Stația de tratare Varsolt si surse de apă din Cluj si Sălaj modernizate cu fonduri Europene
Finalizarea lucrarilor din cadrul Contractului “Reabilitarea Statiei de tratare a apei Varsolt si lucrari la sursele de apa Jibou, Cehu Silvaniei si Huedin" in cadrul Proiectului POS Mediu cu co-finantarea Uniunii Europene din Fondul de Coeziune, au avut ca obiectiv modernizarea tehnologiilor de tratare a apei brute din sursele de suprafata si subterane care deservesc localitatile Zalau, Simleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei si Huedin, in vederea asigurarii securitatii alimentarii cu apa potabila a acestor localitati. sLucrarile au demarat in Martie 2011 si au costat mai mult de 25 de milioane lei (fara TVA), reprezentand un obiectiv prioritar al Companiei de Apa SOMES S.A. in demersul de a asigura o calitate egala a serviciilor pentru toti clientii din aria de deservire din judetele Cluj si Salaj, in conditiile in care statia de tratare Gilau care deserveste celelalte localitati urbane (Cluj-Napoca, Dej, Gherla) a fost in mod repetat modernizata prin programe de investitii anterioare. Contractul a facut parte din proiectul major de investitii "Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata din judetele Cluj/Salaj - Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare in zona Cluj-Salaj " co-finantat de Uniunea Europeana, in valoare totala de 196,9 Milioane EURO derulat de Compania de Apa SOMES S.A. in perioada 2007 - 2013. Contributia nerambursabila a Uniunii Europene se cifreaza la 74%, cea a Guvernului Romaniei la 11,3%, a autoritatilor locale din aria proiectului - de 1,9%, restul de 12,8% fiind obtinut de Compania de Apa SOMES S.A. prin credit bancar. /Foaia Transilvana, http://www.ftr.ro/statia-de-tratare-varsolt-si-surse-de-apa-din-cluj-si-salaj-modernizate-cu-fonduri-europene-67103.php
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor menţine codul galben până mâine, la ora 18, în mai multe bazine hidrografice unde sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie şi de inundaţie. În vestul ţării sunt vizate râurile: Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna. Totodată, se instituie cod portocaliu din această noapte, pentru riscul de producere de scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie şi creşteri rapide de niveluri pe unele râuri mici din bazinele hidrografice: Cerna (judeţul Caraş Severin), Jiu superior (judeţele Hunedoara şi Gorj), afluenţii Jiului din judeţele Gorj şi Mehedinţi, afluenţii Oltului mijlociu şi inferior din judeţele Gorj, Vâlcea şi Olt. Din cauza gradului de instabilitate accentuat, cu precipitaţii sub formă de aversă şi caracter torenţial, fenomenele se pot produce izolat şi în alte bazine hidrografice mici din zonele de deal şi munte din centrul şi nordul ţării. /RADIO RESOTA, http://www.radio-resita.ro/ro_ro/stare-de-maxima-vigilenta-hidrologica-1110#.UbgGFdg5U60
Cel târziu până în decembrie 2013 Banatul va avea hărţi de hazard la inundaţii
Banatul va avea un Plan de Management al Spaţiului Hidrografic Planul de Management al Spaţiului Hidrografic are ca principal scop fundamentarea măsurilor, acţiunilor, soluţiilor şi lucrarilor pentru atingerea şi menţinerea obiectivelor de mediu, diminuarea efectelor negative ale presiunilor antropice şi reducerea poluării. Ştiri pe aceeaşi temă Cod galben de inundaţii pe râurile Nera, Caraş, Bârzava şi Moraviţa Obiectivele ţintă ale acestui plan se stabilesc pe o perioadă de 6 ani. Planul de Management conţine măsuri pentru atingerea acestor obiective ţintă. Primul Plan de Management al Spaţiului Hidrografic Banat include atingerea obiectivelor de mediu pe perioada 2009-2014 şi constituie împreună cu celelalte 10 Planuri de Management ale Spaţiilor Hidrografice din ţară Planul Naţional de Management. În mod firesc, din anul 2015, acesta se va reactualiza, deci va fi elaborat cel de-al doilea Plan de Management al Spaţiului Hidrografic Banat, care îşi va stabili obiectivele pe perioada 2015-2021. Planul de Management al Riscului la Inundaţii (MRI) are ca scop fundamentarea măsurilor, acţiunilor, soluţiilor şi lucrărilor pentru diminuarea efectelor negative ale inundaţiilor privind sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea economică. Administraţia Bazinală de Apă Banat va realiza primul Plan de Management privind Riscul la Inundaţii pe perioada 2015-2021. Un pas important în elaborarea Planului MRI îl constituie hărţile de hazard şi risc la inundaţii. În acest sens A.B.A Banat are în derulare un proiect cu finanţare europeană în valoare de 15.701.923 lei (fără TVA), proiect care are ca scop realizarea hărţilor de hazard la inundaţii până cel târziu în luna decembrie 2013. Aceste hărţi de hazard stau la baza realizării hărţilor de risc la inundaţii. Administraţia Bazinală de Apă Banat a elaborat “Calendarul şi Programul de lucru privind activităţile de participare a publicului în scopul realizării celui de-al 2-lea Plan de Management al Spaţiului Hidrografic Banat şi al Planului de Management al riscului la inundaţii”, pe care l-a publicat în 22 decembrie 2012 (fiind disponibil spre consultare timp de 6 luni) şi se găseşte pe site-ul A.N.A.R. Activităţile de participare a publicului vizează în primul rând discutarea acţiunilor şi termenelor privind etapele cheie de realizare a celor două planuri mai sus amintite. Luna iunie 2013 este perioada limită pentru încheierea consultării publicului referitor la acest calendar şi program de lucru, care poate fi modificat în funcţie de interesul manifestat de public. În acest context se aşteaptă în continuare observaţiile sau comentariile tuturor celor interesaţi de îmbunătăţirea Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Banat şi a Planului MRI până la data de 22 iunie 2013, la sediul A.B.A.B. Timişoara, B-dul M.Viteazul nr.32, cod poştal 300222, pe fax: +40 256-491798 sau la adresa de e-mail: corina.todorescu@dab.rowater.ro. “Prin acest calendar se urmăreşte ca factorii interesaţi să participe activ la gestionarea durabilă a apei, pentru ca în anul 2015 să materializăm scopul principal al Planului de Management: acela de a avea ape mai curate. Etapa consultării pubicului contribuie semnificativ la creşterea gradului de conştientizare a populaţiei, precum şi la îmbunătăţirea celor două Planuri de Management, pe baza observatiilor sau comentariilor primite din partea acestora” Ervin LUCI, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat. /ADEVARUL.RO/RESITA, http://adevarul.ro/locale/resita/cel-tarziu-decembrie-2013-banatul-harti-hazard-inundatii-1_51b4539fc7b855ff567359f0/index.html