Conferintele focus energetic – focus minier

JURNALUL NATIONAL

Peştera viitorului Batman se află în România, la Turda

Autor: DANIEL IONASCU

E oficial: peştera lui Bruce Wayne, eroul care-l întruchipează pe Batman în viitorul film al seriei, se află în România. Mai exact la Turda.

Producătorul filmului a contactat Salrom în toamna anului trecut, a efectuat un studiu şI în final a fost aleasă fosta salină de la Turda. “Au cercetat mina Turda, actualmente în proprietatea comunităţii locale, şI Slănic. Cele două sunt foarte spectaculoase, Turda e la o adâncime de 60 de metri iar Slănic la 200 de metri. Însă asta ar fi însemnat costuri foarte mari cu recuzita. În final a fost aleasă Turda, dar au păstrat şI alternative”, a declarat pentru Jurnalul Naţional Nicolae Grudnicki, director de producţie al Salrom.

Site-urile externe de divertisment speculau zilele trecute că pentru “The Dark Knight Rises”, viitoarea pelicula Batman, regizorul Christopher Nolan a selectat salina Turda pentru filmarile de interior în care este prinsă Batcave. Whatculture.com scria ca pentru exterior a fost selectată o regiune din Tara Galilor, care prezintă inclusiv o cascadă, în vreme ce alte scene vor fi realizate doar în decorurile Warner Bros.

Eroul, interpretat de Christian Bale, va “descoperi” în film mina Turda, după ce Wayne Manor, reşedinţa sa de lângă Gothan City urma să fie renovată. Iar salina noastră deja arată futuristic...

Rezervele de aur ale României sunt de cel puţin 700 de tone

8 septembrie 2011 – 11:45

Rezervele de aur ale României sunt de cel puţin 700 de tone

România are rezerve de aur de cel puţin 700 de tone, potrivit datelor publicate de companiile din sector, a declarat, joi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, la conferinţa Focus Energetic.

"Rezervele de aur sunt clasificate, însă unele companii au făcut publice zăcămintele unde au licenţe. Astfel, sunt 700 tone de aur şi 2.000 de tone de argint. Sunt zăcămintele Roşia Poienii, Roşia Montană, Certej şi Băiţa Crăciuneşti", a afirmat Pătruţi, citat de Agerpres.

"Producţia va fi mai mică, pentru că gradul de recuperare nu este niciodată 100%", a adăugat preşedintele ANRM.

Premierul Emil Boc, a declarat, recent, că Guvernul va primi spre analiză, cât de repede posibil, un proiect de act normativ privind majorarea redevenţelor percepute de stat, inclusiv pentru exploatarea aurului.

Şeful Guvernului a subliniat că trebuie reevaluat contractul cu societatea Roşia Montană Gold Corporation privind beneficiile statului român în eventualitatea desfăşurării acestui proiect minier.

Ministerul Finanţelor a lansat deja în dezbatere un proiect de ordonanţă pentru majorarea redevenţelor, inclusiv la metale preţioase, de la 4% la 6%.

În 15 ani rămânem fără petrol şi gaze

Restructurarea, ultimul tren pentru mineritul românesc

Autor: DANIEL IONASCU

8 septembrie 2011
Petrolul şi gazele naturale ale ţării noastre se vor sfârşi în 15 ani, iar uraniul ne ajunge doar pentru două reactoare nucleare, deşi noi vrem patru. Ceva mai bine stăm la capitolul cărbune, unde lignitul ne ajunge 45 de ani, iar huila, vreo câteva sute.

Acesta este portretul-robot al resurselor României, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM). Cel mai rău stăm în privinţa uraniului. Re­zervele României sunt insuficiente pentru a alimenta reactoarele 3 şi 4, pe care ţara noastră vrea să le construiască pe platforma de la Cernavodă. „Încercăm să intrăm în ţări în care producătorul francez de uraniu Areva este mai puţin implicat. Pentru durata de viaţă a reactoarelor nucleare 1 şi 2, de circa 40-50 de ani, uraniul este suficient. Pentru funcţionarea reactoarelor 3 şi 4 facem fel de fel de demersuri (precum cum­părarea de la furnizori sau ex­ploa­ta­rea de ză­că­minte în alte state – n.r.)”, a declarat ieri Sorin Găman, directo­rul Direcţiei Generale Resurse Mine­rale din Ministerul Economiei.

Astfel, România derulează ne­go­cieri pentru preluarea de mine sau uraniu din Kazahstan, Iordania sau anumite state africane. „Problema identificării de noi resurse de uraniu pentru a asigura funcţionarea reac­toa­rele 3 şi 4 este destul de apă­să­toa­re”, a afirmat directorul general al Com­paniei Naţionale a Uraniului (CNU), Nicu Popa. CNU vrea să pună în exploatare şi un zăcământ din Carpaţii Orientali. În privinţa acestuia, autorităţile au de rezolvat o dispută cu familia prinţului Dimitrie Sturdza, care solicită mai multe retrocedări în zonă. Popa a declarat însă pentru Jurnalul Naţional că 70% din zăcământ se află în afara zonei disputate de cele două părţi.

Proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost abandonat de grupurile europene CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa – Belgia), însă există alţi investitori interesaţi, în special din China şi Coreea de Sud. Fiecare reactor va avea 720 MW. Acum, Nuclearelectrica asigură 18% din producţia de energie a ţării.

Nici în cazul ţiţeiului sau gazelor naturale nu stăm prea strălucit. România are rezerve de petrol de 74 milioane de tone, în vreme ce gazele naturale totalizează 185 de miliarde de metri cubi, potrivit Strategiei Energetice revizuite pentru perioada 2011-2020. În ritmul în care Petrom şi Romgaz exploatează acum aceste resurse, atât petrolul, cât şi gazele se vor termina în 15 ani.

Cărbunii sunt cei mai abundenţi. Potrivit lui Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM, România are în evidenţă 299 de zăcăminte cu resurse totale evidenţiate de 3.899 milioane de tone, din care resurse exploatabile sunt doar 547 de milioane de tone. Potrivit aceleiaşi Strategii Energetice, restrângerea perimetrelor şi închiderea minelor neperformante au condus la situaţia în care doar 30% din totalul rezervelor geologice mai sunt în concesiune Companiei Naţionale a Huilei (CNH). „Din punct de vedere economic şi energetic, pentru producţia de energie electrică, huila indigenă, fără subvenţii, devine sursă marginală”, scrie în noua Strategie Energetică. Acum, singurele termocentrale pe huilă, Mintia şi Paroşeni, produc în totalitate 6% din energia electrică.

Cel mai bine stăm însă la lignit, unde rezervele concesionate  până acum ne ajung pentru următorii 15 ani la o producţie anuală de 30 de milioane de tone, iar în perimetre noi am avea pentru încă 30 de ani.

Rezervele de aur ale ţării noastre sunt şi ele de peste 700 de milioane de tone, potrivit şefului ANRM, Alexandru Pătruţi. El a precizat că datele privind rezervele geologice de aur sunt secret de stat, însă aceste cifre sunt valorile făcute publice de companiile care deţin licenţe. Astfel, re­zervele ar fi de 422 de tone de aur într-un zăcământ, alte 294 de tone fiind în altul. De asemenea, România mai deţine 1.972 de tone de argint în zăcăminte făcute publice. Potrivit Roşia Montană Gold Corporation, în zăcămintele sale se află 315 tone de minereu de aur şi 1.500 de tone de argint. Din acestea se pot extrage doar 80%, adică 245 de tone de aur şi 900 de tone de argint.

 CNH va intra în faliment controlat

Minele viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH) vor fi separate de cele neperformante şi vor fi scoase la privatizare, a declarat Constantin Jujan, directorul societăţii de stat. Cele trei mine neviabile, respectiv Petrila, Uricani şi Paroşeni, vor ajunge la Fisc în contul datoriilor de 4,1 miliarde de lei ale societăţii. Ulterior, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) le va da în administrare Ministerului Economiei, care le va ceda mai departe către Complexul Energetic Hunedoara. Acesta va fi compus din fuziunea termocentralelor Paroşeni şi Mintia, şi va achiziţiona prin licitaţie publică cele patru mine viabile ale CNH. În acest mod, minele neperformante vor mai putea primi subvenţii până în 2018, când vor fi închise, şi vor putea păstra o contabilitate separată. Cu toate activele scoase din componenţa sa, CNH va intra apoi în insolvenţă, a mai spus Jujan.

Pentru ca tot acest plan să poată fi pus în aplicare este necesară invalidarea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a precedentei hotărâri care stipula crearea giganţilor Electra şi Hidroenergetica.

SNLO, victima datornicilor

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) are de încasat 500 de mi­lioane de lei de la CET-urile din marile oraşe pentru cărbunele livrat, plus 120 de milioane de lei de la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), a declarat Daniel Burlan, directorul general al companiei. Datoriile sale la bugetul statului totalizează 300 de milioane de lei, iar acestea sunt „vinovate” pentru pierderea contabilă de 63 de milioane de lei înregistrată de companie anul trecut. Burlan spune că în 2010 SNLO a înregistrat un profit brut de 30 de milioane de lei, iar în primele şapte luni din acest an are un câştig brut de 40 milioane de lei. „SNLO nu are pierderi, pierderile vin din penalităţile din neplata datoriilor, din cauză că CET-urile nu plătesc, iar populaţia nu plăteşte preţul energiei termice către CET. Avem de încasat 500 de milioane de lei şi avem datorii de 300 de milioane de lei către furnizori şi bugetul de stat. Nu suntem subvenţionaţi”, a afirmat Burlan într-o conferinţă. Compania a fost arătată mereu cu degetul de FMI, din cauza datoriilor şi pierderilor.