Comisia europeană Bruxelles, 21. 12. 2010

Yüklə 95,2 Kb.

tarix	04.11.2017
ölçüsü	95,2 Kb.
	#30672

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 21.12.2010

COM(2010) 796 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Spre un cadru optimizat de supraveghere a pieței în ceea ce privește schema UE de comercializare a certificatelor de emisii

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Spre un cadru optimizat de supraveghere a pieței
în ceea ce privește schema UE de comercializare a certificatelor de emisii

1.Introducere

Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS UE)^¹ a fost introdusă la 1 ianuarie 2005. Ea garantează că reducerea emisiilor se face cu un cost minim pentru societate și, din această perspectivă, este unul dintre cele mai importante instrumente ale UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Schema vizează sectoarele industriale mari consumatoare de energie, sectorul energetic și, începând din 2012, sectorul aviației. Ca parte a pachetului legislativ în domeniul climatic și energetic adoptat în aprilie 2009, ETS UE a fost consolidată și îmbunătățită pentru a conferi o stabilitate pe termen mai lung a cadrului de reglementare^². În practică, a fost stabilit un plafon descrescător pentru numărul de certificate de emisii până în 2020 și ulterior. Există posibilitatea reducerii în continuare a plafonului în contextul evoluțiilor ulterioare ale politicilor, însă participanții la piață pot deja să țină cont de plafonul minim atunci când iau decizii investiționale.

Deși piața europeană a carbonului^³ a crescut semnificativ ca dimensiune și complexitate în primii șase ani de funcționare, rămâne totuși o piață tânără. Este așadar important să se asigure că piața poate să își continue expansiunea și să își mențină gradul de fiabilitate în scopul generării unui semnal nedistorsionat la adresa prețului carbonului. Rezultă că piața are nevoie de un cadru corespunzător de supraveghere. Un astfel de cadru necesită garantarea unor condiții de comercializare echitabile și eficiente pentru toți participanții, prin intermediul cerințelor în materie de transparență și prin prevenirea și sancționarea comportamentului de piață ilegal, în special utilizarea abuzivă a informațiilor confidențiale și manipularea pieței. Un astfel de cadru trebuie, de asemenea, să furnizeze garanții care să reducă la minimum riscul ca piața carbonului să fie folosită ca vehicul pentru alte activități ilegale, precum spălarea de bani sau fraudarea TVA.

2.Obiectivul prezentei Comunicări

Articolul 12 alineatul (1a) din Directiva 2003/87/CE (Directiva ETS UE) prevede că Comisia trebuie să verifice dacă piața cotelor de emisie este suficient protejată de utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și de manipulare și, după caz, trebuie să prezinte propuneri care să asigure protecția necesară.

Prezenta comunicare conține o primă evaluare a nivelurilor actuale de protecție a pieței carbonului împotriva comportamentului abuziv sau a unor probleme similare. Pe baza acestui bilanț, Comisia va lansa o consultare amplă a părților interesate pe tema modalității optime de avansare în prima jumătate a lui 2011, cu scopul de a prezenta propuneri legislative până la sfârșitul lui 2011, dacă acest lucru se dovedește necesar.

3.Situația actuală a pieței europene a carbonului

3.1.Structura pieței – Cine? Ce? Unde?

În prezent, oricine poate avea acces pe piața carbonului, fie direct, fie indirect (printr-un intermediar financiar). Există două categorii principale de participanți pe piața certificatelor de emisii: cumpărătorii în scopul conformității cu schema (compliance buyers), care au obligația reglementară de a restitui certificatele în termenele stabilite, și intermediarii financiari, care, în această calitate, nu au obligația de conformare^⁴. Printre cumpărătorii în scopul conformității cu schema, diferențierea se face între companiile energetice și companiile industriale. Cele mai mari două grupuri de participanți la piață sunt companiile energetice, care sunt cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră dintre toate sectoarele participante, și intermediarii financiari.

Caracteristica proeminentă a ETS UE este participarea activă a intermediarilor financiari care facilitează tranzacționarea între instalații și care au dezvoltat produse derivate precum contractele futures, contractele de opțiuni și swap-urile, pentru a ajuta firmele participante să gestioneze riscurile. O mai largă participare pe piața carbonului crește nivelul său de lichiditate și contribuie la generarea unui semnal fiabil în ceea ce privește prețul carbonului. Serviciile de intermediere prestate de firmele financiare sunt foarte importante pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru operatorii instalațiilor individuale care pot să nu dispună de resursele sau expertiza corespunzătoare, sau ale căror necesități de conformare sunt prea mici pentru a justifica o prezență directă continuă pe piața carbonului.

Produsele care se tranzacționează în prezent pe piața carbonului și care pot fi utilizate pentru conformitate în ETS UE sunt certificatele definite în Directiva 2003/87/CE de stabilire a ETS-UE^⁵ (Directiva ETS_UE) și creditele aferente mecanismelor compensatorii din Protocolul de la Kyoto, respectiv reducerile de emisii certificate (Certified Emission Reductions - CER) care derivă din mecanismul de dezvoltare curată (Clean Development Mechanism - CDM) și unitățile de reducere a emisiilor (Emissions Reductions Units - ERU) din proiectele de implementare comună (CI). Toate aceste unități pot fi tranzacționate și livrate imediat (așa-numita tranzacționare pe piața la vedere – spot trade), însă majoritatea tranzacțiilor o reprezintă produsele derivate bazate pe certificate și CER, cum ar fi contractele forwards, contractele futures, contractele de opțiuni și swap-urile. Informațiile preliminare de care dispune Comisia indică faptul că în 2009, 75-80% din volumul total de tranzacționare era reprezentat de contracte cu instrumente derivate.

Tabelul 1 din anexă ilustrează diversificarea pieței europene a carbonului și prezintă o imagine generală a produselor oferite de câteva burse ale carbonului.

Tranzacțiile extrabursiere (Over-the-counter - OTC)^⁶ la vedere și la termen, care predominau pe piața carbonului, au scăzut odată cu dezvoltarea tranzacțiilor de contracte spot și futures standardizate la bursă, după cum reiese din figura 1.

Figura 1 – Evoluția tranzacțiilor bursiere și extrabursiere începând din 2005^⁷

Pe lângă tranzacționarea bursieră sau extrabursieră prin intermediul unui broker, tranzacțiile bilaterale directe dintre două părți care se cunosc între ele sunt, de asemenea, posibile. Tranzacțiile bilaterale au în general dimensiuni mari, iar prețul lor nu este făcut public. Din ce în ce mai multe tranzacții bilaterale sunt compensate în prezent de o contraparte centrală^⁸.

Există și posibilitatea achiziționării de certificate la licitațiile organizate de unele state membre, la care s-a recurs până în prezent într-o măsură limitată^⁹. Însă începând cu 2013, sistemul de licitație va fi principala metodă de alocare a certificatelor în ETS UE. El va fi introdus treptat, urmărindu-se aplicarea sa integrală începând cu 2027. În temeiul noului regulament privind licitațiile (a se vedea punctul 5.2), accesul la această piață primară va fi restricționat inițial la anumite categorii de participanți. Nu este însă exclus ca lista persoanelor eligibile pentru participarea la licitații să fie extinsă la alte categorii de participanți, pe măsură ce se vor acumula dovezile despre licitațiile din cea de-a treia perioadă de tranzacționare.

3.2.Disponibilitatea datelor și transparența pieței

Transparența pieței crește capacitatea participanților la o piață specifică de a lua decizii fundamentate de tranzacționare, consolidând încrederea lor în integritatea și eficiența pieței. În același timp, transparența este unul din instrumentele de bază care pot fi utilizate la contracararea diferitelor forme de comportament abuziv pe piață. Este deci important să se analizeze disponibilitatea actuală a datelor pe piața europeană a carbonului. De obicei, se face o distincție între datele de tranzacționare și datele fundamentale și între datele disponibile publicului și datele disponibile doar autorităților de reglementare.

Bursele și alte platforme organizate de tranzacționare comunică în timp real participanților la piață informații anonime despre ofertele vânzătorilor și cumpărătorilor, despre tranzacții și prețurile de închidere. Aceste informații devin disponibile publicului larg cu un decalaj de câteva minute. În principiu, detaliile tranzacțiilor OTC nu sunt disponibile altor participanți la piață. Există însă câțiva analiști financiari și agenții de presă financiară care publică și vând publicului date de tranzacționare, inclusiv informații zilnice asupra volumului de tranzacții OTC care au fost compensate la burse (atât tranzacțiile spot, cât și cele forward).

Cele mai relevante date fundamentale țin de emisiile verificate ale celor aproximativ 11 000 de instalații cărora, în temeiul ETS UE, le revine obligația de a restitui certificatele pentru a-și acoperi emisiile de gaze cu efect de seră. Registrul comunitar independent al tranzacțiilor (CITL)^¹⁰ conține date anuale asupra emisiilor verificate independent ale tuturor instalațiilor din ETS UE. Nivelul de emisii al instalațiilor determină cererea de pe piață, informația fiind așadar cea care determină în mare măsură evoluția prețului carbonului. Conform regulamentului revizuit privind registrele, la 1 aprilie sau, dacă 1 aprilie cade într-o zi nelucrătoare sau într-o sărbătoare legală, în prima zi lucrătoare după data de 1 aprilie^¹¹, Comisia va pune la dispoziția publicului datele de emisii verificate și defalcate per instalație, pentru anul calendaristic anterior. De asemenea, informațiile cu privire la numărul de certificate gratuite alocate instalațiilor de către statele membre are caracter public^¹². Importanța informațiilor referitoare la alocarea gratuită va descrește treptat, pe măsură ce procedura de licitație va fi introdusă ca metodă principală de alocare în ETS UE. Comisia face publice, într-o manieră generală și nediscriminatorie, și alte informații relevante (precum măsurile luate în scopul implementării directivei ETS UE).

Mai mult, în temeiul regulamentului privind licitațiile (a se vedea punctul 6.2), se au în vedere mai multe măsuri de transparență care, printre altele, sunt legate de calendarul de licitații, de anunțarea rezultatelor și de rapoartele lunare și anuale despre licitații.

4.Tipuri de abuz de piață și alte aspecte care trebuie abordate

Termenul „abuz de piață” în sensul strict al directivei privind abuzul de piață (Market Abuse Directive - MAD)^¹³ vizează numai utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulările pieței, astfel cum sunt definite în directivă. La acestea se referă și directiva ETS UE la articolul 12 alineatul (1a). Ele vor reprezenta subiectul restului prezentei comunicări. Comisia consideră totuși că este important ca problemele comportamentului abuziv și ale abuzului de piață trebuie privite mai în ansamblu pentru a se putea garanta un nivel optim de protecție a integrității pieței carbonului. Pe măsură ce piața se maturizează, va fi necesar să se asigure constituirea de garanții care să protejeze piața europeană a carbonului în totalitatea sa și care să permită prevenirea, depistarea și sancționarea nu numai a utilizărilor abuzive ale informațiilor confidențiale și a manipulărilor pieței, ci și a altor practici ilegale precum spălarea de bani, finanțarea activităților teroriste și alte activități infracționale.

În 2009 și în 2010, pe piața europeană a carbonului s-au petrecut trei incidente care ilustrează spectrul larg al riscurilor care trebuie abordate. Deși aceste trei incidente nu constituie abuz de piață în sensul directivei privind abuzul de piață, în urma lor au apărut apeluri pentru o reglementare mai strictă a pieței europene a carbonului:

În 2009-2010, pe piața carbonului s-au depistat cazuri de fraudă în materie de TVA. Cu toate că reprezintă o problemă gravă, acest tip de fraudă nu este caracteristic pieței carbonului, fiind înregistrat anterior și pe alte piețe. Comisia a colaborat îndeaproape cu statele membre pentru a combate această problemă. La 16 martie 2010, a fost adoptată o nouă directivă privind aplicarea procedurii de taxare inversă la tranzacționarea certificatelor de emisii^¹⁴, care a intrat în vigoare în aprilie 2010 și al cărei scop este blocarea oportunităților de fraudă.
Așa-numitele „atacuri de phishing” provocate de persoane care încearcă să obțină accesul neautorizat la conturile participanților la piață nu sunt nici ele caracteristice pieței carbonului, dar au determinat Comisia să reacționeze rapid în colaborare cu statele membre^¹⁵.
Revânzarea pe piața europeană a carbonului de către un stat membru a CER-urilor care fuseseră deja utilizate pentru conformitatea cu ETS UE a reprezentat însă un incident caracteristic pieței carbonului. UE a reacționat prompt pentru a împiedica reciclarea CER-urilor prin modificarea regulamentului privind registrele^¹⁶, iar Comisia nu va ezita să acționeze rapid dacă se profilează noi riscuri.

Există și alte chestiuni care nu sunt legate de abuzul de piață sau de fraudă, dar care, atunci când vor fi clarificate, vor crește transparența și eficiența generală a ETS UE. Standardele armonizate de contabilitate aplicabile certificatelor de emisii reprezintă una dintre aceste chestiuni^¹⁷. După o încercare eșuată de stabilire a normelor contabile în 2004 (IFRIC 3 care au fost retrase), Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) a inițiat în 2008 un proiect comun cu Consiliul pentru standarde de contabilitate financiară al SUA (FASB) în scopul elaborării unor orientări cuprinzătoare pentru contabilitatea în domeniul certificatelor de emisii^¹⁸. Comisia încurajează IASB și FASB să își încheie lucrările cât mai curând posibil, pentru ca standardele care vor rezulta în urma acestui proces să fie luate în considerare în vederea aplicării și în UE.

5.Cadrul existent în temeiul Directivei ets și alte texte de lege pertinente

Directiva ETS UE conferă Comisiei un rol special de monitorizare a ETS, care este legat de introducerea licitației ca metodă principală de alocare, fără a fi limitat la aceasta.

Directiva prevede monitorizarea de către Comisie a funcționării pieței carbonului și transmiterea unui raport anual către Parlamentul European și către Consiliu. Raportul trebuie să cuprindă implementarea licitațiilor și lichiditățile și volumele tranzacționate pe piață. În cazul în care deține dovezi potrivit căror piața carbonului nu funcționează corect, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport însoțit de propunerile legislative corespunzătoare, menite a crește nivelul de transparență a pieței carbonului și a îmbunătăți funcționarea acestei piețe.

De vreme ce intermediarii financiari și companiile energetice sunt actorii principali de pe piața europeană a carbonului, examinarea nivelului de supraveghere a pieței trebuie să țină seama atât de legislația din domeniul financiar, cât și de cea din domeniul piețelor energetice. În plus, regulamentul privind licitațiile stabilește un cadru menit să asigure integritatea și transparența licitațiilor pentru certificatele de emisii.

5.1.Legislația din domeniul piețelor financiare

Legislația din domeniul piețelor financiare este relevantă pentru piața carbonului în măsura în care tranzacțiile de pe această piață presupun utilizarea de instrumente financiare și sunt efectuate de intermediari financiari autorizați sau sunt direcționate prin platforme de tranzacționare și/sau infrastructuri organizate și supravegheate în conformitate cu reglementările aplicabile piețelor financiare. Eterogenitatea produselor, a sistemelor de tranzacționare și a participanților la piața carbonului presupune aplicarea diferită a normelor pentru piețele financiare în cazul segmentelor de piață diferite. Se pot face însă câteva observații asupra modului în care legislația din domeniul piețelor financiare reglementează în prezent funcționarea piețelor carbonului.

În primul rând, directiva privind abuzul de piață se aplică instrumentelor derivate pe certificatele de emisii care se conformează definițiilor instrumentelor financiare formulate în directivă. Pentru ca MAD să se aplice, instrumentul financiar trebuie să fie admis la tranzacționarea pe o „piață reglementată” sau să facă obiectul unei cereri în acest sens. Instrumentele derivate pe certificatele de emisii tranzacționate pe piețe reglementate sunt așadar supuse deja interdicțiilor referitoare la utilizarea abuzivă a informațiilor confidențiale și la manipularea pieței prevăzute de MAD. Organismele de reglementare financiară din statele membre au datoria de a menține supravegherea permanentă a acestor piețe și au capacitatea de a lua măsuri de asigurare a aplicării acestor interdicții pentru a combate abuzurile, ori de câte ori este necesar.

În al doilea rând, Directiva privind piețele instrumentelor financiare^¹⁹ (Markets in Financial Instruments Directive - MiFID) se aplică instrumentelor derivate pe certificatele de emisii dacă acestea întrunesc anumite criterii, de exemplu dacă sunt tranzacționate pe o piață reglementată sau într-un sistem multilateral de tranzacționare (multilateral trading facility - MTF). Prin urmare, intermediarii financiari care prestează servicii de investiții legate de instrumentele derivate pe certificatele de emisii trebuie să obțină autorizația în temeiul MiFID și se supun supravegherii permanente de către organismele de reglementare financiară. Aceasta înseamnă totodată că activitatea lor trebuie să se conformeze mai multor cerințe de funcționare și raportare (precum normele de conduită în afaceri, raportarea tranzacțiilor în cazul intermediarilor, asigurarea disponibilității suficiente a informațiilor privind instrumentele admise la tranzacționarea pe piețele reglementate sau în MTF) care vizează asigurarea unui nivel suficient de protecție a investitorilor și de transparență a pieței.

Unele dintre bursele la care se tranzacționează certificatele de emisii, CER-urile și ERU-rile sunt piețe reglementate, iar altele sunt sisteme multilaterale de tranzacționare. Alte sisteme de tranzacționare pentru produsele spot sunt fie reglementate la nivel național, fie autoreglementate.

MAD și MiFID sunt în prezent supuse unor revizuiri ample și în 2011 se așteaptă propuneri ale Comisiei în acest sens. În vreme ce rezultatul acestor revizuiri rămâne încă de stabilit, unul dintre obiectivele generale ale revizuirii MAD este extinderea domeniului de aplicare al directivei pentru a se ține seama de evoluțiile tehnice și de reglementare de pe piețele financiare, regulile aplicabile abuzului de piață devenind aplicabile noilor tipuri de sisteme de tranzacționare și instrumentelor financiare care în prezent nu intră în sfera sa. Revizuirea MAD va integra modalități de consolidare a eficacității cu care se asigură aplicarea și a coordonării supravegherii, acordând un rol important Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (ESMA). Revizuirea va avea ca scop îmbunătățirea transparenței, a supravegherii și a integrității pe piețele de instrumente derivate, inclusiv de instrumente derivate pe mărfuri, și pe piețele spot asociate. Cât privește revizuirea MiFID, Comisia urmărește printre altele îmbunătățirea măsurilor de supraveghere și transparență pentru a asigura eficiența funcționării piețelor de instrumente derivate pe mărfuri în scopul acoperirii împotriva riscurilor (hedging) și al determinării prețului. Se pot avea în vedere și îmbunătățiri punctuale în ceea ce privește necesitatea de informare și protecție a investitorilor de către intermediarii financiari. Măsurile legislative ce ar putea fi propuse de Comisie în aceste domenii se vor axa clar pe abordarea reglementară a pieței carbonului și pe protejarea investitorilor de pe această piață.

În al treilea rând, în alte segmente specifice ale pieței carbonului pot deveni aplicabile o serie de măsuri noi pentru piețele financiare. La 15 septembrie 2010, Comisia a adoptat o propunere de regulament privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapartidele centrale și registrele centrale de tranzacții^²⁰. Regulamentul urmează să introducă în special o obligație de raportare în cazul instrumentelor derivate extrabursiere, o obligație de compensare a contractelor de acest tip care pot face obiectul său (decisă de ESMA) și măsuri de reducere a riscului de credit de contraparte și a riscului operațional în cazul instrumentelor derivate extrabursiere compensate bilateral. Aceste obligații specifice ar urma să se aplice participanților la piața carbonului implicați în tranzacționarea instrumentelor derivate extrabursiere pe certificatele de emisii, în cazul în care aceștia nu sunt vizați de una din exceptările limitate prevăzute pentru companiile nefinanciare în temeiul proiectului de regulament.

5.2.Regulamentul privind licitațiile

Regulamentul privind licitațiile^²¹ instituie un cadru de reglementare aplicabil licitațiilor pentru certificate de emisii din cea de-a treia perioadă de tranzacționare. Regulamentul a extins sfera aplicării normelor MAD și MiFID pe piața carbonului, deoarece impune platformelor de licitare și intermediarilor financiari să urmeze în mare măsură aceleași cerințe, chiar dacă activitatea lor se desfășoară în afara cadrului tipic al pieței secundare și poate implica certificate de emisii care nu pot fi încadrate la instrumentele financiare (unul din produsele care pot fi licitate este un contract spot pentru două zile). În temeiul regulamentului privind licitațiile, aplicarea mai multor măsuri care derivă din directiva privind combaterea spălării banilor va fi extinsă și la participanții la procesul de licitare. Printre altele, regulamentul impune platformelor de licitare obligația de a notifica autorităților de supraveghere dacă s-au depistat sau dacă se suspectează incidente de abuz de piață, spălare de bani, finanțare a activităților teroriste sau alte activități infracționale.

Diferitele elemente ale acestui cadru vor fi reevaluate în lucrările viitoare ale Comisiei pe tema supravegherii pieței carbonului.

5.3.Legislația din domeniul piețelor energetice

În decembrie 2010, Comisia a adoptat o propunere legislativă subsecventă celui de-al treilea pachet de măsuri privind liberalizarea pieței energiei care abordează transparența și integritatea piețelor angro de energie europene. Proiectul de regulament privind integritatea și transparența pieței energiei (Regulation on Energy Market Integrity and Transparency - REMIT^²²) interzice abuzul de piață (utilizarea abuzivă a informațiilor confidențiale și manipularea pieței) pe piața angro a energiei electrice și a produselor conexe și pe piața angro a gazelor naturale și a produselor conexe. Măsurile în temeiul REMIT concordă cu MAD și nu se aplică instrumentelor financiare care sunt deja vizate de respectiva directivă. Deși cadrul nu se aplică direct niciunei părți a pieței carbonului, el este relevant în sensul că privește o piață cu legături importante cu tranzacționarea carbonului și introducerea sa poate avea un efect de disciplinare a comportamentului general pe piață al anumitor jucători care sunt prezenți și pe piața energiei, și pe piața carbonului.

6.Concluzii și etapele următoare

Concluzii:

Piața carbonului s-a dezvoltat bine în termeni de lichidități, de participare a intermediarilor din întreaga UE și de transparență, fapt care, în condiții egale, reduce riscul apariției abuzului de piață în comparație cu alte piețe de mărfuri. Apariția burselor carbonului în paralel cu piața extrabursieră și participarea puternică a intermediarilor financiari alături de cumpărătorii în scopul conformității cu schema sunt semne ale unei maturizări semnificative a pieței europene a carbonului.
O parte importantă a pieței carbonului este deja supusă mecanismelor de reglementare a pieței. În măsura în care intră în sfera legislației din domeniul piețelor financiare, piața instrumentelor derivate pe certificatele de emisii beneficiază de garanțiile și de mecanismele de supraveghere care se aplică tuturor celorlalte piețe pentru instrumentele derivate pe mărfuri.
Tranzacționarea la vedere a certificatelor de emisii nu este în prezent reglementată la nivel european. Câteva state membre au luat individual decizia de a extinde normele aplicabile tranzacționării instrumentelor financiare și la certificate, în situația în care acestea sunt tranzacționate pe piețele la vedere stabilite în jurisdicția lor^²³.
Un viitor segment esențial al pieței primare, licitația, își va intra deplin în drepturi în temeiul sistemului de supraveghere a pieței prevăzut de regulamentul privind licitațiile, indiferent dacă produsul licitat se califică drept instrument financiar sau nu. Prin aceasta se va reduce vulnerabilitatea pieței carbonului în fața comportamentului abuziv.

Următoarele etape:

Creșterea continuă a pieței carbonului și capacitatea sa de a genera un semnal nedistorsionat în privința prețului carbonului sunt parțial condiționate de abilitatea respectivei piețe de a trata în mod eficace riscurile abuzului de piață și alte forme de abuz. Comisia va lansa un studiu amănunțit și o consultare a părților interesate, care să examineze în mai mare detaliu structura pieței carbonului și nivelul actual de supraveghere a pieței. Studiul nu va viza doar abuzul de piață în sens strict, ci și integritatea generală a licitațiilor și a tranzacțiilor de pe piața europeană a carbonului, inclusiv aspectele legate de supraveghere.
Comisia va examina implicațiile revizuirii legislației financiare și ale introducerii legislației în materie de piețe energetice pentru piața carbonului Cele două cadre sunt menite a aborda deficiențele pieței europene a carbonului și este necesar să se asigure cel mai înalt grad de coerență între aceste sisteme și orice măsuri corespunzătoare care mai pot fi luate în domeniul pieței carbonului. În acest context, Comisia va avea în vedere includerea pieței europene a carbonului în sfera legislației din domeniul piețelor financiare, de exemplu prin înlocuirea tranzacțiilor actuale la vedere prin tranzacțiile cu spot futures^²⁴ admise la tranzacționare pe piețele reglementate. Opțiunea de încadrare ca instrumente financiare a unităților de conformitate cu ETS UE va fi analizată de asemenea, acordându-se o atenție deosebită oportunității și proporționalității unei atari abordări. Va fi studiată și aducerea tranzacțiilor la vedere cu unități de conformitate cu ETS UE – ca instrumente financiare cu drept deplin – în sfera normelor stabilite de directiva privind abuzul de piață și/sau directiva piețelor de instrumente financiare, precum și de orice alte texte de lege din domeniul piețelor financiare necesare pentru eficiența și integritatea pieței carbonului, precum directiva privind combaterea spălării de bani^²⁵, directiva privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți^²⁶ sau directiva privind contractele de garanție financiară^²⁷
Comisia va acționa în continuare rapid dacă apar noi riscuri și va analiza necesitatea prezentării unei propuneri legislative până la sfârșitul lui 2011. Orice propunere legislativă de introducere a unui cadru specific de supraveghere a pieței carbonului va fi precedată de o evaluare a impactului. Avantajul garanțiilor care să asigure integritatea pieței va fi pus în balanță cu impactul negativ asupra lichidităților și a accesului la piața carbonului pentru diferite clase de participanți (în special mici emițători și IMM-uri).

ANEXĂ

Tabelul 1 – Produse oferite de diverse burse ale carbonului^²⁸

Bursa

Țara de funcționare

Tip de produs

Spot

Futures

Forwards

Opțiuni

Swap-uri

Licitații

Compensare OTC

EUA

CER

ERU

EUA

CER

ERU

EUA

CER

EUA

CER

ERU

CER / EUA

ECX/ICE

Regatul Unit



Bluenext

Franța



EEX

Germania



NASDAQ OMX

Norvegia



Green Exchange

SUA



Climex

Țările de Jos



1Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, JO L 275, 25.10.2003.

2Directiva 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră , JO L 140, p. 63.

3În sensul prezentei comunicări, „piața europeană a carbonului” acoperă comercializarea în cele 30 de țări care participă actualmente la ETS UE (UE-27, Islanda, Liechtenstein și Norvegia) a certificatelor UE și a altor unități care pot fi folosite pentru conformitatea cu ETS UE.

4A.D. Ellerman, F.J. Convery și Ch. de Perthuis. 2010. Pricing Carbon. Cambridge University Press, New York. A se vedea paginile 127-139 pentru o privire de ansamblu asupra evoluției pieței.

5A se vedea Directiva 2004/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității, în temeiul mecanismelor bazate pe proiectul din Protocolul de la Kyoto (denumită directiva de legătură), JO L 338, 13.11.2004, p. 18.

6Tranzacțiile OTC se negociază privat între două contrapărți și nu trec prin bursă.

7Sursă: State and trends of the carbon market 2010, p. 9. http://siteresources.worldbank.org/INTCARBONFINANCE/Resources/State_and_Trends_of_the_Carbon_Market_2010_low_res.pdf

8A.D. Ellerman, F.J. Convery și Ch. de Perthuis. 2010.

9În etapa a doua a ETS UE (2008-2012), aproximativ 4% din certificate se emit prin intermediul licitațiilor organizate de Austria, Germania, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos și Regatul Unit.

10CITL este sistemul electronic care înregistrează emiterea, transferul și anularea certificatelor și care face o verificare automată a fiecărei tranzacții pentru a se asigura că nu există nereguli.

11Punctul 4(a) din anexa XVI la Regulamentul (CE) nr. 2216/2004 al Comisiei din 21 decembrie 2004 privind un sistem de registre standardizat și securizat în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și cu Decizia nr. 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului, JO L 386, 29.12.2004, p. 1, modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 920/2010 al Comisiei din 7 octombrie 2010 privind un sistem standardizat și securizat de registre în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și cu Decizia nr. 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului, JO L 270, 14.10.2010, p. 1.

12http://ec.europa.eu/environment/climat/emission/carbon_en.htm

13Directiva 2003/6/CE privind utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulările pieței (abuzul de piață), JO L 96, 12.4.2003, p. 16.

14http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/09/1376

15http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/10/125

16Articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 2216/2004 al Comisiei, modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) al Comisiei nr. 920/2010.

17O chestiune conexă este și contabilitatea națională a certificatelor și creditelor.

18Http://www.ifrs.org/Current+Projects/IASB+Projects/Emission+Trading+Schemes/Emissions+Trading+Schemes.htm

19Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului, JO L 145, 30.4. 2004, p.1.

20COM(2010) 484 final

21Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei din 12 noiembrie 2010 privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității, JO L 302, 18.11.2010, p. 1.

22COM (2010) xxx

23De exemplu, Germania aplică deja norme pentru piețele reglementate tranzacțiilor cu mărfuri și certificate de emisii care se derulează la bursă. În Franța, în toamna anului 2010 s-a adoptat legislația care vizează acoperirea pieței la vedere a carbonului prin norme care se aplică piețelor reglementate. Modificările legislației franceze pleacă de la un raport cuprinzător al dlui Michel Prada, The Regulation of CO2 Markets, disponibil la: http://www.economie.gouv.fr/services/rap10/100419rap-prada.pdf

24Cu înțelesul de instrument financiar cu timp de livrare relativ scurt.

25Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, JO L 309, 25.11.2005, p. 15.

26Directiva 98/26/CE privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare, JO L 166, 11.6.98, p. 45.

27Directiva 2002/47/CE privind piețele instrumentelor financiare, JO L 168, 27.6.2002, p.43.

28Pe baza tabelului din The Post-Trade Infrastructure for Carbon Emissions Trading. Raport elaborat de Bourse Consult pentru City of London Corporation. Publicat în iulie 2010. http://217.154.230.218/NR/rdonlyres/EA473E51-37BD-49CA-8729-3CD87BF4A2A0/0/BC_RS_CarbonEmissionsTrading.pdf

RO RO

Yüklə 95,2 Kb.

Dostları ilə paylaş: