Conferintele focus energetic – focus minier

RMGC: Suntem dispuşi la orice discuţii, dar participaţia statului în proiect este deja competitivă

Reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) sunt dispuşi la orice discuţii cu oficialii statului privind beneficiile din proiectul de la Roşia Montantă, dar participaţia României este deja "competitivă", a declarat joi directorul tehnic al companiei, Cecilia Szenesy.

"Suntem dispuşi la orice discuţii, dar deja participaţia statului este competivivă, având în vedere că 56% din beneficiile acestui proiect rămân în România. Acest procent de 56% este comparativ cu cele obţinute de ţări din Europa de vest", a afirmat Szenesy.

Solicitată să explice ce înţelege "prin 56% din beneficii", Szenesy a afirmat că acestea reprezintă tot ce va încasa statul român din taxe, impozite, redevenţe, precum şi sumele din vânzarea aurului şi argintului .

Echivalentul a 56% din beneficiile exploatării de la Roşia Montană este 4,2 miliarde dolari, potrivit unei prezentări a Ceciliei Szenesy. Potrivit acesteia, veniturile din vânzarea aurului şi argintintului de la Roşia Montană se ridică la 7,5 miliarde dolari.

Solicitat să spună la câte tone de aur va avea dreptul România din acest proiect, Dorin Găman, director în Ministerul Economiei, nu a răspuns.

"Este calculul făcut de investitor", a spus Găman, referindu-se la câştigul statului din proiectul de la Roşia Montană.

RMGC ia în calcul un preţ mediu al aurului de 900 dolar pe uncie. Szenesy a precizat că această cotaţie reprezinţă o medie a ultimilor ani, şi nu preţul actual al aurului pe pieţele internaţionale.

Preşedintele Traian Băsescu a mers, în urmă cu o săptămână, la Roşia Montană, unde a declarat că proiectul de exploatare a aurului a stat îngropat din 1997 din cauza laşităţii politicienilor, care "nu au vrut să îi doară capul".

De asemenea, Băsescu afirma în luna august că acordul pentru exploatarea aurului "trebuie făcut", dar "cu condiţia să fie renegociată partajarea beneficiilor".

RMGC este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) poate vinde în avans aurul şi argintul pe care le va extrage, pentru finanţarea operaţiunilor companiei, iar statul nu va încasa dividende atât timp cât Minvest Deva, acţionar minoritar, va avea datorii faţă de Gabriel Resources rezultate din majorări d

Rezervele de uraniu sunt insuficiente pentru reactoarele 3 şi 4. România caută soluţii în Kazahstan

Rezervele de uraniu ale României nu vor fi suficiente pentru a asigura producţia de electricitate în reactoarele nucleare 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, iar autorităţile prospectează oportunităţi de achiziţie din ţări africane, Iordania sau Kazahstan.

"Încercăm să intrăm în ţări în care producătorul francez de uraniu Areva este mai puţin implicat. Pentru durata de viaţă a reactoarele nucleare 1 şi 2, de circa 40-50 de ani, uraniul este suficient. Pentru funcţionarea reactoarelor 3 şi 4 căutăm fel de fel de demersuri (precum cumpărarea de la furnizori sau exploatarea de zăcăminte în alte state - n.r.)", a declarat joi Sorin Găman, director în Ministerul Economiei.

Potrivit lui Găman, la sfârşitul acestei luni sau la începutul lunii octombrie la Bucureşti va avea loc o întâlnire mixtă româno-kazahă în care se va discuta posibilitatea ca România să achiziţioneze urnaiu din ţara caspică.

"Problema identificării de noi resurse de uraniu pentru a asigura funcţionarea reactoarele 3 şi 4 este destul de apăsătoare", a afirmat diretorul general Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), Nicu Popa.

CNU are ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor de uraniu din România. Rezervele naţionale de uraniu sunt considerate secret de stat şi nu pot fi făcute publice.

Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, caută noi acţionari pentru continuarea proiectului de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 după ce grupurile energetice CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa-Belgia), care au semnat acordul de investiţii în 2008, s-au retras din proiect.

De proiect s-au arătat interesate mai multe companii din Japonia, China, Coreea şi SUA.

Unităţile nucleare 3 şi 4 vor avea o putere instalată de 720 MW fiecare şi vor dubla capacitatea de producţie a centralei de la Cernavodă.

Cele două reactoare nucleare funcţionale ale centralei de la Cernavodă asigură aproape 20% din necesarul de electricitate la nivel naţional.

Fin.ro

Resursele de aur ale Romaniei se ridica la 700 de tone, estimeaza companiile din exploatatii

de Arabela Boboc | 8 Septembrie 2011

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) Alexandru Patruti a declarat, astazi, ca resursele de aur ale Romaniei se ridica la aproximativ 700 de tone, iar cele de argint la 2.000 de tone, potrivit estimarilor realizate de companiile care se ocupa cu exploatarea acestora. Marele zacamant de aur si argint de la Rosia Montana, intens mediatizat in ultimele luni, este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint. Exploatarea aurului si argintului de la Rosia Montana va fi derulata de compania RMGC, controlata de compania canadiana Gabriel Resources. Statul roman, prin firma Minvest Deva, are o participatie de 19,31% din RMGC. 

In luna august, rezerva de aur a Romaniei s-a mentinut la 103,7 tone, dar, in conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 4.216 milioane de euro. Romania se plaseaza pe pozitia a 33-a in lume dupa cantitatea de aur din rezerva.
Guvernul renunta la infiintarea gigantilor Electra si Hidroenergetica

de Arabela Boboc
Guvernul a renuntat la comasarea producatorilor de energie si carbune in doua societati nationale, Electra si Hidroenergetica, dar va face doua complexuri mai mici, Oltenia si Hunedoara, a anuntat astazi directorul general al Companiei Nationale a Huilei (CNH) Constantin Jujan. Proiectul, aprobat de guvern in 2009, a fost blocat in instanta de Fondul Proprietatea, care detine actiuni la mare parte din societatile ce urmau sa fie reorganizate.

Daca s-ar fi infiintat, Electra ar fi inglobat Nuclearelectrica, termocentralele Turceni, Rovinari si Craiova, o parte a Hidroelectrica si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia. Hidroenergetica ar fi incorporat termocentralele Electrocentrale Deva si Electrocentrale Bucuresti , o parte a CNH si restul activelor hidroenergetice.

Noul Complex Energetic Hunedoara urmeaza a fi format din termocentralele Paroseni si Mintia si de minele considerate viabile ale CNH, in timp ce Complexul Energetic Oltenia ar urma sa fie compus din SNLO si termocentralele Craiova, Turceni si Rovinari.

Romania, fara rezerve de uraniu dupa intrarea in functiune a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda

de Cristian Matache

Rezervele autohtone de uraniu sunt suficiente pentru functionarea reactoarelor 1 si 2 de la centrala nuclearelectrica de la Cernavoda insa in momentul intrarii in productie a unitatilor 3 si 4 Romania va fi nevoita sa caute resurse in alte state, a declarat azi Sorin Gaman, director in Ministerul Economiei.

In momentul de fata autoritatile sondeaza mai multe variante pentru aprovizionare cu uraniu precum Iordania, Kazakhstan sau cateva state africane. Intrarea in functiune a reactoarelor 3 si 4 este estimata undeva in orizontul de timp 2017-2018, dar perioada ar putea fi decalata pentru ca in acest moment nu exista investitori.

,,Problema identificarii de noi resurse de uraniu pentru a asigura functionarea reactoarelor 3 si 4 este destul de apasatoare”, a afirmat directorul general al Companiei Nationale a Uraniului Nicu Popa. Rezervele nationale de uraniu sunt secret de stat. Pe vremea guvernarii Tariceanu, intr-un document de strategie energetica aparea mentionata cifra de sapte ani drept perioada pana cand pot fi exploatate aceste resurse.