Conținuturi: Competenţe culturale: informaţii culturale, geografie; Competenţe semantico-lexicale

Dan Bitman – Holograf

Cât de departe

Conținuturi:

Competenţe culturale: informaţii culturale, geografie;

Competenţe semantico-lexicale: sinonimie, antonimie; expresii idiomatice;

Competenţe gramaticale: condiţionalul prezent şi trecut, adverbe cantitative, adverbe de loc şi timp, fonetică;

Competenţe pragmatico-discursive: valori modale ale condiţionalului;

Competenţe sociolingvistice: acte de limbaj: politeţea;
Nivel CECR: B1

Timp: 3 ore
Interpretul
Născut în Bucureşti, Dan Bitman este interpretul trupei Holograf încă de la crearea acesteia în anul 1985. Despre începuturile trupei, solistul relatează dificultăţile întâlnite în anii comunismului în care muzica interpretată de ei nu era cea mai bine văzută de autorităţi: "Muzica cere sacrificii, iar uneori, să mergi până în pânzele albe pentru visul tău se dovedeşte a fi cel mai bun lucru pe care îl poţi face, (...). În anii '80, colegii mei de trupă, unii dintre ei, de mulţi ani ingineri, şi-au zis într-o zi: dacă vrem să facem treabă, trebuie să ne lăsăm de joburile noastre şi să ne apucăm serios de muzică. Şi-au dat demisiile şi pe vremea lui Ceauşescu era nasol să-ţi dai demisia, te băga direct în puşcărie. Dar aşa a ajuns Holograf de astăzi", a explicat el pentru ziarul Ring.

Personalitate artistică complexă, Dan Bitman este interpret, compozitor, liderul trupei Holograf, prezentator TV, moderator, realizator de emisiuni, iar în 2010 a fost şi consilier la Ministerul de Finanţe în timpul mandatului lui Sebastian Vlădescu, însă colaborarea nu a durat mult timp datorită viziunilor divergente în mai multe privinţe.

Cântecul

„Cât de departe”, este interpretat de solistul trupei Holograf (împreună cu aceasta) şi face parte din albumul „Love Affair” lansat în luna februarie 2012 la Sala Polivalentă, Bucureşti. Videoclipul a fost filmat în centrul vechi al Bucureştiului şi produs de Media pro music (www.mediapromusic.ro). Alături de Dan Bittman & Co., la filmări au fost prezenţi membrii trupei LaLa Band şi peste 40 de figuranţi. Albumul mai conţine şi alte piese care au suscitat interesul publicului cum ar fi „ Nu mai e timp”, realizat în colaborare cu solista de operă de renume internaţional, Angela Gheorghiu.

“Este o poveste de dragoste, potrivită adolescenţilor care sunt mai mereu îndrăgostiţi. Vorbim de o iubire uriaşă, de care tu vrei să scapi, dar care se tot întoarce la tine. Asta e şi motivul pentru care ne-am gândit la colaborarea cu LaLa Band, pentru că sunt tineri, energici şi trec, cel puţin în serial, prin tot felul de experienţe şi probleme tipice vârstei lor” a declarat Dan Bitman, solistul trupei Holograf pentru InfoMusic.ro. (http://www.infomusic.ro/2012/05/holograf-cat-de-departe-videoclip/)

România în lung și-n lat
Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Ardealul ! Nume ce cântă şi încântă. Frumuseţile oamenilor şi a locurilor îl fac atât pe român cât şi pe străin să se întoarcă, să zăbovească un timp sau să se aşeze gospodar în unul sau altul din locurile minunate ale României.

Câteva repere…de neuitare şi de întoarcere „la tine”.

Înfăşurându-se pe Munţii Carpaţi ca pe o şiră a spinării, relieful României îşi are în centru Podişul Transilvaniei, înconjurat de Carpaţii Orientali, Meridionali şi Occidentali. Poalele lor este presărat cu câmpii, podişuri, dealuri subcarpatice, toate străbătute de o serie de râuri (Jiu, Olt, Prahova, Siret, Prut) care îşi găsesc odihna în Dunărea cea albastră, care la rândul ei se varsă în Marea Neagră.
Carpaţii

Carpaţii româneşti fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcţia generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate şi structură. Rezistenţa Platformei Ruse le-a impus Carpaţilor la formare o direcţie de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcţie modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.

Carpaţii româneşti se împart în trei mari grupe: Carpaţii Orientali cuprinşi între graniţa nordică a României şi Valea Prahovei reprezintă cel mai lung sector al Carpaţilor româneşti. Masivele care alcătuiesc Carpaţii Orientali au următoarea structură: în vest roci vulcanice, în centru roci cristaline iar în est şi sud roci sedimentare. Principalele resurse sunt: minereuri de cupru, plumb, aur, argint, mangan, cărbuni, ape minerale etc. Carpaţii Meridionali sunt cuprinşi între Valea Prahovei în est şi culoarul Timiş-Cerna în vest. În această grupă se întâlnesc cei mai înalţi munţi din România, 11 vârfuri au altitudini de peste 2500 m. Munţii sunt formaţi din roci cristaline şi culmi calcaroase.

Carpaţii Occidentali se întind între Valea Dunării la sud şi Valea Someşului la nord. Grupa este caracterizată de altitudinile cele mai reduse ale Carpaţilor româneşti. Principalele resurse sunt: minereuri feroase şi neferoase, cărbuni, materiale de construcţii, izvoare minerale etc.

Delta Dunării

Delta Dunării este pe locul doi în Europa ca întindere, după delta fluviului Volga, având aproximativ 4180 Km^2, iar dacă luăm în considerare şi complexul lagunar Razim - Sinoie şi limanul Dunării, această suprafaţă se extinde la aproximativ 5500 Km^2. Delta Dunării aparţine într-un procent de 82% României, restul fiind localizată pe teritoriul Ucrainei.	Din punct de vedere geografic, Delta Dunării este cea mai umedă zonă a Europei, cea mai joasă şi mai nouă regiune de câmpie, unde domină preponderent suprafeţele cu înălţime mică în raport cu nivelul 0 al Mării Negre, cele mai mari înălţimi fiind pe grindurile marine în Letea de 13 m şi în Caraorman de 8 m.
Aici se întâlnesc la un loc toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, ce se reflectă în medii de viaţă multiple: vegetaţia plutitoare submersă, vegetaţia riverană ce se formează pe marginea inundabilă a bălţilor şi lacurilor, vegetaţia de pajişti a grindurilor marine, vegetaţia zonelor de sărături şi a zonelor cu apă temporară.
De asemenea se pot vedea peste 1830 de specii de copaci şi plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluşte, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări şi 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice şi monumente ale naturii.	Cele 133 de specii de peşti care trăiesc în apele sale constituie o sursă importantă de hrană pentru păsări şi mamifere acvatice precum şi o importantă resursă ştiinţifică şi economică.

Secretul albastrului de Voroneţ
Multe legende s-au construit în jurul albastrului cu care a fost zugrăvită Mânăstirea Voroneţ, construită de Ştefan cel Mare, Domnitorul Moldovei, cel care a reuşit să ţină piept otomanilor (vechea denumire a turcilor) în faţa pericolului transformării ţării în paşalâc.

Secretul „albastrului de Voroneţ”, cum i se zice, a dat serios de furcă specialiştilor.

„Denumirea lui este albastru azurit, iar culoarea nu se întâlneşte doar la Voroneţ, ci şi la alte mânăstiri din Moldova ridicate în aceeaşi perioadă. Şi la Mânăstirea Humorului s-a folosit aceeaşi substanţă. Mulţi turişti sunt convinşi că la Voroneţ este vorba de altceva, pentru că nuanţa este mai deschisă, mai vie. Este posibil să fie doar o părere, având în vedere că la Voroneţ predomină albastrul, iar la Humor roşul, sau este posibil să fie într-adevăr vorba de o altă nuanţă datorată faptului că meşterul de la Voroneţ a aplicat vopseaua pe tencuiala mai umedă decât la Humor”, spune Maria Dumbrăviceanu, restaurator specialist.

Şi poate şi acest secret face vizitatorul să revină sau să se gândească pentru un moment la această frumuseţe, oricât ar fi de departe.

Doi Români….
… care au mers „cât de departe” de ţară, dar care niciodată „ n-ar fi prea departe” de locul care înseamnă „ toată dragostea asta”. Sunt nume celebre care nu au uitat că puterea le este dată de pământul unde s-au născut. Nu au uitat că succesul lor este datorat faptului că au îmbogăţit cultura lumii cu ceea ce este specific spaţiului românesc.
George Enescu

Născut în 1881, în judeţul Botoşani, la Liveni (sat ce astăzi îi poartă numele), George Enescu ia calea Vienei (la vârsta de 9 ani) şi apoi a Parisului pentru a face o strălucită carieră de compozitor, dirijor şi solist instrumentist. Vioara era instrumentul său de suflet pentru că îi permitea să exprime toată această armonie tânguitoare a pământului natal. După ani de peregrinări care au însemnat succese internaţionale notorii, Enescu se întoarce acasă unde compune cele mai mari opere ale sale : Poema română, Rapsodia I, II, Œdipe, etc. Iubeşte România cu o dragoste sfâşietoare. Din păcate regimul comunist îl face să plece din nou. Se instalează la Paris unde va şi muri în anul1955. Opera lui însă se întoarce mereu acasă.

Mihai Eminescu

Tudor Vianu vedea în Eminescu "un călător al drumurilor lungi", purtând pe sandale "praful veacurilor", în vreme ce Garabet Ibrăileanu îl considera "o apariţie inexplicabilă în literatura noastră (...) sărmana literatură de la 1870 în care a căzut ca un meteor din alte lumi". "Fără Eminescu", afirma Emil Cioran, un alt geniu plecat să povestească Parisului minunile spiritului românesc, "neamul nostru ar fi neînsemnat şi aproape de dispreţuit. Dacă n-am fi avut pe Eminescu, trebuia să ne dăm demisia. Eminescu este scuza Romaniei". "Eminescu? Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre: o frunte înaltă şi senină, nişte ochi mari la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru: un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt coborât dintr-o icoană". (I.L. Caragiale) „Eminescu - suma lirică de mari voievozi." (Petre Ţuţea) "Eminescu este minunea poporului român (...) un pisc". (Dan Puric) Mircea Eliade, un alt român aflat la Paris în 1949, afirmă că Eminescu este "pentru fiecare dintre noi altceva. El ne-a relevat alte zări şi ne-a făcut să cunoaştem altfel de lacrimi"

Născut la Ipoteşti, judeţul Botoşani, Mihai Eminescu transpune în scrierile sale toată binecuvântarea acestui pământ românesc, adeseori bătut de urgii şi desconsiderat uneori chiar de români pentru blândeţea oamenilor care trăiesc în această parte de ţară: Moldova lui Ştefan cel Mare. Berlinul nu reuşeşte să-l ţină departe de casă căci forţa creaţiei lui izvora din acest pământ şi nu din „neagra străinătate”

Sunt două nume care alături de altele cum ar fi Constantin Brâncuşi, Nicolae Grigorescu, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Ion Ţiriac, Angela Gheorghiu şi atâţia alţii au făcut ca România să aibă un nume în lume şi pentru care acasă înseamnă întotdeauna România.

Activitatea 1. Ce vă sugerează titlul cântecului „Cât de departe” ? Faceţi ipoteze în acest sens.
Activitatea 2. Ascultaţi melodia o dată accesând adresa web http://www.youtube.com/watch?v=W_kiV_SOKmw&feature=fvwrel sau http://www.youtube.com/watch?v=FdnXuYXF_eg sau http://www.youtube.com/watch?v=cJuw--ghRLI&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=KryNtLBPJSM&feature=related

şi identificaţi conţinutul şi mesajul/mesajele posibil(e) transmis(e) de cântec.

Activitatea 3. a. Reperaţi pe harta Europei locul unde se găseşte România şi identificaţi vecinii ei :

b. Cât de departe este România de ţara dumneavoastră de origine ?

c. Care est capitala României ? Dar a ţării dumneavoastră ?

Activitatea 4. Denumiţi cel puţin trei monumente pe care le recunoaşteşi pe harta de mai jos :

Activitatea 5. Alegeţi varianta corectă :

1. 
   Mânăstirea Voroneţ se află în judeţul :
   

1. 
   Braşov,
   
2. 
   Cluj
   
3. 
   Suceava
   

2. 
   Delta Dunării se găseşte în regiunea :
   

1. 
   Dobrogea
   
2. 
   Banat
   
3. 
   Maramureş
   

3. 
   Carpaţii Orientali sunt cuprinşi între :
   

1. 
   Valea Prahovei în est şi culoarul Timiş-Cerna la vest
   
2. 
   graniţa nordică a României şi Valea Prahovei
   
3. 
   Valea Dunării la sud şi Valea Someşului la nord
   

4. 
   George Enescu s-a născut la :
   

1. 
   Bucureşti
   
2. 
   Sinaia
   
3. 
   Liveni
   

5. 
   Mihai Eminescu s-a născut în judeţul:
   

1. 
   Harghita
   
2. 
   Botoşani
   
3. 
   Tulcea
   

Activitatea 6. Asociaţi numele corect cu personalitatea culturală căreia i se potriveşte:

Tudor Vianu	Eseist, filozof, publicist
Garabet Ibrăileanu	Dramaturg, prozator, poet, publicist
Emil Cioran	Scriitor, istoric, publicist
Ion Luca Caragiale	Scriitor, critic şi istoric literar
Dan Puric	Critic şi istoric literar
Mircea Eliade	Eseist, filozof
Petre Ţuţea	Actor, eseist

Activitatea 7. Reascultaţi cântecul şi redactaţi un dialog acuzator prin care să sancţionaţi personajul principal, acuzându-l de nepăsare la adresa celor apropiaţi. Folosiţi în acest sens noţiuni de atenuare a acuzaţiei (ar trebui/ar fi trebuit, poate ar fi fost mai bine să, după mine ar fi mai potrivit să, circumstanţe atenuante etc.). Interpretaţi scena în grupul de lucru.
Activitatea 8. Ascultaţi încă o dată piesa şi puneţi în ordine versurile cântecului :
Oricât de departe aş fugi, ca să nu se atingă de tine,

Ca să nu se întoarcă la mine, şi cât de departe să-mi duc inima,

Cât de departe să colind pe pământ, fără linişte sau fără bine?

Cât de departe să-mi duc inima tot n-ar fi prea departe. Departe de tine!

Cât de departe? (cât de departe…)

Oricât de departe să-mi duc dragostea. Departe de tine...?

Cât de departe? (cât de departe…)
Oricât de departe să-mi duc dragostea, cât de departe? (cât de departe…)

Cât de departe? (cât de departe…)

Departe de tine...?
Marea întreagă n-ar putea scufunda, să nu-mi amintească de tine?

Şi cât de departe să-mi duc sufletul, ca să nu se mai zbată în mine?

Şi cât de adânc să-mi îngrop inima, toată dragostea asta, ştii bine,

Tot n-ar fi prea departe...departe de tine, oricât de departe aş fugi

Departe de tine...?

Cât de departe? (cât de departe…)

Cât de departe să-mi duc dragostea. Cât de departe? (cât de departe…)

Oricât de departe aş fugi pe pământ....

Cât de departe? (cât de departe…)

Cât de departe? (cât de departe…) m-aş întoarce la tine!

Activitatea 9. Cunoscând versurile cântecului, verificaţi corectitudinea efectuării activităţii de mai sus, după care interpretaţi piesa sprijinindu-vă pe suportul karaoke pe care îl puteţi accesa la adresele: http://www.youtube.com/watch?v=Q_gPH9McnvM sau

http://www.youtube.com/watch?v=QsmIS8DOs9s&feature=related sau

http://www.youtube.com/watch?v=b3KDTTZchNo&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=HO1e78o_WVA&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=Alw8gkURP94

http://www.youtube.com/watch?v=ms6GNX2mMDs&feature=related


Exerciţiul 1. Indicaţi sensul corect al expresiilor de mai jos şi găsiţi apoi o expresie antonimă :

expresie	sens	antonim
a stăbate în lung şi-n lat
A trage (sau a fi) unul la hăis şi celălalt la cea ; a zice unul hăis şi celălalt cea
A scăpa prin tangentă

Să ne amintim că...

MODUL CONDIŢIONAL-OPTATIV

Condiţionalul-optativ este un mod verbal personal şi predicativ care, în general, exprimă o acţiune sau o întâmplare a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acţiuni.

Modul condiţional – optativ este compus din două timpuri verbale: Condiţional prezent şi condiţional trecut. În cazul condiţionalului trecut acţiunea exprimată este irealizabilă.
Formarea timpurilor

Condiţionalul Prezent- se formează cu ajutorul formelor specializate ale verbului a avea (aş, ai, ar, am, aţi, ar) şi infinitivul prezent al verbului de conjugat :	Condiţionalul Trecut – este alcătuit din condiţionalul prezent al verbului a fi şi participiul verbului de conjugat.
a cumpăra ; a deschide ; a vedea ; a vorbi aş cumpăra aş deschide aş vedea aş vorbi ai cumpăra ai deschide ai vedea ai vorbi ar cumpăra ar deschide ar vedea ar vorbi am cumpăra am deschide am vedea am vorbi aţi cumpăra aţi deschide aţi vedea aţi vorbi ar cumpăra ar deschide ar vedea ar vorbi	Ex : aş fi cumpărat ai fi deschis ar fi văzut am fi vorbit aţi fi plecat ar fi lucrat

Exerciţiul 2 : Urmând exemplele date în teorie, conjugaţi următoarele verbe atât la condiţional prezent cât şi la condiţional trecut: a pleca, a cere, a vrea, a plăti.
Exerciţiul 3. Completaţi următoarele exemple cu forma verbelor la condiţional prezent:

1. (eu, a vrea) _________ o cafea, dacă se poate. 2. (tu, a şti) _________ ce să faci într-o astfel de situaţie? 3. (el, a alerga) _________ în fiecare seară, dar nu are timp. 4. (ea, a dori) _________ să-şi schimbe serviciul. 5. (noi, a propune) _________ o nouă reformă economică. 6. (voi, a putea) _________ să ne luaţi cu voi în maşină? 7. (ei, a cânta) _________ dar nu au curaj. 8. (ele, a vizita) _________ muzeul, dar este închis.

Exerciţiul 4. Treceţi exemplele de mai sus la condiţional trecut, modificând şi restul enunţului dacă este cazul. Precizaţi ce schimbări de sens au avut loc.

Să ne amintim că...

Valori modale ale condiționalului	Exemple
Condiţional de cerere/ordin indirect sau de avertisment	Ai putea să stai drept la masă Ai putea să o păţeşti dacă mai continui aşa !
Condiţional de atenuare a unei cereri, politeţea	Dacă mi-aţi permite, aş vrea să vă fac o sugestie Aş vrea să încerc o nouă abordare a acestei probleme
Condiţional de exprimare a iluziei	Dacă n-ai şti că e un tablou, ai zice că e o grădină adevărată
Condiţional de exprimare a imaginarului	Dacă dorinţa mea s-ar realiza…
Condiţional deziderativ (în fraze relative), oniric	Visează la o casă care ar avea o grădină imensă, care ar fi foarte luminoasă (dacă ar exista)
Condiţional de contestare (în fraze interogative)	De ce ar merge el la poliţie? (N-are de ce)
Condiţional de cerere atenuată de confirmare (în fraze interogative)	Ar fi ea dispusă să cedeze ?
Condiţionalul de exprimare a uimirii, a surprizei, a revoltei	E bolnav şi totuşi ar merge la club ? Cine ar fi crezut că va lua premiul cel mare ? Ar fi putut face aşa ceva ?
Condiţionalul de presupunere (în întrebări retorice)	Şi el ar fi la Bucureşti acum ?
Condiţionalul de informaţie nesigură/neverificată, îndoielnică (după spusele lui X…+ cond., a-l crede pe X..., după X…, pentru X…, după cum se spune…, după cum se crede…, etc.) = cond. jurnalistului sau de împrumut	După afirmaţiile Preşedintelui, România a avut o mare victorie la ultima întrunire de la Consiliul Europei. După cum se aude, ar fi avut loc o dezbatere furtunoasă.
Condiţionalul ipotezei	Dacă s-ar întoarce, n-aş fi uimit
Condiţionalul de potenţialitate a realizării unei acţiuni în prezent, în trecut, în viitor	Dacă aş afla adevărul, aş şti cum să reacţionez Dacă aş fi ştiut ce vrea, aş fi putut răspunde prompt Şi dacă aş fi tras numărul bun ? (= încă nu se ştie care e numărul bun, deci probabil aş putea câştiga) Dacă ar termina temele la timp, îi veţi da permisiunea să se joace / Dacă din întâmplare el soseşte acasă, va putea să ne însoţească
Condiţional de exprimare a unei acţiuni voite	Aş vrea să-mi petrec vacanţa la munte
Condiţional de exprimare a unei acţiuni reale	Ar trebui să mergem la şcoală (=trebuie să mergem la şcoală)
Condiţional de exprimare a unei acţiuni virtuale, posibile	Şomajul ar putea să scadă cu 10% în următorii trei ani
Condiţionalul acţiunii ireale	Dacă aş fi fost lăsat să rezolv problema, m-aş fi descurcat (dar nu am fost lăsat, deci nu m-am descurcat)

Exerciţiul 5. Analizaţi valorile condiţionalului în exemplele de mai jos:

1. Ai putea să închizi fereastra? E frig. 2. Aş vrea să vă întreb până când pot trimite lucrarea. 3. Dacă nu te-aş cunoaşte, aş crede că nu ştii despre ce vorbeşti. 4. Dacă mi s-ar împlini visul de a câştiga la loterie, aş călători în toată lumea. 5. Îşi doreşte un prieten care ar asculta-o mereu şi care ar însoţi-o peste tot. 6. De ce aş ajuta-o, când s-a purtat aşa urât cu mine? 7. Ar fi ei de acord să ne dea ajutorul pe care îl cerem? 8. Cine s-ar fi aşteptat la una ca asta de la el? 9. Înseamnă că Maria şi Ioana ar fi certate? 10. Conform declaraţiilor ministrului, rata şomajului ar trebui să scadă în următoarele luni. 11. Dacă n-ar vrea să vină la petrecere, n-aş fi surprinsă. 12. Dacă aş fi ştiut ce s-a întâmplat, nu aş fi spus asta. 13. Mi-aş dori să ajung în Spania într-o zi. 14. Ar trebui să mă apuc de tema pentru mâine. 15. Zilele următoare ar putea ninge în zonele de munte. 16. Dacă aş fi avut timp, aş fi mers la film, dar în ultima vreme am fost foarte ocupat.

Să ne amintim că...

PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT

Pronumele nehotărât sau nedefinit înlocuieşte un substantiv dând indicaţii foarte vagi asupra obiectului denumit de acesta. Unele pronume nehotărîte se referă numai la persoane (de exemplu cineva), altele numai la lucruri (ceva).

Formele pronumelui nehotărît: a) pronume simple:

Variabile
Masculin		Feminin
Singular	Plural	Singular	Plural
unul	unii	una	unele
altul	alţii	alta	altele
atât	atâţia	atâta	atâtea
tot	toţi	toată	toate
mult	mulţi	multă	multe
puţin	puţini	puţină	puţine

b) compuse din elementele de formare alt-,fie-, ori-, oare-,- va, vre-, cu pronumele relative ce, cine, care, cât.

Exerciţiul 6. Completaţi enunţurile de mai jos cu formele pronumelui şi adjectivului pronominal nehotărât din tabelul dat (atenţie la formele de Dativ-Genitiv!).

1. Aş avea nevoie de un laptop nou, vreau _________ la un preţ convenabil. 2._________ vine, _________ pleacă. 3. _________ le pasă de mediul înconjurător, _________ nu. 4. Nu-mi place filmul ăsta, vreau să văd _________. 5. Întotdeauna vor exista conflicte între generaţii, pentru că realitatea şi nevoile sunt diferite de la o generaţie la _________. 6._________ oameni îşi înţeleg de la început rolul şi misiunea pe pământ, _________ sunt într-o căutare continuă _________ viaţa. 7. I-a dat câte o prăjitură _________ şi _________ s-au bucurat. 8. Cu _________ s-ar întîlni, se bucură. 9. Ai citit _________ din romanele acelui scriitor? 10. Îl cunosc pe George, nu e un om _________. 11. Ideea aceasta ar fi putut să îi vină _________. 12. Nu am fost angajat, până la urmă postul i-a fost oferit _________. 13. Cred că Anei i s-a întâmplat _________, dar nu vrea să-mi spună ce. 14. Am cumpărat _________ ouă şi nu mi-au ajuns ca să fac prăjitura. 15. Am văzut o comedie romantică, de _________ timp n-am mai fost la un film la care să râdă _________ sala. 16. _________ vor bani, dar _________ muncesc. 17. Se plânge _________ timpul, _________ i-ai cere să facă i se pare o povară. - Poate ar trebui să angajezi pe _________ în locul ei. 18. Nu, m-ai înţeles greşit, _________ am vrut să-ţi spun. 19. _________ dintre noi este responsabil pentru succesul sau eşecul acestui proiect. 20. Ai văzut _________ croitorie prin zonă? Aş avea nevoie de _________ urgent. 21. _________ poate să-şi urmeze visele, trebuie doar să-şi dorească cu adevărat. 22. Mai este _________ care ar vrea să se înscrie pe lista de karaoke? 23. Mi-a luat _________ cheile de la maşină? Nu le găsesc şi trebuie să plec.

Exerciţiul 7. Completaţi enunţurile de mai jos cu adverbele date: aproape, departe, aici, acolo, unde, încotro, înainte, înapoi, la stânga, la dreapta, în faţă, în spate, pe deasupra, dedesubt, sus, jos, nicăieri, undeva.

1. Maria locuieşte ..............., dacă ne grăbim ajungem la ea în cinci minute. 2. Am cărţile chiar ........., în rucsac. 3. A plecat fără să spună nimănui ........ se duce. 4. S-a făcut târziu, e vremea să mergem ............ spre casă. 5. Mi-ar plăcea să studiez în străinătate, dar nu vreau să fiu ............. de cei dragi atâta timp. 6. Sora mea a fost în Franţa anul trecut, iar luna viitoare o să merg şi eu................ . 7. S-a aşezat ............... ca să audă mai bine. 8. Am mers multă vreme prin oraş, fără să ştim ................ ne îndreptăm. 9. Mergi drept ............ şi o să ajungi imediat la cinematograf. 10. Mergeţi până la intersecţie, apoi luaţi-o ... ............... . 11. Nu trebuia să stai ..............., nu apari deloc în fotografie. 12. Baia e în capătul coridorului, .............. . 13. Bluza asta e prea subţire, ar fi bine să porţi şi un pulover ...................... . 14. Locuieşte în aceeaşi clădire cu mine, la etajul .............. . 15. Cartea pe care o cauţi e .........., pe ultimul raft. 16. Am lăsat geamantanele ......., pe podea. 17. Unde e geanta mea? N-o găsesc ................ . 18. Există vreun supermarket .....................în apropiere?

Exerciţiul 8. Folosiţi adverbele de timp de mai jos pentru a completa propoziţiile date: apoi, mereu, uneori, întotdeauna, niciodată, atunci, acum, mâine, azi, ieri, când, târziu, devreme.

La început, a afişat un aer superior, dar _________ şi-a revizuit atitudinea şi _________ avem o relaţie profesională bazată pe cooperare. 2. _________ vom afla rezultatele testului. 3. _________ ne-am înţeles bine, nu înţeleg de ce s-a comportat aşa _________. 4. _________ vreau să profit de timpul frumos şi să mă plimb prin parc. 5. Nu vrea să lucrez împreună cu el, _________ mă ţine de vorbă şi trage de timp. 6. Suntem fiinţe sociale, dar _________ simţim nevoia de însingurare. 7. _________ nu mi-am dorit să fiu în centrul atenţiei. 8. _________ maşina era un lux, _________ este o necesitate. 9. _________ s-a întors din vacanţă? - Săptămâna trecută. 10. Seara adoarme _________, iar dimineaţa nu reuşeşte să se trezească. 11. Trebuie să ne trezim mai _________ ca să prindem trenul. 12. _________ când vei termina tema, poţi să ieşi la joacă.

Să ne amintim că...
Unitatea discursivă „CÂT”

Pronume/adjectiv relativ/ interogativ [+cantitativ]

adverb relativ-interogativ

Cât, câtă, câţi, câte - exprimă cantitatea obiectelor sau a fiinţelor; - ocupă aceleaşi funcţii sintactice ca şi substantivul : subiect (Câţi suferă astăzi, nu ştie nimeni), nume predicativ (Cât e rezultatul meciului ?) ; atribut pronominal genitival (Atitudinea câtorva dintre ei e revoltătoare) ; COD (Am economisit dar nu ştiu cât) ; CI (D) (Le-am spus câtorva să vină) ; CI (Ac) (Mă gândesc la câte s-au întâmplat), C. Circ. de loc (Satele, prin câte am trecut, sunt frumoase) ; de timp (Timpul cât durează interviul e lung) ; de mod/comparativ (E mare cât casa) Adjectiv - însoţeşte un substantiv, şi se acordă în gen, număr şi caz - are funcţia de atribut adjectival Poate ţine şi locul unui numeral, având, în funcţie de gen şi număr, formele: cât, câtă, câţi, câte

- adverb – antepus cuvântului determinat ; - îşi intensifică valorile prin corelativul atât : atât…cât: Spune-mi atât cât poţi. - îşi diminuează valoarea cantitativă prin repetiţie : cât de cât (= măcar puţin, măcar într-o anumită măsură): Câştigă cât de cât dar nu suficient -valori semantice : - cantitatea : şi cât a putut să mai sufere ! (R. nu se leagă prin prepoziţie de verb) - timpul : Cât trăieşti, să fii cinstit; Cât timp eşti sănătos, e bine - comparaţia de egalitate : Cursul ăsta e lung cât o zi de post - intensitatea ; calitatea : Cât de frumoasă eşti ! (R. se leagă de adjectiv sau adverb prin prep. DE). Am venit cât de repede am putut - localizarea spaţială : Cât vezi cu ochii, frumuseţi nenumărate - concesia (apariţia unui obstacol în realizarea unei acţiuni) : Cât m-ai certa, tot te iubesc - distribuţia numerică: Le-am dat câte trei la fiecare - echivalenţa sintactică: atât...cât şi: Atât(a) tu cât şi ai tăi, nu m-aţi respectat aşa cum aş fi meritat Locuţiuni adverbiale/prepoziţionale: cât despre, cât priveşte (în ceea ce priveşte) ; cât pe ce – (gata să) ; după cât, după câte + verb de opinie

Exerciţiul 9 a. Identificaţi pronumele, adjectivele şi adverbele relativ-interogative din frazele de mai jos şi precizaţi funcţia lor sintactică :
Timpul cât tu eşti plecat mi se pare foarte lung. Câtă răbdare vrei tu să am?

- Ciorba, câtă a mai rămas, o voi pune la frigider. – Dar câtă mai este?

Câţi au venit azi? Câţi pruni ai răsădit?

Nici eu nu mai ştiu cât lucru mai este. Cât despre ce mi-ai spus, nu-ţi face griji. Nu ştiu în cât timp va avea loc acreditarea. Câte flori sunt pe câmpie, toate ţi le dăruiesc. Cât poţi, lucrează.

b. Construiţi zece fraze folosind cât, câtă, câţi, câte în diverse roluri sintactice şi având diferite valori morfologice.
c. Reperaţi în textul melodiei cuvântul discutat şi precizaţi valorile lui semantice.


Competenţe semantico-lexicale
Exerciţiul 10. Găsiţi câte un antonim pentru fiecare dintre cuvintele următoare: departe, a se întoarce, a duce, linişte, bine, a-şi aminti, a îngropa, dragoste.
Exerciţiul 11. Completaţi enunţurile cu câte una din expresiile următoare şi explicaţi-le sensul: pe departe, nici pe departe, rudă de departe, a ajunge departe, mai departe, a nu vedea mai departe de lungul nasului, de departe.

1.Am încercat să-i explic _____________ ce a greşit ca să nu îl jignesc. 2. Ai terminat cartea? - _____________, de-abia am ajuns la capitolul II. 3. Ana îmi este _____________, bunicii noştri au fost veri primari. 4. L-am recunoscut _____________, după gesturi. 5. De mic ştiam că Ion va _____________, era cel mai bun elev din clasă. 6. Data viitoare vom rezolva _____________ celelalte exerciţii din capitolul acesta. 7. Am încercat să-i explic că trebuie să-şi schimbe atitudinea, dar el _____________.

Exerciţiul 12. Asociaţi următoarele expresii cu definiţia corectă:

1. din tot sufletul	a) a fi preocupat, chinuit de ceva
2. fără suflet	b) a face compromisuri morale
3. a avea ceva pe suflet	c) foarte repede, în fugă
4. cu sufletul la gură	d) meschin, josnic
5. trup şi suflet	e) cu pasiune, cu convingere; foarte mult
6. a-şi vinde sufletul diavolului	f) dedicat, devotat în totalitate
7. a lua de suflet	g) 1. nemilos, rău; 2. fără elan
8. într-un suflet	h) a adopta
9. a-şi trage sufletul	i) 1) în agonie; 2) respirând cu greutate din cauza oboselii sau a emoţiei
10. mic la suflet	j) a respira, a se odihni

Exerciţiu 13. Se dau următoarele expresii idiomatice: cu dragă inimă, a-şi lua inima în dinţi, cu inima cât un purice, a avea o piatră pe inimă, a fi cu inima împăcată, inimă deschisă, inimă largă, inimă de piatră, inimă de aur, cu tragere de inimă, de inimă rea, a rupe inima târgului, a-şi călca pe inimă, după placul/pofta inimii, cu strângere de inimă. Explicaţi-le sensul şi folosiţi-le în enunţuri.
Exerciţiu 14. Descrieţi în 15-20 de rânduri destinaţia cea mai îndepărtată unde aţi dori să ajungeţi, folosind condiţionalul şi cel puţin cinci adverbe de loc şi/sau timp.
Exerciţiu 15. Repetaţi următoarele exerciţii de dicţie, până reuşiţi să le pronunţaţi corect:

• 
  Cosaşul Saşa când coseşte,
  

Cât şase saşi sasul coseşte,

Şi-n sus şi-n jos la casa sa

Coseşte saşul şi-n şosea

Şi însuşi Saşa-i cât şase.

• 
  Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi, e mai pestriţă prepeliţa pestriţă decât cei paisprezece pui de prepeliţă pestriţi.
  

• 
  Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.