Cod-f-pc-4 revista presei


Apă potabilă pe Valea Nirajului cu ajutorul fondurilor europene



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə34/47
tarix30.10.2017
ölçüsü0,62 Mb.
#22183
1   ...   30   31   32   33   34   35   36   37   ...   47

Apă potabilă pe Valea Nirajului cu ajutorul fondurilor europene


În cadrul Proiectului privind “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş”, finanţat din Fondul de Coeziune, s-a derulat procedura de achiziţie publică pentru adjudecarea celui de-al 7-lea contract de lucrări. 
În urma finalizării acesteia, în data de 04.06.2013, a avut loc la sediul S.C. Compania Aquaserv S.A. din Tîrgu-Mureş, semnarea Contractului de lucrări, având ca obiect „Conductă de aducţiune - Valea Nirajului” cu S.C. Hidroconstrucţia S.A. Bucureşti. Autoritatea Contractantă este S.C. Compania Aquaserv S.A. Tîrgu-Mureş. 
Contractul are o durată de 16 luni de la data începerii şi o valoare maximă plătibilă de 17.692.757,88 lei la care se adaugă TVA, conform legislaţiei în vigoare. La terminarea acestei lucrări locuitorii de pe Valea Nirajului vor beneficia de servicii civilizate de alimentare cu apă potabilă. Proiectul va fi implementat în perioada 2011-2015, de către Operatorul Regional S.C. Compania Aquaserv S.A. Tîrgu-Mureş şi reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş, în domeniul infrastructurii de apă potabilă/canalizare. /Jurnal de Reghin MS, http://news.jurnaldereghin.ro/comunicate-de-presa/furnizori-utilitati/apa-potabila-pe-valea-nirajului-cu-ajutorul-fondurilor-europene.html

Hidroelectrica Sebeş a scăpat de restructurare


Acţionarii celui mai mare producător de energie electrică au aprobat în şedinţa Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din 29 mai 2013 strategia de restructurare administrativ teritorială a Hidroelectrica propusă de administratorul judiciar EuroInsol. Astfel, sucursalele Oradea, Sibiu, Slatina, Tg. Jiu, Buzău, Caransebeş au fost transformate în uzine şi integrate în sucursalele Cluj, Sebeş, Rm. Vâlcea, Porţile de Fier, Curtea de Argeş şi Haţeg. A şaptea sucursală este Bistriţa, care a preluat de la SH Buzău centralele Călimăneşti şi Movileni. Comasarea sucursalelor va conduce la o mai mare competivitate a producătorului de energie prin reducerea costurilor de exploatare şi va garanta o profitabilitate crescută a societăţii în contextul evoluţiei descrescătoare a preţului megawatt-ului în piaţă pe fondul creşterii producţiei de energie electrice în România şi a scăderii consumului. Dinamica numărului de unităţi teritoriale din subordinea producătorului de energie hidro a fost în continuă creştere, ajungând de la un număr de 9 (noua) Intreprinderi Electrocentrale in anul 1989 cand erau puse in functiune amenajari cu o putere instalata de peste 90% din cea actuala, la un numar de 13 (treisprezece) Sucursale cat a avut Hidroelecrica incepand din anul 2010. Cresterea numarului sucursalelor in acest interval de timp nu a avut la baza ratiuni tehnice sau economice ci exclusiv politice. Exista un raport disproportionat intre puterile instalate si energiile celor 13 (treisprezece) Sucursale. Astfel, raportul intre cea mai mare si cea mai mica putere instalata in Sucursale este de 1:6 (Sibiu/Rm.Valcea) exceptand SH Portile de Fier care are conditii specifice. De asemenea, energia anuala de proiect este foarte diferita, raport maxim 1:7,3 (Caransebes/Rm.Valcea) cu implicatii asupra costului de producere a energiei la nivel de sucursala. Ponderea puterii electrice instalate pe sucursale in total putere instalata este prezentata in graficul nr. 1 iar ponderea sucursalelor in energia electrica produsa in anul 2012 este prezentata in graficul nr. 2 Se poate observa ca dezvoltarea amenajarilor administrate in prezent de SC Hidroelectrica SA s-a facut in 10 bazine hidroenergetice principalele: Siret-Prut, Argeş, Ialomiţa, Olt, Mureş, Tisa-Someş, Crişuri-Barcău, Cerna-Motru-Tismana, Nera-Timiş-Bârzava şi Dunăre, faţă de 4 bazine înainte de 1990. Există un raport disproporţionat între costurile de producţie ale Sucursalelor. Astfel, în 2012 – an caracterizat de o secetă extremă şi în care s-a înregistrat cea mai mică producţie hidro – de 12.065 TWh – costul de producţie a variat conform tabelului nr. 1 de la minimul înregistrat la SH PdF de 73.14 lei/MWh la un maxim de 409.74 lei/MWh înregistrat la SH Haţeg. Există disfuncţionalităţi cauzate de separarea administrativă a unor capacităţi de producere aflate pe acelaşi curs de apă, cum este cazul râului Olt pe care sunt centralele a 3 sucursale. Coordonarea corelată a programelor de exploatare şi a programelor de mentenanţă planificată va reduce pierderile energetice. Se estimează o reducere cu minim 10% a pierderilor energetice în perioada de retragere din exploatare în reparaţii planificate. Astfel, faţă de anul 2012 era posibilă o producţie suplimentară de energie electrică de minim 20.000 MWh/ an. Faţă de actuala organizare teritorială a Sucursalelor, se constată lipsa unei structuri similare de mentenanţă, în prezent existând 8 (opt) Filiale Hidroserv care deservesc 13 (treisprezece) sucursale. Prin realizarea unei suprapuneri a celor două structuri – de exploatare şi de mentenanţă – se vor optimiza pe de o parte, atât costurile cu personalul cât şi costurile cu transportul personalului de mentenanţă la capacităţile de producţie deservite. Nu în ultimul rând se are în vedere o optimizare a numărului personalului TESA, precum şi a creşterii gradului de specializare şi utilizare a acestuia. Există un număr de structuri administrative care nu sunt justificate de volumul specific de activitate – datorat structurilor specifice edificate la nivelul fiecărei Sucursale. De exemplu, la sediul administrativ al sucursalei Haţeg îşi desfăşoară activitatea un număr de 83 de salariaţi pe o suprafaţă utilă de 4300 mp, cam de cinci ori mai mult decât prevederile în vigoare. Similar la Sucursala Slatina 70 de salariati pe 3700 mp, tot de cinci ori mai mult. Toate sucursalele care vor fi desfiintate si transformate in Uzine beneficiaza de spatii excedentare – de cinci – sase ori mai mari decat optimul necesar. Ponderea puterii electrice instalate pe cele 7 sucursale in total putere instalata, conform propunerii de reorganizare, este prezentata in graficul nr. 3: Avantajele noii structuri organizatorice

O mai bună coordonare operativă a capacităţilor de producţie din fiecare bazin hidrografic (ex: centralele de pe Siret aval – Călimăneşti şi Movileni vor fi exploatate de SH Bistriţa alături de Galbeni, Răcăciuni, Bereşti). Un raport mai echilibrat între valorile puterilor instalate şi energiilor aferente Sucursalelor. Exceptând SH Porţile de Fier care are condiţii specifice, se constată că în varianta de organizare cu 7 sucursale, doar 2 dintre acestea au puterea instalată sub 10% din total Hidroelectrica, faţă de 11 sucursale în situaţia actuală. Un cost specific de producţie [lei/MWh] mai echilibrat între Sucursale, mai apropiat de costul mediu unitar lei/MWh înregistrat la nivelul Hidroelectrica. Posibilitatea de reducere a costurilor prin: Comasarea unor structuri administrative, adaptate volumului specific de activitate (economic, resurse umane, administrativ, juridic, etc); Reducerea numărului funcţiilor de conducere; Redimensionarea schemei de personal; Transformarea actualelor Sucursale în Uzine, va reduce, având în vedere actualele organigrame aprobate pentru acestea, cu circa 300 numărul de posturi la nivelul societăţii. Economia estimată la fondul de salarii este de cca. 6.000.000 euro/an. Renunţarea la o serie de spaţii de birouri – supradimensionate, faţă de numărul de personal, relocarea acestuia în spaţii adecvate şi valorificarea acestor spaţii prin vânzare, care vor aduce un numerar estimat 20.000.000 euro. Prin suprapunerea teritorial-administrativă a Sucursalelor de Hidrocentrale cu Hidroserv-urile se obţine: Optimizarea activităţii de mentenanţă; Timp de răspuns mai scurt în situatii de incidente; Reducerea costurilor;Reducerea pierderilor de energie pentru lucrari de mentenanta planificate si accidentale. Capabilitate tehnica/economica sporita la nivel de Sucursala prin concentrarea personalului TESA de specialitate. Coordonarea mai buna a proiectelor de retehnologizare/modernizare majore, necesare la nivelul capacitatilor de productie aflate in exploatare sau a investitiilor in capacitati noi de productie. Analiza resurse umane. Considerandu-se ca uzinele sunt entitati exclusiv productive, ele vor fi conduse de ingineri sefi, coordonati de directorul adjunct de productie din cadrul sucursalei. Pentru buna desfasurare a a activitatii noilor uzine (foste sucursale), un numar minim de personal TESA va avea locul de munca in cadrul uzinei (resurse umane, economic, IT, administrativ- transporturi) – desi aceste activităţi suport vor fi centralizate la nivelul sucursalelor care le înglobează ca uzine. /Apulum AB, http://ziarulapulum.ro/hidroelectrica-sebes-a-scapat-de-restructurare/




Yüklə 0,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   30   31   32   33   34   35   36   37   ...   47




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin