Albania, Georgia, Azerbaijan, Armenia şi Grecia au semnat, la Istanbul, "Declaraţia de la Bosfor". Iniţiativa structurii aparţine Turciei, iar cele 11 state care au semnat Declaraţia din 1992 sunt state fondatoare. Serbia s-a alăturat în 2001. Sediul Secretariatului Permanent Internaţional OCEMN este la Istanbul. Gândul.info
http://www.gandul.info/news/autostrada-din-jurul-marii-negre-de-la-istanbul-basescu-traseaza-tronsonul-national-9784441
Teme internaţionale Croaţii vor să "îndrepte" Dunărea. Sârbii ar putea face la fel
Croaţia va începe un proiect de "îndreptare" a cursului Dunării, iar Serbia ar urma să facă la fel, fapt ce stârneşte nu doar îngrijorarea organizaţiilor care se ocupă de protejarea mediului, dar şi a vecinilor care au acces la Dunăre.
Planurile autorităţilor croate de a redirecţiona cursul Dunării, astfel încât acesta să fie mai navigabil în acest sector, stârnesc îngrijorări în ceea ce priveşte siguranţa mediului natural din nord-estul ţării, informează BBC.
"Fluviul a scăpat până acum de acţiunea buldozerelor pe teritoriul Croaţiei şi Serbiei, în special din cauza războiului din Iugoslavia, care a avut loc în anii 90", a explicat Arno Mohl, expert în conservare la Worldwide Fund for Nature.
Exemplul croaţilor ar putea fi urmat şi şi de sârbi, care intenţionează să construiască diguri şi baraje de-a lungul Dunării, cu scopul de a-i îndrepta cursul. "Pe scurt, vor să repete aceleaşi greşeli făcute de noi în anii '70 şi '80", explică austriacul. La începutul acestui an, buldozerele au lucrat neîncetat la Grimsing, în Austria, în amonte de Viena, pentru a îndrepta meandrele, astfel încât vasele să poată naviga mai uşor. Ministrul croat al mediului, Mihael Zmajlovic, va hotărî dacă proiectul poate fi demarat sau nu. În tot acest timp, reprezentanţii UNESCO luptă pentru realizarea unui areal protejat de-a lungul Dunării, pe teritoriul Ungariei şi al Croaţiei. Gândul.info
http://www.gandul.info/international/croatii-vor-sa-indrepte-dunarea-sarbii-ar-putea-face-la-fel-9781436
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISA
Teme ABA Sute de pesti morti in Varsolt
Sute de pesti morti au fost inregistrati in barajul Varsolt, care asigura apa potabila pentru Zalau, Simleu Silvaniei si alte cateva localitati rurale din zona. In caldura de iulie, pestii plutesc pe suprafata apei, ceea ce i-a determinat pe cativa cetateni sa ne sesizeze referitor la acest aspect. Directorul Asociatiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AJVPS) Salaj, Cristian Crisan, a declarat ca situatia este cauzata de revarsarile in baraj a mai multor rauri si ca alimentarea cu apa a populatiei nu este afectata. „Este adevarat ca ne-au fost semnalate cateva zeci de kilograme de peste mort in barajul Varsolt, asa ca s-au luat probe din ei si din apa, pentru a verifica situatia. Rezultatul analizelor a aratat ca nu e vorba de substante poluante in apa, ceea ce ne face sa credem ca situatia este cauzata de revarsarea raului Crasna si a altor cursuri de apa in baraj, pe fondul precipitatiilor abundente din ultima perioada. Intrucat turbiditatea (gradul de tulburare, n.r.) apei a crescut in urma revarsarilor, s-a produs moartea pestilor. Trebuie precizat, insa, ca alimentarea cu apa a salajenilor nu este afectata, populatia nu este in pericol”, a declarat Cristian Crisan. Potrivit sursei citate, o alta cauza posibila a mortalitatii piscicole are legatura cu perioada de depunere a icrelor „Pestii vin in aceasta perioada la mal pentru a depune icrele, dar nu se mai pot reintoarce in largul barajului si mor. O situatie similara a fost inregistrata in 2009, cand am avut pesti cu greutate de peste 10 kilograme care au murit. Erau pur si simplu prea grei pentru a se putea reintoarce in larg, dupa depunerea icrelor”. Cristian Crisan a declarat ca, in ciuda numarului mare de pesti morti, fenomenul nu este unul in masa si ca analizele efectuate arata ca parametrii apei din baraj sunt normali. Potrivit sursei citate, pestii morti (specia caras, n.r.) vor fi colectati de pe suprafata apei si depozitati corespunzator. Barajul Varsolt este repopulat anual cu pana la 2 tone de puiet de crap si caras, actiunile facand parte din programul unitar de repopulare a lacului desfasurat de AJVPS Salaj in ultimii 4 ani. Ultima actiune de repopulare a barajului a avut loc in aceasta primavara, cand in baraj a fost adusa o tona de puiet de crap (cu o greutate de 100-200 de grame/exemplar, n.r.) achizitionat de la o firma din Marghita. Aflat la circa 25 de kilometri de Zalau, barajul respectiv are un volum brut de circa 40 de milioane de metri cubi si, pe langa functia de lac piscicol, asigura apa potabila pentru orasele Zalau si Simleu Silvaniei si pentru cateva localitati din mediul rural. In vara anului 2010, barajul a fost supus la presiunea unui maxim istoric al nivelului apei, provocat de precipitatii din perioada respectiva. De asemenea, barajul Varsolt este considerat cel mai bun loc de pescuit din Transilvania, din punct de vedere al omogenitatii, digul lung de doi kilometri oferind pescarilor aceleasi posibilitati de pescuit. un articol de Mihaela Moldovan/ Magazin Salajean
Dostları ilə paylaş: |
