Colegiul Național „Nicolae Bălcescu Brăila

Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” Brăila

Proiectul EUROSCOLA 2016: „Criza refugiaților într-o Europă a valorilor”

INTERVIU

1. Cât de importantă este pentru dumneavoastră originea rusă şi cum consideraţi că v-a influenţat acest fapt viaţa? Cum a fost să trăiţi prins între două culturi diferite, între două limbi diferite?

DEȘI STRĂBUNII NOȘTRI AU PĂRĂSIT RUSIA ACUM CIRCA 350 DE ANI, ÎN VENELE NOASTRE SE SIMTE ȘI ACUM SÂNGELE LOR. ÎMI IUBESC DIN TOT SUFLETUL ȚARA ÎN CARE M-AM NĂSCUT ȘI AM CRESCUT, IUBESC LIMBA ROMÂNĂ, ÎNSĂ SENTIMENTUL PE CARE ÎL AM ATUNCI CÂND VORBESC SAU AUD VORBINDU-SE LIMBA STRĂBUNILOR MEI ESTE CEVA CE SE GĂSEȘTE ÎN ADÂNCUL SUFLETULUI MEU.
2. Aţi conştientizat în primii ani de viaţă sau mai târziu că sunteţi „diferit” de cei din jur prin origine, că faceţi parte dintr-o comunitate aparte?

DE CÂND AM ÎNCEPUT SĂ CONȘTIENTIZEZ CĂ TRĂIESC PE ACEST PĂMÂNT, AM SIMȚIT ȘI AM OBSERVAT CĂ UNEORI SUNT DIFERITĂ DE COPIII MAJORITARI, DEȘI AVEAM ȘI MULTE PUNCTE COMUNE. AM FOST NĂSCUTĂ, CRESCUTĂ ȘI EDUCATĂ ÎN SPIRITUL STAROVER.

3. În ce zonă a Brăilei aţi copilărit? Cum era oraşul în timpul copilăriei dumneavoastră? Care erau străzile preponderent locuite de comunitatea etnică de care aparțineți?

AM COPILĂRIT ÎN CARTIERUL PISC (ÎN LIMBA RUSĂ ”HUTOR”), CARTIER CARE ÎN VECHIME A FOST UN SAT CONSTITUIT DE RUȘII-LIPOVENI, CU BISERICI DE RIT VECHI, CU O POPULAȚIE MAJORITARĂ DE RUȘI-LIPOVENI, CU CASE ACOPERITE CU STUF ȘI VOPSITE ÎN ALB ȘI ALBASTRU, SPECIFICE LOR, CU OAMENI CARE VORBEAU NESTINGHERIT LIMBA LOR MATERNĂ ȘI ÎȘI MANIFESTAU LIBER CREDINȚA PENTRU CARE AU PĂRĂSIT ȚARA MAMĂ. STRĂZILE CARTIERULUI PISC ERAU CUPRINSE ÎNTRE STRADA TÂRGOVIȘTEI, STRADA PICTOR HIER ȘI STRADA EROILOR.
4. Aveaţi vecini lipoveni? Vă jucaţi deopotrivă cu copii lipoveni şi români sau aveaţi restricţie de la părinţi să nu vă jucaţi cu oricine?

ÎN CARTIERUL ÎN CARE AM LOCUIT ERAU FOARTE PUȚINE FAMILII DE ROMÂNI, ÎNSĂ ORI DE CÂTE ORI NI SE ALĂTURAU COPIII MAJORITARILOR RELAȚIA CU ACEȘTIA ERA UNA CUPRINSĂ ÎNTRE LIMITELE NORMALULUI ȘI NICIODATĂ NU S-A PUS PROBLEMA CĂ ÎI EXCLUDEM DIN CERCURILE NOASTRE.
5. Când locuiaţi la Brăila, primeaţi doar musafiri lipoveni sau şi musafiri români, evrei, turci etc.? Cum erau trataţi musafirii?

UȘILE CASELOR RUȘILOR-LIPOVENI ERAU DESCHISE PENTRU ORICE OM CARE LE CĂLCA PRAGUL CU GÂNDURI BUNE. NU FĂCEAU ASEMENEA DIFERENȚE
6. Cunoașteți limba rusă? Limba rusă aţi învăţat-o la şcoală sau în familie?

ATÂT LIMBA ROMÂNĂ CÂT ȘI LIMBA RUSĂ, LA ÎNCEPUT, LE-AM ÎNVĂȚAT ÎN FAMILIE, APOI LE-AM STUDIAT ȘI LA ȘCOALĂ.
7. În librării se vindeau cărţi în diferite limbi ale comunităților orașului sau doar in limba autohtonă, româna?

PE VREMEA CÂND ERAM ELEVĂ, ÎN LIBRĂRII EXISTAU CĂRȚI ÎN DIFERITE LIMBI ALE COMUNITĂȚILOR ORAȘULUI.
8. Dacă aţi învăţat la o şcoală românească, vă simţeaţi privit sau tratat altfel de către ceilalţi colegi sau de către profesori?

AM ÎNVĂȚAT LA ȘCOALA DIN CARTIER ÎN CARE MAJORITATEA ELEVILOR ERAU ETNICI RUȘI-LIPOVENI, IAR RELAȚIILE CU COLEGII ROMÂNI ERAU FOARTE BUNE.
9. Vă amintiţi sau aţi auzit de prăvălii ale persoanelor de altă origine în Brăila de altă dată? Ce produse se comercializau? Erau şi ateliere de mici meşteşugari care nu erau români de care vă amintiţi?

PRĂVĂLIILE EVREIEȘTI ERAU CUNOSCUTE DE LOCUITORII BRĂILEI. LIPOVENII SE OCUPAU CU CONFECȚIONAREA UNELTELOR DE PESCUIT ȘI A BĂRCILOR.
10. Care credeți că este trăsătura comportamentală dominantă a ruşilor-lipoveni? Ați moștenit acest spirit?

LIPOVENII AU FOST OAMENI PUTERNICI CARE NU S-AU FERIT DE MUNCĂ, ORICÂT DE GREA A FOST EA. DA, EU MĂ CONSIDER ȘI SIMT CĂ SUNT O PERSOANĂ PUTERNICĂ.
11.Aveţi cunoştinţă ca vreun membru al familiei dumneavoastră să fi avut relaţii sau să fi frecventat vreuna din familiile renumite din Brăila?

BUNICA ȘI SURORILE EI AU LUCRAT CA MENAJERE ÎN CASA FAMILIEI DE GRECI CARE ACTUALMENTE ESTE ”ȘCOALA GIMNAZIALĂ NIKOS KAZANTZAKIS” BRĂILA.
12. Ce înseamnă familia pentru un lipovean? Își sfătuiau lipovenii copii să nu se căsătorească cu români? Erau mulți cei care încălcau acest sfat?

BUNICII ȘI PĂRINȚII, CU DORINȚA DE A NE PĂSTRA LIMBA, TRADIȚIILE ȘI OBICEIURILE, PREFERAU SĂ NE CĂSĂTORIM CU ETNICII NOȘTRI.
13. Cum arată gastronomia lipovenească? Folosiți ingrediente specifice acesteia ?

DIN GASTRONOMIA NOASTRĂ FAC PARTE MÂNCĂRURI PRECUM: COLȚUNAȘI CU BRÂNZĂ (VARENIKI), GOGOȘI UMPLUTE CU CARNE/ BRÂNZĂ/ VARZĂ/ FASOLE (PIRAGHI) , SUPĂ DE GĂINĂ CU TĂIŢEI DE CASĂ (LAPȘA).
14. Ce sărbători celebrați în familie. Cum arată o zi dintr-una din aceste sărbători?

FAMILIILE RUȘILOR-LIPOVENI SĂRBĂTORESC ÎN FAMILIE MAJORITATEA SĂRBĂTORILOR, ÎNSĂ ÎN MOD DEOSEBIT PAȘTELE, CRĂCIUNUL ȘI TOATE SĂRBĂTORILE DEIDICATE LUI HRISTOS ȘI MAICII DOMNULUI.

ZIUA DE SĂRBĂTOARE ÎNCEPE ÎN AJUNUL ACESTEIA ȘI DEBUTEAZĂ CU RUGĂCIUNEA ÎN BISERICĂ. DUPĂ CE MEMBRII FAMILIEI SE ÎNTORC DE LA BISERICĂ, SE AȘEAZĂ CU TOȚII LA MASĂ SERVIND BUCATE TRADIȚIONALE, ÎNSĂ NU SE AȘEAZĂ NICIODATĂ LA MASĂ ÎNAINTE DE RUGĂCIUNE SAU DE O BINEFACERE PENTRU SEMENI.

15. Cum sunt sărbătorile la dumneavoastră în familie? Ce sărbători, în afară de Paşte şi Crăciun, sunt importante pentru dumneavoastră şi care este diferenţa faţă de cum le sărbătoresc românii?

PENTRU FAMILIA MEA SUNT IMPORTANTE TOATE SĂRBĂTORILE DEDICATE ATÂT LUI HRISTOS, MAICII DOMNULUI ȘI TUTUROR SFINȚILOR.
16. Cum erau întâlnirile de altădată la comunitate? Veneau mai mulţi lipoveni? Erau mai animate? Erau schimburi culturale mai intense?

DATORITĂ FAPTULUI CĂ MULȚI TINERI PĂRĂSESC ȚARA ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ, EI ASTĂZI NU MAI POT PARTICIPA LA ACTIVITĂȚILE NOASTRE, ÎNSĂ VIAȚA COMUNITĂŢII CONTINUĂ CU CEI EXISTENȚI ȘI ÎNCEARCĂ SĂ ȚINĂ PIEPT ACESTOR OBSTACOLE.
17. Spiritul religios la lipoveni este mai puternic? Ce înseamnă pentru dumneavoastră familia dumneavoastră, religia şi Biserica? Familia dumneavoastră mergea şi merge cu regularitate la biserică?

PENTRU ORICE RUS-LIPOVEAN RELIGIA, BISERICA ȘI FAMILIA SUNT SFINTE.
18. Cât de mult v-aţi dorit să ajungeţi în Rusia? La ce vârstă aţi vizitat-o prima dată? Care au fost primele impresii? Aţi găsit-o aşa cum v-aţi imaginat?

MI-AM DORIT FOARTE MULT SĂ VIZITEZ ȚARA STRĂBUNILOR MEI ȘI AM REUȘIT ACEST LUCRU LA VÂRSTA DE 25 DE ANI. AM FOST IMPRESIONATĂ DE CEEA CE AM VĂZUT ACOLO ȘI AM SIMȚIT PUTEREA ȘI MĂREȚIA PE CARE STRĂBUNII NOȘTRII O EMANAU.

19. Nu aţi simţit că locul dumneavoastră este acolo, în Rusia, şi că este mai bine să nu mai reveniţi în România?

NU. LOCUL MEU ESTE AICI.
20. La Brăila aţi păstrat legătura cu cultura rusă? – literatură, teatru, sculptură, pictură?

DA, SUNT MEMBRĂ A ANSAMBLULUI ”DUNĂREA LINIȘTITĂ” CE FUNCȚIONEAZĂ PE LÂNGĂ COMUNITATEA NOASTRĂ.
21. Aţi purtat vreodată un costum tradiţional?

DA, PORT COSTUMUL TRADIȚIONAL LA BISERICĂ, DAR ȘI PE SCENĂ.
22. Comunismul a schimbat radical înfăţişarea şi spiritul oraşului Brăila. Cum aţi suportat comunismul?

DA, A SCHIMBAT ÎNFĂȚIȘAREA ORAȘULUI, ÎNSĂ ÎN ACEA PERIOADĂ NOI NU AM AVUT DE SUFERIT.
23. Nu ne alegem părinţii şi nu ne alegem patria. A fost vreun moment în viaţă când aţi regretat că sunteţi şi lipovean?

NU.
24. V-aţi întrebat vreodată în ce proporţie sunteţi lipovean şi în ce proporţie sunteţi român? Să ne imaginăm finalul campionatului mondial de fotbal cu România şi Rusia în finală. Ce echipă aţi dori să fie câştigătoarea cupei?

NU POT SPUNE. AMBELE, DACĂ SE POATE.