Cod-f-pc-4 revista presei 27 iunie 2012 cuprins

Teme de mediu

SENZAŢIONAL! În cadrul competiţiei Şcoala lui Andrei 2012, Trei şcoli vâlcene vor fi premiate

Anul acesta, “Şcoala lui Andrei” se desfăşoară în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Astfel, ieri, 26 iunie, s-a încheiat prima ediţie a competiţiei „Şcoala lui Andrei”, ediţie ce a desemnat 20 de echipe câştigătoare, Vâlcea fiind unul dintre judeţele premiate. Concursul de proiecte eco-civice “Şcoala lui Andrei 2012”, ediţia mai-iunie, a adunat peste 150 de aplicaţii, înscrise de peste 4.000 de elevi şi 238 de profesori din şcolile generale din România.

Trei şcoli vâlcene vor fi premiate

Proiectul câştigător „Hai să reciclăm”, înscris de echipa „Hărnicutzii” (Şcoala cu clasele I-VIII din Fârtăţeşti), şi-a propus desfăşurarea de activităţi de ecologizare prin achiziţionarea unei prese pentru carton şi plastic, în timp ce proiectul „Vocea şcolii”, înscris de echipa „Radio Kids” (Şcoala cu clasele I-VIII din Alunu), şi-a propus înfiinţarea unui post de radio al şcolii, care va fi o nouă formă de a învăţa, îmbinând utilul cu plăcutul. Cele două echipe vor primi finanţare de 5.000 de euro din partea Petrom pentru transformarea proiectelor în realitate. De asemenea, elevii şi profesorul coordonator vor participa în Tabăra din Ţara lui Andrei. Proiectul „Sala multifuncţională – necesitate, nu moft”, înscris de echipa “Detectivi de suflete cu dăruire” (Şcoala cu clasele I-VIII din Creţeni), şi-a propus înfiinţarea unei săli speciale unde vor desfăşura activităţi extracurriculare (educaţionale, artistice, concursuri). Echipa va primi un kit multimedia din partea Petrom, constând într-un ecran de proiecţie, un videoproiector şi un laptop pentru o mai bună desfăşurare a orelor de curs. Prima ediţie din acest an a competiţiei a fost organizată în comunităţile în care Petrom îşi desfăşoară activităţile operaţionale şi s-a derulat în perioada 15 mai – 15 iunie.

A doua ediţie va fi în toamnă

Cea de-a doua ediţie va fi lansată în toamna lui 2012 şi se va desfăşura la nivel naţional. Pe parcursul unei luni, elevii şi profesorii din peste 900 de şcoli din România au înscris proiecte care propun soluţii pentru una din cele trei teme: Mediu, Educaţie & Cultură şi Implicare în comunitate. Astfel, cele mai multe proiecte au fost înscrise la categoria „Educaţie şi Cultură” (97), urmate apoi de proiectele încadrate la categoria „Implicare în comunitate” (33) şi categoria „Mediu” (21). Câştigătorii competiţiei vor primi premii în valoare de peste 300.000 de euro: finanţări pentru implementarea proiectelor, kit-uri multimedia, laptop-uri pentru profesorii coordonatori, precum şi participare în Tabăra din Ţara lui Andrei, în limita a 400 de locuri. Toate proiectele eligibile înscrise în concurs sunt răsplătite cu dvd-uri şi enciclopedii educaţionale, iar profesorii primesc diplome de participare din partea partenerului proiectului, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Anul acesta, juriul “Şcolii lui Andrei” a fost format din nouă membri: Daciana Sârbu (Parlamentul European), Doru Mitrana (director, Asociaţia MaiMultVerde), Dana Belciug (manager, Green Report), Cristian Lupşa (editor, Decât o Revistă), Ştefan Pălărie (director, Asociaţia Şcoala de Valori), Alina Bădălan Turcitu (jurnalist, Jurnalul Naţional), Dan Dumitrescu (activist Civika), Ioana Szatmari (coordonator proiecte, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare) şi Mona Nicolici (manager Relaţii Comunitare şi Afaceri Sociale, Petrom). Notele obţinute din partea juriului au reprezentat 70% din punctajul final. Restul de 30% a fost reprezentat de votul publicului, exprimat online. Pe site-ul competiţiei au fost înregistrate 43.075 voturi valide din partea susţinătorilor. Tabăra din Ţara lui Andrei, premiul pentru 400 de copii din echipele câştigătoare, se va desfăşura anul acesta în Târlungeni, judeţul Braşov şi va începe pe 22 iulie. Timp de 4 săptămâni, copiii vor învăţa, prin diferite activităţi de educaţie non-formală, cum să lucreze în echipă, de ce este important să protejeze natura şi, mai ales, cum pot face primii paşi pentru a-şi construi viitorul pe care şi-l doresc. Mihaela Borcan /Viata Valcii

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme ABA

Hărțile de hazard si planurile de prevenire vor vor fi gata in acest an

Declarația aparține ministrului Mediului, Rovana Plumb. Hărțile de hazard vor oferi informații punctuale despre inundații, mai exact extinderea zonei inundate, viteza apei sau adâncimea apei la viituri, informații corespunzătoare anumitor debite. Pentru elaborarea celor 11 hărți de hazard la inundații la nivelul întregii țări, valoarea investițiilor se ridică la 200 milioane de lei (46,5 milioane de euro).

Elaborarea hărților de hazard face parte din ”Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung”, adoptată de Guvern în 2010. În document se arată că în perioada 2010-2011 trebuiau realizate, printre altele, ”actualizarea și completarea hărților de hazard la inundații și a bazei de date cartografice privind obiectivele afectate de inundații”. La nivelul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Siret, care întreține cel mai mare bazin hidrografic din țară, această procedură s-a finalizat deja la începutul acestui an. ”Aceste hărți reprezintă punctul de plecare pentru cea de a doua etapă majoră, elaborarea planului de prevenire, protecție și diminuare a efectelor inundațiilor. ABA Siret este prima administrație bazinală din țară care a finalizat prima etapă și a primit deja un aviz favorabil pentru hărțile întocmite”, a declarat Georgiana Cernat, purtător de cuvânt al instituției. Proiectul se va finaliza la 30 noiembrie, iar pentru implementarea sa de către ABA Siret s-a alocat suma de 1,5 milioane de euro, din care 80% este finanțare europeană. /Deșteptarea (Bacău)

PE BISTRITĂ, DEZASTRU!

• pescarii care au iesit pe malul Bistritei sîmbătă si duminică au avut parte de un peisaj dezolant • tone de pesti, din toate speciile, pluteau pe luciul apei • oficial se spune că nimic grav nu s-a întîmplat, doar o banală deversare a barajului de la Reconstructia • pescarii spun însă că apa era plină de dejectii si mirosea a sodă caustică • „Este jalnic si în acelasi timp trist“, ne-a declarat un pescar • comisarii de Mediu spun că nu au primit nici o sesizare în ceea ce priveste poluarea Bistritei • 

Nemtenii care au iesit sîmbătă dimineată la o partidă de pescuit pe rîul Bistrita, în aval de comuna Dumbrava Rosie, au avut parte de un peisaj dezolant. Mii de pesti morti, amestecati cu tot felul de deseuri - PET-uri, resturi textile, crengi, papuci, spray-uri goale, pluteau pe luciul apei. Sau erau de-a valma prin locurile de unde apa se retrăsese. În tot acest tablou grotesc si-au făcut aparitia si săracii din comunele apropiate. Înarmati cu saci, oamenii au asteptat să se retragă apa pentru a strînge pestele mort. Nu s-au gîndit o clipă că pestele (mreană, clean, caras, boistean etc.) ar putea fi toxic. Si-au umplut sacii si au plecat linistiti spre case, bucurosi că vor avea ce pune pe masă cîteva zile bune de acum înainte. Mirosul pestilential i-a pus la grea încercare pînă si pe cei mai rezistenti pescari. „Mirosea îngrozitor, că nu puteai să stai mai mult de cîteva minute pe malul apei. Mă si mir cum de au stat oamenii ăia să adune pestele mort. Au cules zeci de saci cu peste mort, care în nici un caz nu era comestibil“, ne-a declarat unul dintre pescarii care au ajuns pe marginea Bistritei, în zona orasului Roznov, la putin timp după ce s-a oprit deversarea. Oficial, autoritătile spun că nimic rău nu s-a întîmplat sîmbătă, la mijloc fiind vorba doar de o deversare controlată a barajului de la Reconstructia. „Doar dacă barajul era plin de fecale ar fi plutit pe Bistrita rahatii, altfel este de neînteles. Nici varianta cu mizeria adusă de pe versanti nu stă în picioare, pentru că este greu de crezut ca muntii din zonă să fie plini de fecale spălate acum de ploi. Este clar că cineva s-a jucat cu vreo fosă septică sau o statie de epurare si, folosindu-se de deversare, a scăpat de dejectii. Este jalnic si în acelasi timp trist. Nici pe vremea lui Ceausescu, cînd functiona Reconstructia, n-am văzut asa ceva. Mii de pesti morti, de la porcani la caras, mreană, scobar si clean. Am văzut peste mort si de peste 30 de centimetri. Noi, pescarii, stim bine că atunci cînd deversează mai rămîn pesti prin ghioluri, iar ăia mici se încurcă în vegetatie. Pestele mare nu cade niciodată în capcana asta, decît dacă este ajutat. Iar mirosul de fecale, amestecat cu sodă caustică spune multe. Apa era nu tulbure, ci cenusie spre neagră. Putea si după 5-6 ore de la deversare. Cine a făcut asa ceva este de o nesimtire fără margini, iar autoritătile ar trebui să facă o anchetă. Măcar să nu se mai întîmple lucruri din astea, că pescuitul pe Bistrită în acest an s-a cam dus“, a conchis supărat pescarul. 

„Nu este exclus să fi fost si otrăvit“ 

Ioan Nistor, un alt pescar de Bistrită nu exclude varianta otrăvirii pestelui, însă crede mai mult într-o altă ipoteză. „Duminică dimineată (n.n. - la aproape o zi după deversare) am iesit la o partidă de pescuit pe Bistrita. Initial nu mi-am dat seama ce se întîmplă, malurile fiind pline de zeci de persoane care adunau pestele mort în sacose. De cînd pescuiesc în această zonă nu am mai văzut asa ceva. Cred că totul s-a datorat viiturii. Aceasta a fost foarte mare, iar valul a împins pestii în mal. La retragerea apei, pestele a rămas prins în vegetatie si a murit. Poate au scăpat vana, nu stiu. Cert este că nu am mai văzut vreodată un nivel de atît de crescut al apei în urma unei deversări controlate. Debitul a fost foarte mare, iar pestele a fost împins în mal. Si acum (n.n. - ieri după amiază) este plin de peste mort. Într-o băltită aflată lîngă locul în care pescuiesc sînt vreo 10 kilograme, de la peste mare la puiet. Nu este exclus să fi fost si otrăvit, pentru că nu am mai văzut atît de multi pesti morti. Dacă cineva vrea să vadă ce s-a întîmplat, poate să vină si să ia probe, că peste mort mai este, însă nu am văzut pe nimeni să se intereseze, în afară de dv. de la ziar. N-am văzut nici de la Mediu si nici de la filială (n.n. - AJVPS)“, a declarat Ioan Nistor. Pescarul mai spune că cel putin 2 ani de acum înainte Bistrita nu va mai avea peste. „Asa s-a întîmplat si la inundatii, cînd am asteptat 2 ani ca să-si revină fauna acvatică. De acum, doar ce o să mai pescuim prin bălti. Stau de cîteva ore bune pe baltă si nu am prins nimic, iar vremea este foarte bună. Înainte de viitură vedeai niste sărituri superbe. Păcat că a murit si foarte mult puiet. Ce mai, este alb de peste mort pe maluri si pe luciul de apă“, a conchis Ioan Nistor. 

Seful Gărzii de Mediu face presupuneri 

Cît priveste deversarea de sîmbătă, Nicolae Petrescu, purtătorul de cuvînt al Sucursalei Hidrocentrale Bistrita a declarat că aceasta a fost controlată. „A fost o deversare planificată si controlată, cu acordul celor de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă, Sistemul de Gospodărire a Apelor si ceilalti factori de răspundere. Actiunea a durat între 9 si 10, perioadă în care au fost executate lucrările tehnologice programate“, a declarat Nicolae Petrescu. Garda de Mediu Neamt nu a primit nici o sesizare în acest sens, nici de la cetăteni si nici de la Serviciul de Gospodărire a Apelor, care monitorizează calitatea apelor din tot judetul 24 de ore din 24. Imediat cum vor primi astfel de sesizări, comisarii vor face verificările de rigoare si vor stabili dacă a fost vorba cu adevărat de poluare. Pe seful Gărzii de Mediu nu l-a sensibilizat nici măcar interesul ziaristilor pentru acest caz, care ar putea fi o poluare accidentală sau voită. El s-a multumit să declare că vor fi dispuse verificări după ce va primi reclamatii scrise. Probabil că nici luni si marti nu ar fi fost prea tîrziu pentru un control pe teren si, poate, nici astăzi. „SGA are un dispecerat care monitorizează permanent calitatea apelor din judet, iar noi sîntem primii anuntati în cazul în care ar apărea o problemă de acest gen. Nu am fost sesizati, dar cu sigurantă, dacă sînt probleme, vom fi anuntati si vom face verificările ce se impun. Este posibil să nu fie vorba despre poluare ci doar despre mici viituri care s-au format pe Bistrita si care au luat de pe maluri dejectii sau alte mizerii aruncate de oameni. Din păcate, multi nu înteleg că nu au voie să facă asa ceva si atunci cînd vine apa mai mare adună toate mizeriile de pe maluri“, a declarat Nicolae Bucsă, comisarul sef al Gărzii de Mediu Neamt. În sprijinul celor afirmate, comisarul Bucsă a povestit ce s-a întîmplat la sfîrsitul săptămînii trecute la granita dintre Neamt si Suceava, pe rîul Bistrita. Ploile au dus la umflarea rîurilor si la un moment dat, cei de la SGA au crezut că apa Bistritei ar putea fi poluată din cauza culorii sale foarte închise. Probele de apă analizate în laborator au arătat de fapt că nu era vorba despre asa ceva, ci doar de apă cu multe aluviuni, aduse de pe versanti. 

NOTĂ: Ieri după amiază, pe Bistrita încă pluteau sute de pesti morti din toate speciile, de la porcani, la scobari, mrene si cleni de toate dimensiunile. /Monitorul de Neamţ

Teme Similare

Au văzut de pe mal, neputincioase, cum soţii lor se îneacă

Dramă cumplită, greu de exprimat în cuvinte, pe malul iazului lipoveni, iaz în care luni seară doi tineri au murit înecaţi într-o zonă adâncă, unde au ajuns cu o barcă pneu­matică. Vasile Seserman, în vârstă de 25 de ani, şi Adi Serbiuc, în vârstă de 31 de ani, s-au înecat sub ochii soţiilor lor, care îi priveau de la mal şi care la început au sperat că aceştia glumesc când strigă după ajutor. Din păcate, ignorarea pericolului, dar şi ghinionul au dus la moartea prematură a doi tineri.

Filmul tragediei

Cei doi tineri şi soţiile lor au ajuns luni după-amiază la iaz, la Lipoveni. Ambii ştiau să înoate, iar la un moment dat le-au spus soţiilor că intră în apă, cu barca pneumatică cu care au venit la iaz. Ei s-au îndepărtat până la aproxi­mativ două sute de metri de mal şi au sărit în apă să facă o baie. Practic, au relatat martorii, înotau pe lângă barcă, pentru a se prinde de aceasta în caz de nevoie. În momentul tragediei vremea s-a înrăutăţit brusc, a început să bată vântul şi s-au format valuri, care au dus barca către mal. Tinerii au început la un moment dat să strige după ajutor. Doi tineri de pe mal s-au urcat în barca adusă de vânt spre mal şi au încercat să ajungă la ei.

„Ne-am dus cu barca după ei... ei au sărit să facă baie, dar au apărut deodată valuri, că a început să bată vântul. Valurile au luat barca spre mal, ei au început să înoate după barcă, dar nu au reuşit să o mai ajungă. Au obosit....", a relatat unul dintre martorii care a încercat să-i salveze.

Un al doilea, Alexandru Ivan, spune că a fost aproape de a ajunge la ei. Alexandru Ivan a declarat: „Strigau ajutor, ajutor... am mers după ei cu barca. Ei au rezis­tat destul de mult, mai aveam zece metri să ajungem la ei şi s-au scufundat".

În stare de şoc, soţia lui Vasile Seserman a sperat iniţial că cei doi glumesc atunci când strigă după ajutor. Olivia Seserman a povestit: „La început, când strigau, am crezut că poate e o glumă... barca a venit spre mal şi doi băieţi s-au urcat pe barcă şi au plecat după ei, dar nu i-au mai găsit. Ei au sărit să facă o baie şi dintr-o dată au început valurile".

Căutaţi şi pe parcursul nopţii, cu ajutorul unor proiectoare de mare putere

Dispăruţi în adâncuri, cei doi au fost căutaţi mai întâi de pompierii de la Detaşamentul Suceava. Cu căngi şi trei bărci pneumatice, prin iluminarea zonei cu proiectoare de mare putere, căutările au fost continuate, în noaptea de luni spre marţi, până în jurul orei 2.50.

Pompierii au realizat că misiunea de căutare este extrem de greu de realizat fără scafandri, deoarece apa este foarte adâncă.

Încă de luni seară, colonelul Dan Hoffman, prim-adjunct al inspectorului-şef al ISU Suceava, anunţa că cel mai probabil se va apela la un echipaj de scafandri de la un alt inspec­torat din ţară, singurul scafandru de la unitatea de pompieri de la Suceava fiind plecat la un curs de instruire.

Ieri dimineaţă, începând cu ora 7.30, un echipaj de patru scafandri de la ISU Vaslui a început căutările pe fundul apei, în zona unde se înecaseră cei doi.

Găsiţi de scafandri la aproximativ şapte metri adâncime

Sub ţipetele sfâşietoare ale soţiilor şi ale celorlalţi membri ai familiei, în jurul orei 10.00, scafandrii au recuperat trupul tânărului de 25 de ani, iar aproximativ 40 de minute mai târziu l-au scos la suprafaţă şi pe al doilea.

Unul dintre scafandrii care au intervenit, plutonierul Gheorghe Cuculescu, a descris cum s-a petrecut operaţiunea. „Am făcut un poligon de căutare circular, în zona în care ştiam că s-a aflat barca şi la aproximativ zece metri distanţă am găsit prima victimă. Apoi, după mărturiile celor care au asistat la tragedie, ni s-a spus că următoarea victimă era mai în larg şi am mutat poligonul de căutare cu 15-20 de metri. La a şasea tură de căutări am găsit şi a doua victimă. Am găsit-o la şapte metri şi jumătate adâncime, iar fundul apei era foarte mâlos. Noi stăteam pe burtă, iar vizibi­litatea era de până la 20 de centimetri, abia vedeam pe consola de scufundare cât aer mai aveam în butelii".

El a precizat că la suprafaţă, în zona în care s-au înecat cei doi, se manifestau curenţi, iar zona era una foarte periculoasă. De altfel, nu departe de locul tragediei, sunt mai multe mesaje de avertizare privind interzicerea scăl­datului în iaz. Pentru scafandrii din Vaslui misiunea de la Suceava a fost a treia în decurs de ceva mai mult de o lună. Ei au mai intervenit în zilele de 10 şi 11 mai pentru căutarea a doi tineri înecaţi în râul Bârlad, iar duminică, 24 iunie, pentru căutarea unui băiat de 13 ani, înecat în lacul Manţu, din comuna Tătărani, judeţul Vaslui. /Monitorul de Suceava
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Salubritate Craiova, o nouă campanie de colectare a deşeurilor

Colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electrocasnice va avea loc în perioada 29 – 30.06.2012 în municipiul Craiova, acţiunea, cea de-a doua din acest an, fiind susţinută de SC Salubritate Craiova în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova.

În zilele menţionate, în intervalul orar 08:00 – 10:00, deţinătorii de astfel de deşeuri care locuiesc la bloc le vor depozita lângă platformele gospodăreşti, iar cei care locuiesc la casă le vor depozita în faţa porţii, pe trotuar. După ora 10.00, vor avea loc colectarea şi transportul deşeurilor către centrele de colectare. La numărul de telefon [phone] (dispeceratul SC Salubritate Craiova SRL, cu program non stop) vor fi preluate apelurile vârstnicilor şi ale persoanelor cu probleme de sănătate care nu se pot deplasa în vederea depunerii deşeurilor voluminoase la punctele menţionate.

Agenţii economici şi instituţiile publice vor depune o solicitare scrisă la sediul SC Salubritate Craiova SRL sau vor trimite fax la numărul 0251/417.967 în care va fi specificat tipul deşeurilor de echipamente electrice şi electrocasnice la care vor să renunţe precum şi cantitatea, în vederea întocmirii procesului verbal de predare-primire. Jurnalul Olteniei

Dezastru după furtună

Dezastru în urma furtunii din noaptea de luni spre marți în mai multe localităţi din judeţul Mehedinţi. Mai mulţi copaci au fost doborâţi la pământ, grădinile au fost inun­date, iar câteva tavane şi acoperişuri au fost avariate.
În comuna Hinova a fost prăpăd.„Nu ne putem pune în faţa lui Dumnezeu. El ştie ce face şi de ce! A plouat foarte tare, iar vântul era foarte puternic. Am crezut că ia casele pe sus, parcă se rupsese cerul“, a spus Nicolae Ciuciu, din comuna Hinova.Un tei din faţa grădiniţei din Hinova a fost rupt, iar circulaţia a fost întreruptă până ce localnicii au tăiat crengile. „A bătut vântul foarte tare, a fost furtună şi a ţinut destul de mult. S-au rupt copacii, gardurile, au fost luate acoperişurile. Am ieşit să tai teiul ca să putem trece pe stradă“, a mai spus un localnic. Gazeta de Sud

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]