Consiliul local al municipiului bistri ţ a compartiment pregătire documente, contencios proces-verbal

ordine de zi:

1. 
   Proiect de hotărâre privind alegerea preşedintelui de şedinţă al Consiliului local al municipiului Bistriţa
   
2. 
   Proiect de hotărâre privind constituirea comisiei de negociere a transferului imobilelor din cadrul Stadionului „Jean Pădureanu”
   

- iniţiator: Primarul municipiului Bistriţa

3. 
   Proiect de hotărâre privind actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Bistriţa şi al Regulamentului local de urbanism, în municipiul Bistriţa şi localităţile componente
   

- iniţiator: Primarul municipiului Bistriţa

4. 
   Diverse
   

Domnul preşedinte de şedinţă Hangan Sorin: dacă sunt eventuale solicitări de modificare a ordinii de zi din partea colegilor? Dacă nu sunt, atunci propun vot pentru ordinea de zi, vă rog să votaţi!

Rezultat	Vot
Da	18
Nu	0
Abţinere	0
Au votat	18
Nu au votat	0
Absenţi	3
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Abs
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs
Peteleu Ioan	Da
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Da
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Cu 18 voturi „pentru” ordinea de zi a fost adoptată.

Se trece la punctul 2 de pe ordinea de zi: Proiect de hotărâre privind constituirea comisiei de negociere a transferului imobilelor din cadrul Stadionului „Jean Pădureanu”

Proiectul de hotărâre cuprinde 5 articole şi se adoptă cu votul majorităţii consilierilor prezenţi. Art.1 se votează secret.

Preşedintele de şedinţă solicită rapoartele comisiilor de specialitate.

Doamna consilier Tabără Camelia, preşedintele Comisiei economice: Comisia, în şedinţa din data de 12.11.2013, emite aviz favorabil pentru proiectul de hotărâre, în forma prezentată de iniţiator, cu 7 voturi „pentru” din numărul de 7 consilieri prezenţi.

Domnul consilier Toniuc Alexandru Marian, preşedintele Comisiei juridice şi administraţie publică locală: Comisia, în şedinţa din data de 30.10.2013, emite aviz favorabil pentru proiectul de hotărâre, cu 4 voturi „pentru”, 2 „abţineri” şi un vot „împotrivă” cu următoarea propunere de modificare: Se modifică art.1 în sensul suplimentării numărului membrilor Comisiei de negociere cu 4 membri din care 3 membri consilieri locali şi un membru - domnul Creţiu Ioan – director executiv Direcţia Servicii Publice Bistriţa.

Domnul preşedinte de şedinţă: da, dezbateri pe marginea proiectului de hotărâre, domnilor colegi.

Domnul consilier Toniuc Alexandru Marian: n-aş fi vrut să vorbesc deloc despre fotbal, dar nu pot să mă abţin. Anul trecut am dat o hotărâre pentru susţinerea Clubului Gloria, cât timp eram şi eu consilier şi am urmărit activitatea echipei şi modul în care a fost îndeplinit respectivul contract care era anexă la hotărâre şi pot să concluzionez acum, pentru că atunci m-am abţinut în a mă pronunţa într-un sens sau altul, că am făcut o greşeală. Cel mai mult ajutam clubul dacă jucam noi, în returul din 2012 – 2013 în campionat, mai jos de locul 18 nu aveam cum să cădem, realizam economii, ne distram, era bine şi pentru sănătatea noastră. Aşa, pe lângă că au retrogradat, au acumulat şi datorii suplimentare. Rezultatul sprijinului nostru din 2012 a fost că, clubul a intrat în insolvenţă şi mi-am permis să vă transmit raportul privind procedura de insolvenţă din care reiese că pe lângă cei două milioane pe care i-am dat noi în 2012, clubul a realizat cifra de afaceri de două milioane şi 26 de mii de lei. Astea au fost performanţele financiare, sigur, de cheltuit au cheltuit mult mai mult că, la final, când au tras linia datoriile erau de 13 milioane.

Acum, există acest proiect de hotărâre, ni s-a explicat contextul şi mă gândesc că suntem mai rău decât în povestea cu Dănilă Prepeleac care a plecat cu o pereche de boi la târg şi s-a întors cu o pungă goală. Noi am avut o pereche de boi, i-a luat cineva, nu se ştie cine, din ogradă şi ne trezim acum că suntem chemaţi, alooo… hai să-ţi iei boii că m-au umplut de datorii! Şi uite datoriile cât sunt de mari şi aveţi mult de lucru.

Mă miră abordarea asta a reprivatizării, renaţionalizării unui activ care a fost dat unei entităţi private şi ăsta e un semn de întrebare pus în faţa colegilor liberali în primul rând, pentru că nu văd ce treabă am avea noi ca şi reprezentanţi ai publicului bistriţean, cu activitatea sportivă, fotbalistică, mai ales în condiţiile în care vedem că de la sport s-a ajuns într-o zonă foarte gri, foarte tulbure. Nu ştiu de ce să ne ambiţionăm să jucăm în liga întâi, mi-am notat undeva cu Chiajna, cu Năvodari, cu Urziceni, cu Giurgiu, cu Vaslui, în loc să stăm frumos lângă echipe din Arad, Oradea, Tîrgu – Mureş, Baia – Mare, Craiova. Deci nu văd nici o onoare în a ajunge în liga lui Iorgulescu, pentru că Mitică tocmai a fost înlocuit, după 17 ani. Sigur, sunt oarecum surprins şi de modalitatea cum am fost abordaţi, am primit o scrisoare de trei rânduri că suntem invitaţi la negocieri. Am mai avut asemenea solicitări din partea unor cetăţeni care ne spuneau ca să le cumpărăm casa ca să facem grădiniţă sau şcoală dar, cetăţenii respectivi veneau cu un extras de carte funciară, îşi prezentau proprietatea, vroiau cumva să ne seducă. În cazul acesta nimeni n-a făcut nici un efort. Mi-am pus şi eu foarte serios problema dacă să nu fac o asemenea adresă pentru şedinţa viitoare, să invit primăria să-mi cumpere apartamentul, că şi aşa scara e plină de şobolani şi, sigur, în aceleaşi condiţii, dacă mă lasă să locuiesc în continuare acolo şi-mi plăteşte şi întreţinerea eu bucuros dau proprietatea şi cu banii văd eu ce fac. Dar nu acesta este fondul problemei. Din punctul meu de vedere fondul problemei este că trebuie să înţelegem acum, înainte de a adopta această hotărâre, în ce situaţie suntem. Ce vom face practic, adoptând această hotărâre? Nu vom face nimic altceva decât să intrăm în logica, ca să nu spun jocul – ca să fie interpretat peiorativ, planului de reorganizare propus de clubul de fotbal. În acest plan de reorganizare se arată că singura speranţă a Clubului pentru plata datoriilor de 15 milioane de lei este sprijinul Primăriei Bistriţa şi, se scrie chiar cu subiect şi predicat, că acţiunea de vânzare a bunurilor către primărie ar fi în curs – asta în martie 2013. Eu am semne de întrebare cum a putut un judecător să aprobe un asemenea plan de reorganizare, pe ce bază? Dar, mă rog, nu e treaba mea, nu ştiu cine de la primărie: portarul, de la relaţii cu publicul, cine o fi făcut o asemenea promisiune de cumpărare a activelor, pentru că eu nu am auzit o discuţie în acest sens. nu am făcut o promisiune de cumpărare, nu am făcut, după ştiinţa mea, nici un demers în acest sens. Ar fi fost bine să avem o discuţie, să discutăm despre oportunitatea achiziţionării acestor active şi, sigur, după ce adoptam o asemenea decizie puteam să mergem mai departe la negociere, la negocierea cumpărării, pentru că nu este vorba de un transfer. Dacă facem această comisie, dăm un semnal că suntem interesaţi. Efectul va fi că punem credibilitatea noastră, a primăriei, în scopul unui singur interes – acela de a fi plătite aceste datorii. Datorii care nu le-am făcut noi, care nu sunt responsabilitatea noastră, şi nu cred că cetăţenii care ne-au trimis aici, care sunt singurii cu care avem un contract, vor fi bucuroşi ca să-i plătim cetăţeanului, să spunem Reino Alejandro , 154 de mii de lei, pentru o medalie olimpică nu am dat atâţia bani, sau domnului Bella din Cluj un milion şase sute şaptezeci şi cinci, împiedicând, - prin gestul nostru creditând planul de reorganizare prin înfiinţarea acestei comisii - lichidarea societăţii, lichidarea firmei în condiţiile legii insolvenţei art.105. nu vreau să vă plictisesc foarte mult cu aspectele legale, dar ce se întâmplă la clubul de fotbal este un scandal. Aşa cum reiese din planul de reorganizare, societatea sau Asociaţia Fotbal Club Gloria şi-a făcut vreo cinci persoane juridice. Din planul de reorganizare reiese că ei nu în proprietatea nici terenul, nici Tribuna I, nici Tribuna a II-a. M-am întrebat deseori de ce se pune sechestru doar pe peluză? Pentru că e singura care e în proprietatea acestei asociaţii şi ea este sub sechestru. Noi vom împiedica, mai departe, Finanţele bistriţa – Năsăud să-şi recupereze două milioane, vom împiedica, mai departe, executarea datoriilor şi recuperarea, ceea ce se poate recupera către Bugetul de stat. Este o falsă premisă că va veni cineva să facă acolo blocuri de locuinţe. Legea sporturilor, Legea 69 este foarte clară în acest sens, că schimbarea destinaţiei se poate face numai prin hotărâre a guvernului, cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate. Ar trebui, chiar dacă suntem interesaţi de preluarea acestui patrimoniu, să aşteptăm până va avea loc lichidarea şi să cumpărăm acest patrimoniu pentru noi. Singura comisie care cred că ar trebui înfiinţată este o comisie care să vadă în ce mod au fost respectate prevederile tuturor hotărârilor care s-au dat pentru sprijinirea clubului, pentru că într-adevăr am primit o informare cu privire la modul în care a fost respectată ultima hotărâre de consiliu, dar ea nu vine să clarifice toate lucrurile, complică şi mai mult pentru că noi am dat o hotărâre de sprijin a unei persoane juridice şi banii au mers la altă persoană juridică şi treaba asta s-a întâmplat cel puţin în ultimii trei ani. Persoana juridică care a fost menţionată în hotărârile de sprijin nu avea licenţă sportivă, nu era îndreptăţită să primească acel sprijin şi a fost, până la urmă, desfiinţată şi radiată în 2011. Ca şi reprezentant al cetăţenilor, acestea sunt chestiunile care mă interesează în primul rând şi sigur, după aceea, dacă mai este loc, mă interesează şi modul în care a ajuns acest patrimoniu care într-adevăr a fost a oraşului, în proprietatea unei entităţi private şi dacă se mai poate recupera ceva. Mulţumesc!

Domnul consilier Kiss Laszlo: am ascultat cu mare atenţie ceea a spus colegul Toniuc şi am o întrebare: până la urmă facem această comisie, care este rolul acestei comisii, conform art.2 punctul (1): „Comisia de negociere constituită la art. 1 va negocia clauzele contractuale şi preţul”, iar la punctul (2): „Comisia funcţionează în mod legal in prezenta a doua treimi din membri şi ia hotărâri cu votul a jumătate plus unu dintre membri prezenţi.” Asta înseamnă, comisia respectivă va iniţia discuţiile de achiziţie şi condiţiile contractuale, acest lucru făcându-se prin vot? Sau această comisie va trebuie să descâlcească aceste iţe încurcate ale Clubului de fotbal Gloria?

Domnul Ovidiu Teodor Creţu – Primarul municipiului Bistriţa: mai întâi îl rog pe domnul consilier Kiss să citească şi art.2 alineatul (4): „Comisia va înainta Consiliului local procesul-verbal cu propunerile rezultate în urma negocierii consiliului local”, şi aici se termină activitatea comisiei. Cel care hotărăşte este Consiliul local. deci comisia are atribuţiuni foarte clare, cum se constituie, de la art.2 paragraful (1) până la (4) şi acolo se încheie. Iar această comisie trebuie să dea răspunsul şi la multele întrebări, unele retorice, altele adresate nouă, puse de domnul consilier Toniuc. Dacă avem de la cine cumpăra, dacă avem ce cumpăra, dacă există expertize şi apoi să vină cu propuneri, în faţa consiliului, pe baza datelor pe care le va culege în timpul activităţii ei.

Chiar plină de umor intervenţia domnului consilier Toniuc, mai ales partea acea „mai bine jucam noi”, poate că ne alegeam şi cu nişte cotonogeli şi n-am mai fi putut să venim aici, dacă intram noi pe teren. Dar referitor la renaţionalizarea activului, cred că e un termen corect acesta pe care l-aţi folosit, este o practică care este folosită în toată lumea. Noi nu suntem interesaţi de SRL –urile sau AS – urile care au existat acolo. Cred că şi dumneavoastră, poate că dumneavoastră personal, nu, dar foarte mulţi cetăţeni sunt interesaţi de Echipa Gloria, de Echipa „Gloria Bistriţa” care din 1922 ne reprezintă în sportul românesc, în fotbalul românesc, în fotbalul internaţional, uneori mai bine, alteori mai rău şi care echipă a beneficiat de sprijinul municipiului, a oraşului, a oamenilor, în toată această perioadă, uneori mai bine, alteori mai slab, după posibilităţi. Cu certitudine, dacă ar fi fost un club privat şi nu ar fi fost ajutată, terminam demult cu fotbalul la nivel de Liga I în municipiul Bistriţa. Dar au fost oameni care au considerat că pentru cei şapte sute de oameni care se duc la meci în zi obişnuită, pentru cei opt mii care se duc la meci când vine Steaua sau nu ştiu cine, pentru cei zece mii care se duc când vine Fiorentina sau Zaragoza, merită să susţinem această echipă şi merită să o susţinem şi pentru avantajele care ni le aduce o echipă în prima ligă de fotbal. Iar dacă la nivelul administraţiei nu ne vom implica, desigur că această echipă va fi una pe care va trebui s-o uităm şi probabil că ne vom duce într-altă parte să susţinem ceva.

În legătură cu Chiajna, cu Năvodari şi cu Giurgiu, sigur că dumneavoastră spuneţi că ne simţim mai bine alături de Oradea, Cluj şi alţii dar, vreau să vă spun că ţinta noastră nu este numai până la Oradea, noi ne uităm până la München sau până la Barcelona sau până la Torino. Chiajna, Giurgiu şi Năvodari sunt mai aproape de această ţintă decât oraşele care le-aţi menţionat dumneavoastră. Şi asta ne determină să fim în această companie pentru că ţinta noastră este acolo, mai mare, să mai ajungem o dată să jucăm cu Fiorentina, să mai ajungem o dată să jucăm cu Zaragoza sau cu alţii, să ne afirmăm. Că ne-am simţit mândrii atunci când pe poarta stadionului a intrat Batistuta de la Fiorentina. Nici în visele noastre înainte nu visam că vom vedea la noi acasă, că vor avea posibilitatea, cei care vor să vadă pe viu meciul, sunt unii care preferă să le vadă la televizor pentru că le văd mai bine, dar sunt oameni care doresc să le vadă aici. Şi, aşa cum spuneam, cu suişuri, cu coborâşuri, Gloria a reuşit să se menţină în prima ligă mai mult decât oricare altă echipă, cu excepţia celebrelor Steaua şi Dinamo, sper că nu greşesc, şi asta datorită unor eforturi făcute de bistriţeni, de cetăţeni şi de administraţia clubului – să nu uităm!

Şi acum revin la renaţionalizare – să ştiţi că Franţa practică în industrie această chestiune în mod curent. Firma Renault care este considerată de importanţă naţională, aşa cum şi noi zicem că este de importanţă municipală Gloria, a fost naţionalizată, a fost pusă pe picioare şi a fost revândută. Şi noi credem că Gloria, dacă va trebui s-o municipalizăm, că nu poate fi vorba de naţionalizare, merită să facem eforturile acestea astfel încât să avem o echipă în prima ligă. Iar referitor la baza, la Legea 69 – legea sporturilor, de care spuneţi dumneavoastră, eu nu-mi doresc să cumpere cineva cu doi lei acest stadion şi să facă o altă bază sportivă la Chiajna, la Năvodari sau la Giurgiu şi aici, la noi în parc, să facă cartier de blocuri pentru că a construit o altă bază sportivă într-altă parte. Eu personal doresc să am baza sportivă aici, în Bistriţa, acolo unde este stadionul. Şi dacă va trebui să plătim pentru asta, cred că merită să şi plătim. Mulţumesc, domnule preşedinte!

Domnu l consilier Gagea Maxim: mulţumesc, domnule preşedinte! În expunerea de motive la acest proiect de hotărâre se precizează intenţia de a transfera nişte bunuri imobile, presupun, din cadrul „CF Gloria 1922” în cadrul municipiului Bistriţa fără să existe o listă cu aceste bunuri imobile, fără să existe o provenienţă a lor. De unde provin acele bunuri? Poate multe dintre ele provin din donaţii întrucât transferul s-a făcut de la municipiul Bistriţa în cadrul Clubului Gloria 1922 sau alte glorii – un aspect.

Al doilea aspect: nu există o expertiză făcută de un evaluator, nu există licitaţie publică. Deci iată că sunt nişte neajunsuri şi eu le consider că nu se îndeplinesc condiţiile legale. În ceea ce priveşte datornicii, există o sumedenie de persoane fizice din mai multe oraşe din ţară, din Cluj, Baia – Mare, Târgovişte, Turnu – Severin, Vatra Dornei, Bistriţa, Timişoare, Bucureşti, Craiova şi aşa mai departe. Printre instituţii, fiind datornici, există şi Primăria Bistriţa care are de recuperat 4160 de lei – presupun că această taxă este taxă din impozite. La fel Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa – Năsăud – peste două milioane de lei. Şi cel mai interesant este că există o Asociaţie Fotbal Club Gloria care are de recuperat 105806 lei de la Clubul de Fotbal Gloria 1922 – asta iarăşi mi se pare o chestie stranie şi ciudată. Exact ce spunea domnul Toniuc, pentru că de-a lungul anilor au existat patru sau chiar cinci firme cu Gloria, Gloria activitate economică care între timp s-a desfiinţat şi aşa mai departe, dar au sifonat banii publici şi au profitat de tot felul de programe finanţate prin activitate sportivă. De aceea cred că în afară de partea legală nu este nici moral ca anumite persoane, profitând de o perdea numită sport – fotbal să beneficieze de banii publici, să consume banul public. Mulţumesc!

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: mulţumesc, domnule preşedinte! Am ascultat intervenţiile şi poate, ca de fiecare dată când a venit vorba despre a susţine Clubul Gloria discuţiile au fost de cele mai multe ori nu pe fondul problemei, cum e şi acum cu acest proiect şi mai mult pe aspecte colaterale care nu spun că nu sunt importante dar, ele se pot aborda tranşant sau se puteau aborda tranşant la momentul deciziilor respective.

Doresc să mă refer la acest moment şi la acest proiect, municipalitatea nu poate ocoli problema şi subiectul Clubului Gloria, a acestui moment în care clubul se află în reorganizare şi este pusă în discuţie baza sportivă şi atunci vrând – nevrând, trebuie să le discutăm aici, primarul a iniţiat acest proiect, aşa a considerat domnia sa că ar trebui pornit la acest drum. Am şi avem opinii oarecum puţin diferite, am spus şi în Comisia economică lucrul acesta. Iniţial, când s-a pus problema constituirii acestei comisii pentru a aduce pe masa consiliului local o propunere concretă vis – á - vis de modul cum să se implice municipalitatea, am crezut că este chiar o dorinţă reală de a implica şi consiliul, mă rog, să facem o structură mai largă pentru a asigura, eu ştiu, transparenţă, poate expertiză – nu ştiu ce s-a urmărit concret, dar oricum am spus că ideea era în regulă, dar când domnul primar a venit în conferinţă de presă şi ne-a spus că, cumpărăm clubul sau stadionul, bunurile imobile, nu clubul, şi asta e o problemă cu clubul, dacă cumpărăm clubul nu numai stadionul. Asta iarăşi e o temă care probabil că se va aborda în discuţii şi nu este lipsit de interes să discutăm, dacă tot vrem să fie un nou moment pentru ceea ce înseamnă Gloria ca şi Club sportiv, ca şi club de fotbal. Dar acum, domnia sa a anunţat că pe 15 ani dăm câte două milioane de lei pe an – în momentul acela mi-am pus, firesc, întrebarea: bun, această comisie ce mandat are, ce mai trebuie să negocieze dacă domnia sa a anunţat rezultatele pe care ar trebui să le aducă această comisie pe masă. Cu acest lucru nu am fost şi nu sunt şi nu suntem de acord cu această manieră de abordare fiindcă toată această problemă sau ce ar trebui să facem noi consilierii şi domnul primar şi, în general, această structură de conducere a municipalităţii, ar trebui acum să analizăm, ţinând cont de faptul că este Clubul Gloria în discuţie, ce înseamnă acest lucru prin prisma intereselor municipalităţii? E vorba de a cheltui bani, nu ştiu câţi, şi atunci trebuie să luăm decizii, nu ignorând viitorul Clubului Gloria dar, cred că pe primul plan trebuie să fie acest aspect al modului cum reprezentăm interesele oraşului, câţi bani suntem dispuşi, e dispus oraşul să cheltuiască pentru a da o nouă viaţă sau un nou viitor Clubului gloria. Acestea sunt lucruri pe care nu le mai putem evita să le discutăm şi probabil că le vom discuta, probabil că le vom discuta. Am spus şi în Comisia economică domnului primar că această comisie o putea face cu specialişti din primărie, să ne aducă pe masă, direcţie juridică, direcţie economică şi, sigur, în consiliu să luăm în dezbatere propunerile dar, a considerat că aşa ar fi mai bine, să intrăm sub cupola acestor reprezentări de natură politică – care nu cred că este lucrul cel mai potrivit la momentul acesta. De aceea, în principiu, nu avem nimic cu, comisia aceasta, ea poate să funcţioneze dar, n-o să ne desemnăm reprezentant în ea, în această comisie, asta neînsemnând că nu suntem interesaţi de modul cum vom soluţiona această problemă. Dacă facem o referire şi-un inventar a ceea ce înseamnă baze sportive de practicare a fotbalului în municipiu – trebuie să constatăm că municipalitatea, la momentul acesta, nu poate să spună decât că are un teren de fotbal la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”, în rest, nu are, practic, în proprietate, o bază sportivă adecvată pentru cel mai popular sport, pentru fotbal. Din punctul acesta de vedere, de principiu, lăsând la o parte toată istoria modului cum stadionul a trecut într-o structură privată, este istorie, o să se ocupe şi istoricii, se mai pot ocupa şi alţii, şi-n istoria recentă, dar cred că trebuie să privim către viitor şi din punctul acesta de vedere, esenţială în această chestiune este transparenţa şi cât este dispusă municipalitatea să cheltuiască pentru viitorul Clubului Gloria şi pentru, mă rog, baza sportivă a oraşului. Fiindcă ele nu pot fi, la momentul acesta separate, stadion, este vorba de club, este vorba de baza sportivă şi eu cred că discuţia aceasta, chiar prin acest proiect care s-a declanşat, cred că de data aceasta se va purta foarte concret, foarte direct şi de aici încolo sper să nu mai lăsăm zone gri, umbre, tot timpul să se reproşeze ceva în spate, că nu ştiu ce s-a făcut sau nu ştiu cum s-a făcut.

Deci, în concluzie, nu vom participa în această comisie, nu ne vom desemna, aceasta neînsemnând că, comisia aceasta nu poate să funcţioneze cu atâţia membri care se vor constitui în comisie astăzi şi, fără îndoială, momentul esenţial va fi acela în care vom avea pe masă rezultatul acestei comisii şi atunci ne vom putea raporta şi ca şi consilieri şi ca şi grupuri şi ca opinie publică interesată dacă e bine, dacă e necesar să facem acest lucru, dacă putem să-l facem fiindcă n-aş vrea să închei să nu spun acest lucru, în ipoteza în care recuperăm această bază sportivă, ea va însemna şi suntem conştienţi de lucrul acesta, susţinerea ei prin întreţinerea ei şi tot ceea ce înseamnă cheltuielile generate de o structură, de o bază sportivă. Toate aceste lucruri trebuie să le luăm în considerare la momentul acestei decizii, sau când se va veni cu acest proiect şi atunci cred că va trebui să avem o atitudine şi pragmatică şi responsabilă şi, de data aceasta să arătăm că putem să luăm o decizie pentru binele oraşului, că nu putem să spunem că infrastructura sportivă este ceva în afara vieţii sociale a oraşului. Mulţumesc!

Domnul preşedinte de şedinţă: mulţumesc, domnule consilier!

Domnul Toniuc, scurt vă rog, că sunteţi la a doua intervenţie!

Domnul consilier Toniuc Alexandru Marian: da, nu ştiu de ce sunteţi aşa de grăbit să cheltuiţi zece milioane de euro? Vreau încă o dată să facem diferenţă între achiziţionarea unor active, şi aici putem discuta dacă e oportun, nu e oportun, şi despre baze de sport şi sprijinirea sportului, şi sprijinirea Clubului Gloria. Noi dacă deschidem această comisie de negociere, nu facem altceva decât să intrăm în logica planului de reorganizare pentru plata celor 15 milioane 241 mii de lei pe care le are una din cele şase entităţi Gloria, acum, în acest plan, faţă de creditori. În acest plan de reorganizare ei spun, estimează: valoarea bazei sportive, dar aşa, valoarea de piaţă, ar fi de 15 milioane patru sute. E un fals. Valoarea de piaţă a unui bun pentru care nu există cumpărători este zero. Jean Pădureanu a spus încă în urmă cu doi ani de zile că ar da clubul pe un leu celui care se angajează să plătească datoriile. Începând negocierile cu ei, noi dăm un semnal că am fi dispuşi să plătim datoriile. Asta facem în momentul de faţă. Intrăm în logica acestui plan de reorganizare care, de la prima frază până la ultima frază, nu face altceva decât să spună că întreaga activitate economică a clubului are ca rezultat unic plata acestor datorii. Noi nu sprijinim în felul acesta clubul de fotbal, pentru că după ce vor plăti cele 15 milioane de datorii, totul începe de la început. Clubul este o afacere privată care se desfăşoară în mediu privat, într-adevăr pe foarte mulţi bani şi nu cred că este prada noastră în acest moment de faţă. În acest plan de reorganizare se scrie negru pe alb: că se aşteaptă de la Primăria Bistriţa, în acest an, două milioane de lei, anul viitor două milioane şi jumătate, şi în celălalt an, pentru că aşa se fac planurile – pe trei ani, cinci milioane. În total, nouă milioane şi jumătate aşteaptă de la Primăria Bistriţa în intervalul următorilor trei ani. dacă noi începem să ne punem în joc credibilitatea şi să garantăm cu bugetul oraşului, împiedicăm ca organele în drept să-şi facă datoria conform legii insolvenţei, dacă debitorul nu se conformează pe perioada activităţii, administratorul judiciar sau oricare dintre creditori pot solicita oricând judecătorului sindic să aprobe intrarea în faliment, în condiţiile art.107 şi următoarele. Dacă pe noi ne-ar interesa să obţinem Baza sportivă, în acest plan de reorganizare, cei care l-au făcut, care sunt administratorii clubului, spun că în urma procedurii de lichidare nu ar putea să se obţină mai mult de 20% din valoare. Şi aceasta în mod optimist, în valoarea pe care au estimat-o ei. Însă, spun ei, negociind cu primăria, noi sperăm să obţinem de trei ori mai mult faţă de valoarea creanţelor. Adică, în loc să obţinem, dacă asta ne interesează, prin procedura de lichidare, după ce Direcţia Finanţelor Publice şi alte organe care au gajuri şi le vor fi executat, noi mergem să negociem ca să plătim, încă o dată, nişte datorii, ca să intrăm într-o afacere privată cu zero lei şi zero bani după ce vom fi plătit aceste datorii.

Clubul Real Madrid de pe Santiago Bernabéu acum curtează Microsoft-ul ca să adauge lângă Santiago Bernabéu, Microsoft, ca să primească 400 de milioane de euro pentru renovarea arenei.

Bayern München joacă pe Allianz-Arena. De ce nu merge Gloria la COMELF, la LEONI, la marii investitori şi să pună numele stadionului lângă un investitor privat serios. Fotbalul în România a ajuns o afacere foarte murdară. Echipele noastre care sunt pe primul loc au: prima patronul în puşcărie, a doua, în arest, altul în puşcărie, Solomon în puşcărie, Nicolae cercetat penal. De asta am nominalizat şi toate cluburile din jurul Bucureştiului, a ajuns o afacere de mitici şi pe Dragomir îl aşteaptă ….. şi pe el, în curând. Există nu ştiu câte procese deschise şi noi intrăm în acest plan de reorganizare şi punem la bătaie obrazul nostru şi garanţia bugetului public. Nu vreau să împiedic pe nimeni să acţioneze cum crede că este mai bine, noi nu intrăm în această comisie şi suntem mulţumiţi, suntem liniştiţi că am acţionat conform mandatului celor care ne-au trimis aici şi v-am avertizat şi pe dumneavoastră în ce situaţie de risc vă expuneţi. Vă mulţumesc!

Domnul preşedinte de şedinţă: mulţumesc!

Domnul Ovidiu Teodor Creţu – Primarul municipiului Bistriţa: sigur, lucrurile pot fi privite în multe feluri, dar eu v-aş ruga să reţineţi că baza sportivă ne interesează, ne interesează s-o avem în continuare a noastră, ca bază sportivă. Şi aşa cum am spus în intervenţia de data trecută, cineva o poate cumpăra şi să facă o bază sportivă la Chiajna şi aici să construiască blocuri şi n-o să-i puteţi opri şi fiţi siguri că n-o să construiască un spaţiu verde sau un aliniament de arbori, ci vor construi, mă rog, ceea ce se poate vinde.

Faptul că am susţinut, de-a lungul timpului, Echipa Gloria, prin formele asociative care au fost acolo, dacă dumneavoastră aveţi informaţii, sunt instituţii ale statului unde faceţi plângerile respective, informarea respectivă, şi cereţi informaţia lor. Atâta timp cât nu ne simţim cu musca pe căciulă, n-am de ce să mă tem că unul a stat în puşcărie sau că altul este cercetat de DNA. Am şi eu vreo zece plângeri la DNA, mă tot cercetează, îmi tot dau NUP, dar asta nu înseamnă că mă duc acasă şi las lucrurile baltă. Ne asumăm răspunderea pentru că cetăţenii care ne-au trimis aici nu ne-au trimis strict numai pentru gazon. Ne-au trimis pentru viaţa, la modul general, a oraşului. Şi, referitor la stadion, chiar în concret, pot să vă spun că Primăria din Madrid a cumpărat stadionul cu multe milioane de dolari şi apoi l-a dat înapoi. L-a cumpărat tocmai pentru a ajuta REAL MADRID - ul într-o perioadă, în urmă cu opt ani sau cu zece ani, tocmai pentru a ajuta REAL MADRID - ul într-o perioadă dificilă şi lucrurile au pornit şi merg bine. Eu nu ştiu dacă prin cumpărarea aceasta noi vom salva GLORIA, echipa, dar îi dăm o şansă să se salveze – asta facem prin această comisie şi prin hotărâre. Nu uitaţi, domnule consilier, că noi avem prinşi în Bugetul municipiului Bistriţa pe anul 2013 două milioane de lei pentru achiziţionarea Stadionului Gloria. Asta este prins în bugetul nostru. Deci, Gloria putea să profite de această informaţie în acel plan de care ne spuneţi dumneavoastră. Că planul este bun, că nu este bun, noi facem o comisie care să ne spună, aici, în plen, dacă avem ce cumpăra, dacă avem de la cine şi dacă merită să cumpărăm şi vom hotărî atunci. Faptul că dumneavoastră sau că Grupul de consilier PDL nu doreşte să facă parte din această comisie, este o problemă a dumneavoastră. Aveţi ocazia să fiţi, să aveţi acces la toate documentele, nemijlocit, să vedeţi despre ce este vorba, să vă spuneţi părerea în comisie, să se noteze opinia dumneavoastră în referatul cu care se va veni în consiliu. Nu doriţi să faceţi acest lucru. Nu ştiu ce v-au spus electorii dumneavoastră când v-au ales. Dar eu cred că responsabilizarea trebuie să fie indiferent dacă alegătorii ecologişti doresc sau nu doresc să avem echipă de fotbal. Cu siguranţă, cred că tot oraşul doreşte ca acest stadion să rămână, să fie al nostru, să fie bază sportivă în continuare. Mulţumesc!

Domnul preşedinte de şedinţă: mulţumesc! Doamna Tabără, doriţi să mai interveniţi? Nu. Alte intervenţii?

Domnul consilier Avram George – Viceprimarul municipiului Bistriţa: domnule preşedinte, vă rog!

Am ascultat, cu multă atenţie, intervenţiile colegilor mei consilieri, de la această masă rotundă. S-au desprins foarte multe întrebări la care nimeni nu are răspuns la această oră. Eu cred că în momentul în care comisia va veni cu raportul pe masa noastră, aici, să avem răspuns la mai multe întrebări decât am pus noi astăzi. Cred că acesta este rolul comisiei. Pentru că dacă s-ar fi dorit, din start, cumpărarea stadionului – veneam cu un proiect de hotărâre de cumpărare a stadionului, pe loc. Cu un raport de evaluare sau ce era acolo - nu am venit aşa. S-a venit din partea executivului să se formeze o comisie, să se vadă despre ce este vorba, şi în momentul raportului, când apare raportul pe masa consiliului, să avem răspunsurile la toate întrebările pe care noi le-am pus astăzi şi chiar la mai multe întrebări pe care noi, probabil, le-am scăpat în această şedinţă.

Şi vreau să fac şi o propunere, domnule preşedinte, pentru comisia respectivă, din partea UDMR vreau să-l propun pe domnul Antal Attila, iar din partea Grupului PSD pe domnul Kozuc Andrei.

Domnul preşedinte de şedinţă: da, mulţumesc! Avem amendament din comisia juridică.

Domnul consilier Kiss Laszlo: şi consilierii PP-DD doresc să participe în această comisie pentru o cât mai bună transparenţă, şi-n acest sens îl propun pe colegul meu Florin Taloş să facă parte din comisia respectivă. Mulţumesc!

Domnul preşedinte de şedinţă: Avem amendament din comisia juridică şi trebuie să-l supun votului dumneavoastră:

Se modifică art.1 în sensul suplimentării numărului membrilor Comisiei de negociere cu 4 membri din care 3 membri consilieri locali şi un membru - domnul Creţiu Ioan – director executiv Direcţia Servicii Publice Bistriţa.

Domnul consilier Bria Dumitru Alexandru: date fiind luările de poziţie ale colegilor care au spus clar că nu doresc să facă parte din această comisie, poate ar trebui să lăsăm mai la urmă votarea acestui amendament fiindcă e posibil să constatăm că devine inutil. Deci câtă vreme Grupul PDL a anunţat deja, şi colegii ecologişti au anunţat deja că nu doresc să facă parte din această comisie, probabil că nu va mai fi necesar şi va trebui să venim cu un nou amendament la amendament.

Domnul preşedinte de şedinţă: domnul consilier, votăm împreună, se supun cu prioritate amendamentele din comisiile de specialitate, eu trebuie să-l supun. N-avem decât să îi dăm „NU”. Deci eu trebuie să-l supun votului. Votaţi „împotrivă” dacă nu sunteţi de acord sau aveţi alte propuneri.

Aţi reţinut amendamentul sau îl mai citesc o dată?

Domnul consilier Toniuc Alexandru Marian: înainte de vot, pe procedură, dacă îmi permiteţi? Nu mai găsesc acum exact poziţia, dar am avut o discuţie cu doamna secretar, mi-a atras atenţia în şedinţa trecută în privinţa restricţionării dreptului de vot a celor care au un interes personal. Deci, fiul domnului viceprimar se regăseşte pe lista celor care urmează să primească bani. Aşa cum am subliniat de la bun început, toţi banii pe care-i vom da noi pe activele Gloriei se duc pentru achitarea acestor datorii, scrie în planul de reorganizare că cei care nu sunt creditori cu garanţii, nu au altă şansă să primească bani şi e ocazia fiului domnului viceprimar, decât în situaţia în care se realizează planul de reorganizare în forma aceasta, a vânzării către primărie. Mulţumesc!

Domnul preşedinte de şedinţă: da, domnul viceprimar o să ne răspundă, numai că eu zic că tot ne deplasăm aşa, de la fondul problemei. Nu cumpărăm azi nimic, doar votăm pentru o comisie care verifică documentele unor imobile pe care le vom cumpăra sau nu cândva, domnule consilier. Eu aşa am înţeles, aşa văd lucrurile. Nu ştiu, în rest sunt lucruri colaterale.

Domnul consilier Peteleu Ioan – Viceprimarul municipiului Bistriţa: mulţumesc. Domnule preşedinte! Aş vrea să-i răspund domnului consilier Toniuc. Înfiinţarea unei comisii nu presupune şi plata acelor datorii către fiul meu şi către alţii. Deci, aşa cum este şi-n proiectul de hotărâre, comisia respectivă va veni în faţa consiliului local cu o propunere. Cu siguranţă, domnule consilier, în momentul respectiv o să mă abţin, că ştiu ce înseamnă conflictul de interese. Mulţumesc!

Domnul consilier Toniuc Alexandru Marian: alternativa la înfiinţarea acestei comisii este a lăsa legea insolvenţei să meargă mai departe, şi să ducă clubul în procedura de faliment. Şi Gloria rezistă şi după faliment. Rezultatul este însă, că acei creditori care nu au debitele garantate, nu mai primesc bani, deci asta este diferenţa. Deci noi facem acum pasul de la a trimite clubul în procedura de faliment, pentru că în mod evident nu va realiza planul pe care îl are cu banii pe care i-aţi spus în fiecare an, cu, consecinţa ca debitorii chirografari să nu-şi primească banii.

Domnul preşedinte de şedinţă: da, bine, mulţumesc! Eu vă mai citesc o dată amendamentul din comisia juridică, pe care o să vă rog să-l votaţi, după aceea: „Se modifică art.1 în sensul suplimentării numărului membrilor Comisiei de negociere cu 4 membri din care 3 membri consilieri locali şi un membru - domnul Creţiu Ioan – director executiv Direcţia Servicii Publice Bistriţa”.

Vă rog să daţi drumul la vot! Şi pe dumneavoastră, domnilor consilieri, vă rog să votaţi dacă sunteţi de acord sau nu cu amendamentul, mărirea comisiei.

Rezultat	Vot
Da	10
Nu	5
Abţinere	4
Au votat	19
Nu au votat	0
Absenţi	3
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Nu
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Nu
Hangan Sorin	Nu
Ilieş Narcisa-Simona	Abs
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Abţ
Moldovan Vasile	Abţ
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs
Peteleu Ioan	Da
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Nu
Seserman Alin	Abţ
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Nu
Tuţă Gheorghe	Abţ

Cu 10 voturi „pentru”, 5 voturi „împotrivă” şi 4 „abţineri” amendamentul din comisia juridică nu a trecut.

Domnul consilier Avram George – Viceprimarul municipiului Bistriţa: domnule preşedinte, vreau să mai fac o propunere, dacă îmi permiteţi, înainte de a începe votul. Am omis să duc propunerile până la capăt, şi din partea Grupului PNL vreau să-l propun pe domnul consilier Marius Armean să facă parte din comisie.

Domnul preşedinte de şedinţă: a trecut amendamentul, aşa că vă rog să faceţi propuneri pentru şase membri, cu majoritatea simplă, a celor prezenţi.

Alte propuneri, vă rog!

Domnul consilier Avram George – Viceprimarul municipiului Bistriţa: încă o propunere, domnule preşedinte, îmi permiteţi? Vreau să propun, din partea Grupului PDL pe domnul Gheorghe Tuţă.

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: o singură mică greşeală a făcut domnul Avram. Dacă spunea, ca şi consilier, că face o propunere, dar din partea Grupului PDL nu pot face, decât eu sau colegii mei, propuneri. Mulţumesc!

Domnul consilier Avram George – Viceprimarul municipiului Bistriţa: am şi calitatea de consilier şi fac propunerea ca şi consilier, pentru domnul Gheorghe Tuţă, îmi doresc în mod special să participe în această comisie, la lucrările comisiei.

Domnul preşedinte de şedinţă, Hangan Sorin: şi eu propun, în calitate de consilier, pe domnul consilier Toniuc Alexandru Marian. Vom vota!

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte, îmi daţi voie, eu îi mulţumesc domnului Avram, bănuiesc că s-a gândit la expertiza mea, când a făcut propunerea, în nici un caz din alte motive, da nu, am spus că nu vom face parte din această comisie, dar asta neînsemnând că comisia, cu specialiştii din Primărie, mai ales, care sunt prevăzuţi, vorbim la modul serios, directoarea Direcţiei economice, directorul adjunct al Direcţiei Juridice, deci eu nu am probleme de încredere, vis a vis de ce o să ne pună oamenii aceştia pe masă. Vă mulţumesc!

Preşedintele de şedinţă, domnul Hangan Sorin: eu văd altfel lucrurile. În faţa consilierilor am spus că facem propunerile vis a vis de coloratura politică a fiecăruia dintre noi, aici. Toţi participă în calitate de consilieri. Vom vota. Dacă nu veţi fi ales nu veţi fi ales. Dacă veţi fi ales, veţi face parte din comisie. Dacă veţi dori veţi participa la lucrările acestei comisii, nu, lucrurile se desfăşoară şi fără un consilier. Mi se pare o lipsă de seriozitate altfel. Până acum, de ce faceţi parte, nu ştiu, din comisia...

Acuma, dacă vă propunem, nu vreţi, eu nu ştiu de ce nu vreţi. Tocmai de aceea, ca să nu mai fie discuţii, sunteţi în mijlocul problemei, deci, dumneavoastră mai mult decât oricare altul , din punctul meu de vedere, chiar eraţi în calitate de specialist, mai mult decât toţi ceilalţi.

Domnul consilier Toniuc Alexandru Marian: domnule preşedinte, daţi-mi voie şi mie să intervin, foarte scurt. Haideţi să nu ducem lucrurile dincolo de ...

Comisia îşi desfăşoară, aşa cum proiectul spune, lucrările în prezenţa a două treimi. Aţi menţionat trei consilieri şi eu cred că e bine să îşi asume responsabilitatea noastră ca şi aleşi, faţă de cetăţeni. Eu cu siguranţă nu voi veni. Pentru că nu vreau să aflu în această comisie care sunt problemele asociaţiei, una din cele şase ale Gloriei, ştiu care sunt. Are amenajare, are modernizare, are probleme care trenează. Proiectul de hotărâre nu spune că vrea să afle care sunt acestea, spune clar, la art. 2, condiţiile de contractare şi preţul. Preţul pe care eu sunt dispus să îl dau pentru datoriile Gloriei este 0 lei şi 0 bani. Dacă mă puneţi şi mă alegeţi acolo, lipsiţi această comisie de aportul unor consilieri. Eu nu vreau să fiu acolo şi am explicat foarte clar, nu vreau să îmi asum responsabilitatea de a intra într-un joc pe care nu îl accept.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: am înţeles, domnule consilier. Dacă tot suntem la capitolul acesta, vreau să vă spun că sunt mai săraci decât vă par dumneavoastră. Şi o să vă dau o replică a unui mare filosof, pentru că în primul rând a fost un mare filosof, din punctul meu de vedere şi apoi a fost un mare poet. E uşor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune. E uşor să vii să arunci tot felul de semne de întrebare iar când să fii acolo şi să te asiguri că, în condiţiile în care există un semn de întrebare, tu să fii cel care să vrei să-l elimini, eu nu mai înţeleg nimic. Am avut răbdare şi v-am ascultat foarte mult astăzi. Cu alte ocazii nu o să am atâta răbdare, pentru că nu mi se pare în regulă cum puneţi problema. Eu chiar serios am pus problema, domnule Toniuc, şi de aia să fiţi acolo. Numai puţin să aveţi răbdare, domnule Someşan, vreau să-i dau voie să intervină domnului Seserman. Bine, domnule Seserman, aveţi cuvântul.

Domnul consilier Seserman Sorin Alin: domnule preşedinte, nu puteţi supune la vot o propunere, a unui coleg, dacă el nu e de acord. Nu se poate lucrul acesta, doamna secretar. Nu există aşa ceva. Nu a fost niciodată nici în regulament, nu puteţi să-l propuneţi pe domnul Tuţă, adică să supuneţi la vot, puteţi să îl propuneţi, să supuneţi la vot dacă dânsul nu doreşte să facă parte din comisie., este imposibil. Aşa cum e imposibil ca domnul Toniuc să ceară unui consilier să nu voteze. Deci nu stabileşte nici un consilier cine-i incompatibil, eventual consilierul în cauză spune că nu votează sau secretarul municipiului atrage atenţia asupra acestui lucru. Dar nu puteţi supune la vot o propunere, să mă propuneţi pe mine dacă eu nu doresc, e imposibil.

Domnul Someşan Ioan, delegat sătesc, localitatea componentă Ghinda: domnule preşedinte, domnule primar, domnilor consilieri. Poate că-i permiteţi unui simplu cetăţean, cu experienţă juridică de peste 40 de ani să încerce să vă scoată din impas. Acesta este motivul pentru care doresc să iau cuvântul, după care dumneavoastră veţi hotărî. În primul rând mi se pare incorectă, deşi în mare parte le dau dreptate, Partidului Democrat Liberal şi Partidului Ecologist, că nu doresc să facă parte din această comisie. Pentru că atunci o să le spun că nu o să afle nimic niciodată şi înseamnă că nu vor să afle adevărul vis a vis de o chestiune foarte importantă. Şi aici îi dau dreptate domnului primar, că, într-adevăr aici e vorba de emblema municipiului Bistriţa, de Gloria. Domnule preşedinte şi domnule primar şi domnilor consilieri, cred că aşa cum aţi conceput hotărârea, ea, această comisie nu îşi are nici un rost. Şi atunci rugămintea mea este, dacă tot vreţi să lămuriţi o problemă, după atâţia ani în care aţi investit bani publici în Gloria , degeaba, atunci trebuie să treceţi în competenţa acestei comisii să verifice tot ce s-a întâmplat la Clubul Gloria din 1990 până în prezent, câte imobile, câţi bani s-au dat din partea municipiului, cât s-a cheltuit, cât au mai câştigat şi ei, ce există în acest dosar penal în care Preşedintele Clubului Gloria a fost condamnat. E adevărat că hotărârea încă nu e definitivă. Apoi trebuie văzut, şi nu ştiu dacă cetăţenii ştiu, că şi terenul pe care se află în prezent LIDL, şi terenurile de la gară şi alte terenuri au fost date Gloriei tot cu titlu gratuit. Eu ştiam că stadionul este al municipiului Bistriţa şi se numeşte „Stadionul municipal”. Aflu astăzi cu surprindere că este stadionul Gloriei şi că trebuie să îl cumpărăm. Aş vrea ca această comisie să afle cum a ajuns stadionul la Gloria, cu ce preţ i-a fost dat Gloriei şi ce a făcut cu sprijinul pe care atâţia ani municipiul Bistriţa l-a dat Gloriei. Pentru că, de fapt, ceea ce domnul Toniuc a spus este o realitate. Şi nu numai la noi, s-a constatat şi în Italia şi în alte părţi, că în domeniul acesta al fotbalului s-au făcut şi se fac afaceri dubioase, pe banii noştri, ceea ce nu mi se pare normal. Deci, dacă vreţi să lămuriţi acest aspect şi, încă o subliniere juridică, una este preţul cu care puteţi cumpăra stadionul în procedura reorganizării şi este mult mai mare decât dacă veţi vrea să cumpăraţi stadionul atunci când se va declanşa procedura falimentului, adică în etapa a doua a insolvenţei. Şi dacă vreţi să faceţi o afacere, atunci faceţi-o în aşa fel încât să fie rentabilă pentru municipiu. Iar de acuma încolo eu nu înţeleg de ce nu poate rămâne stadionul, de ce nu a rămas şi de ce nu poate rămâne a municipiului, şi el să-l închirieze, chiar fără nici un ban. Pentru că dacă are un club privat, iertaţi-mă, pe de o parte când este vorba de a da bani din banul public avem interes public iar când este vorba de cheltuirea banului, aceasta se face de către un club privat, care nu este controlat. Deci este o situaţie care nu poate continua, pentru că unii s-au obişnuit să câştige prin astfel de metode şi în fotbal s-au câştigat milioane de euro în acest fel, iar alţii muncesc şi îşi plătesc zilnic taxele, impozitele, datoriile faţă de municipiu. Deci, modificaţi în primul rând hotărârea respectivă şi daţi acestei comisii o competenţă mult mai largă. Domnilor de la PDL şi de la Partidul Ecologist, participaţi la această comisie pentru că veţi avea dreptul să verificaţi tot ce s-a întâmplat în această perioadă la Gloria şi în final veţi face o propunere. Aşa cum s-a subliniat, corect juridic, nimeni nu poate hotărî, decât Consiliul local al municipiului Bistriţa. Dar dacă în comisie vor fi 5 membri sau nu ştiu câţi, de la un singur partid, comisia respectivă va propune exact ceea ce trebuie, în ghilimele, iar dumneavoastră nu veţi putea verifica. Aşa încât nu vă înţeleg poziţia. Vă doare Gloria, vă doare stadionul, vă pasă de banul public, dar nu vreţi să verificaţi. Vă mulţumesc.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: Am înţeles, mulţumesc, domnule Someşan.

Domnul consilier Gagea Maxim: domnule preşedinte, având în vedere că ţinta comisiei trebuie să fie un audit economic şi legal, privind istoricul Gloriei Bistriţa sau Gloriilor, câte au fost, pentru că s-au folosit mulţi bani publici şi nu numai din partea Consiliului local, şi din partea Consiliului Judeţean şi nu s-a urmărit ce s-a făcut cu aceşti bani, pentru ce s-au folosit. Anul trecut două milioane de lei. Păi de ce n-au plătit fiscul, de ce nu au plătit cheltuielile? Cum de au ajuns în situaţia asta? Deci nu trebuie comisia să negocieze un preţ. Trebuie să facă acest audit. Şi pe urmă vedem dacă va intra în licitaţie sau nu. Pe baza unei expertize, făcute de un evaluator, juridic trebuie să respectăm procedura legală. De aceea propun retragerea de pe ordinea de zi a acestui proiect de hotărâre, pentru modificarea lui. Mulţumesc.

Doamna consilier Tabără Camelia: Am intenţionat la un moment dat să intervin, m-a răzgândit. Cred că faptul că se tot discută şi tot reluăm şi tot timpul agăţăm - într-adevăr e o chestiune care de fapt este problema noastră, a tuturor, e o problemă a oraşului, răul deja este făcut şi soluţia pe care încercăm să o identificăm, la nivel de consiliu local, cu responsabilitatea tuturor, pentru că rând pe rând, într-un fel sau în altul, cu toţii am fost implicaţi la acest lucru care se numeşte Gloria. Cu siguranţă soluţia va fi o soluţie de compromis, nu o soluţie de optimizare, de perspective, acolo unde răul este cel mai mic. Sunt foarte de acord cu ceea ce a spus delegatul sătesc, domnul avocat Someşan, eu sunt convinsă că această comisie nu poate să facă ceea ce a spus dânsul. Toate descâlcelile legale, toate eventualele imputări şi nereguli sunt lucruri de competenţa unor organe specializate. Cu siguranţă tot ghemul de nereguli care a fost la Gloria va genera ani lungi de procese şi de, mă rog, tergiversări, timp în care, din punctul meu de vedere, toată zona stadionului va fi o paragină. Şi am văzut cu toţii ce înseamnă faliment şi lichidatori, la PRODITERM, ce au însemnat cele 26 de puncte termice blocate de tot felul de demersuri juridice, care au devenit nişte bube pe oraş, în care nimeni nu a putut interveni, nici măcar ca element de siguranţă. Am văzut în vecinătatea curţii Andrei Mureşanu ce a însemnat lichidarea MOPAL- ului. Şi duceţi-vă să vedeţi ce paragină şi ce jaf e în spatele făţuitei Case de Pensii, cu nişte spaţii pe care le are AJOFM-ul şi cu care nu are ce face. Şi sunt un real pericol public, unde se ascund boschetarii, pe care noi azi sunam să-i evacueze, venea Poliţia Comunitară şi nu au ce le face şi iarăşi se refugiază. Şi o să stăm să evocăm aici foarte multe principii şi să vorbim elegant, timp în care stadionul se degradează, devine o paragină şi pericol public şi un mare păcat, în vecinătatea unui parc pe care tocmai l-am făcut parc european. Deci cam astea sunt coordonatele şi eu cred că de perspectivă imediată astăzi se constituie o comisie care realizează cât e de complicată problema şi care, pe măsură ce va intra în problemă eventual poate intui soluţiile cu cele mai mici costuri pentru noi toţi şi pentru spaţiile de acolo. Mulţumesc.

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu interveneam dacă domnul avocat nu îmi făcea un proces de intenţie că nu vrem să intrăm în această comisie, dar nu la lucrul acesta doresc să mă refer. Ascult cu atenţie sfatul unui specialist dar obiectul acestei comisii este foarte clar expus. Tot ce s-a spus aici, să facem audit, să facem control, să revedem toată istoria de 20 de ani a Clubului Gloria nu intră în responsabilitatea noastră şi legal nu putem să luăm o decizie în direcţia aceasta. Putem eventual să revedem modul cum s-au cheltuit banii pe care Primăria i-a dat acolo, în nici un caz gestiunea Clubului Gloria, care nu avem noi nici o autoritate să o controlăm. De aceea, strict pe prevederea, pe ceea ce prevede proiectul, am aprecia şi considerăm că nu ne… considerăm că în acea comisie trebuie să fie oameni de specialitate, şi har Domnului, în această comisie sunt prevăzuţi responsabilii cei mai de sus ai Primăriei municipiului Bistriţa, Direcţia Economică, Direcţia Juridică. Şi, am spus, am încredere în tot ce ne va aduce pe masă, fără să fie nevoie să ne ducem noi, consilierii, în această comisie. Fiindcă asta ce înseamnă, o politizăm inutil. Oricum Consiliul local va lua o decizie ulterioară pe baza rezultatelor acestei comisii. Un singur lucru a spus adevărat domnul avocat, în final, că într-adevăr, la modul general poţi să cu,peri mai ieftin un bun de la o societate în lichidare decât în reorganizare. Deci asta, într-adevăr, este adevărat. Problema, aici de faţă se pune dacă aşteptăm să ajungă la etapa aceea, după trei ani, de lichidare, sau intervenim acum. Eu cred că Consiliul trebuie să ia o decizie, nu acum dar într-o proximitate nu foarte îndepărtată. Mulţumesc.

Secretarul municipiului Bistriţa, doamna Gaftone Floare: câţiva consilieri s-au referit indirect, domnul avocat a făcut o referire mai directă, la competenţa comisiei sau ce se doreşte de la această comisie. Domnul avocat a făcut trimitere practic la prevederile Legii nr.215, la articolul nr.36 din Regulamentul Consiliului local, respectiv constituirea Comisiilor speciale de analiză şi verificare. Articolul 36 prevede că Consiliul local poate hotărî, cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul consilierilor prezenţi, organizarea unei comisii speciale de analiză şi verificare, pe perioadă determinată, la propunerea consilierilor sau a primarului. Hotărârea de consiliu va prevedea în mod obligatoriu componenţa nominală a comisiei, obiectivele, tematica activităţii şi perioada în care îşi desfăşoară activitatea. Alineatul 3: Comisia de analiză va prezenta Consiliului local, la termenul stabilit de acesta, raportul întocmit în urma analizelor şi verificărilor efectuate. Conţinutul hotărârii, proiectului de hotărâre prezentat dumneavoastră, după cum aţi observat, este altul. Cu privire la obligaţia unui consilier de a face sau nu parte dintr-o comisie, împotriva voinţei sale, Regulamentul de organizare şi funcţionare în vigoare, respectiv Hotărârea nr.250 din noiembrie 2009, nu are asemenea prevederi, de unde deducem că Consiliul local poate desemna un consilier şi împotriva voinţei. Însă vreau să vă reamintesc că încă de la înfiinţarea Consiliului local a fost o cutumă, niciodată Consiliul local nu a desemnat un membru fără voinţa acestuia. Aţi observat şi astăzi că unul dintre consilierii locali, chiar dacă a fost propus ca preşedinte de comisie, a spus răspicat că refuză propunerea. Mulţumesc.

Domnul consilier Rus Constantin: mulţumesc, domnule preşedinte. Nu credeam că acest proiect de hotărâre va suscita atâta dispută, mai cu seamă că de la Comisia juridică a venit o propunerea de lărgire a participării în această comisie. Nu sunt jurist, ca urmare nu pot să fac aprecieri asupra multor conţinuturi din proiectul de hotărâre. După părerea mea această comisie trebuie să existe. Această comisie, articolul 2, alineatul 1 precizează: „Comisia de negociere va negocia clauzele contractuale şi preţul, probabil. Eu cred, că celelalte prevederi, în care se spune, „pot solicita puncte de vedere sau/şi rapoarte de la serviciile din cadrul primăriei şi din exterior” – mă gândesc că această comisie va avea mai multe date, astfel încât să vină în faţa consiliului şi probabil că atunci dezbaterea va fi mult mai largă decât acum. Eu aş vrea să fac o propunere, domnule preşedinte, pentru că a fost aprobat prin vot ceea ce s-a propus de la Comisia juridică. L-aş propune pe domnul Molnar Iosif, să facă parte din această comisie. Înţeleg că până în acest moment sunt câţiva în comisie, adică mai trebuie propuneri.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: vreau să-l mai întreb odată pe domnul consilier Toniuc dacă îşi menţine retragerea din

Domnul consilier Toniuc Alexandru Marian: Da

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: Domnule Tuţă, vă menţineţi retragerea, ca propunere?

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: da

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: mai avem nevoie de propuneri. Mai avem nevoie de o propunere.

Domnul consilier Seserman Sorin Alin: domnule preşedinte, dacă domnul Someşan doreşte să facă parte din comisie, eu îl propun. Aţi spus că şi el reprezintă comunitatea şi nu există prevedere - deci este posibil.

Domnul consilier Toniuc Alexandru Marian: a trecut propunerea din comisie.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: încă trei consilieri şi domnul director Creţiu. Dacă spuneaţi doi consilieri şi un reprezentant sătesc, era în regulă.

Primarul municipiului Bistriţa: domnule preşedinte, procedural, pe cele 6 locuri de consilier intră consilieri. Dar poate orice consilier să facă propunerea să mărească comisia respectivă şi pe un alt loc, nu pe cel al unui consilier, poate să fie propus un alt cetăţean, pe care îl consideră reprezentativ. Şi, dacă doreşte, pentru că trebuie să respectăm cutuma, dacă doreşte să facă parte din asta. Dar, pe procedură, este posibil, numai faceţi propunerea corespunzătoare. , .

Domnul Someşan Ioan, delegat sătesc: în calitate de delegat sătesc, fiind asimilat consilierilor, doar cu nişte drepturi mai limitate, eu, dacă consiliul hotărăşte, accept să fac parte din această comisie. Şi vă spun de pe acum că o să propun cumpărarea stadionului la preţul la care l-a luat Gloria, actualizat cu rata inflaţiei. Pe cuvânt de onoare că nu ştiu cu cât l-aţi dat la Gloria. Atunci, cu tot atât să-l şi luaţi.

Va intra în procedura falimentului.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: Da, mulţumesc. Vă rog să nu mai interveniţi fără să vă dau cuvântul, domnule Someşan. Aveţi dreptate, într-o oarecare măsură, dar aşa putem extrapola, domnule Someşan, dacă vreţi să intrăm într-o mică discuţie vis a vis de aspectul acesta. Ar trebui să ne referim la toţi cei care au primit de la statul român, gratis. Aşa, dacă luăm zona industrială, şi vă dau nume de câteva societăţi comerciale care astăzi sunt foarte mari, care au luat tot aşa, prin metoda – ştiţi care, nu?...

Tot de la statul român, toate fabricile, deci, dacă extrapolăm, putem să …

Şi stadionul l-au luat cei care se ocupau de partea… Ca să fim corecţi cu noi înşine, că altfel nu am nici o treabă. Dar …

Domnul Someşan Ioan, delegat sătesc: sunt de acord cu dumneavoastră, dar ştiţi de ce totuşi nu se poate face? Pentru că în situaţia asta municipalitatea ar deveni foarte bogată iar oamenii care locuiesc în acest municipiu, persoane fizice sau juridice, s-ar obişnui că se poate îmbogăţi doar prin muncă şi nu prin donaţii gratuite.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: da, dacă nu mai sunt alte propuneri, o să supun la vot - o să rămână un loc liber, nu suntem obligaţi să avem 6 consilieri.

Domnul consilier Molnar Iosif Augustin: dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, aş dori să mă retrag, să nu fac parte din această comisie. Dacă se poate. Colegii s-au retras, doresc şi eu acelaşi lucru. Nu, vă mulţumesc pentru ofertă.

Preşedintele de şedinţă, domnul Hangan Sorin, supune la vot propunerea ca domnul consilier Antal Attila să facă parte din comisie, vot secret.

Cu 15 voturi „pentru” şi 4 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată.

Rezultat	Vot
Da	15
Nu	0
Abţinere	4
Au votat	19
Nu au votat	0
Absenţi	2
Total	21

Preşedintele de şedinţă, domnul Hangan Sorin, supune la vot propunerea ca domnul consilier Kozuk Andrei să facă parte din comisie, vot secret.

Cu 15 voturi „pentru” şi 3 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată.

Rezultat	Vot
Da	15
Nu	0
Abţinere	3
Au votat	18
Nu au votat	1
Absenţi	2
Total	21

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin, supune la vot propunerea ca domnul consilier Taloş Florin să facă parte din comisie, vot secret.

Cu 13 voturi „pentru” şi 5 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată. Un consilier nu a votat.

Rezultat	Vot
Da	13
Nu	0
Abţinere	5
Au votat	18
Nu au votat	1
Absenţi	2
Total	21

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin, supune la vot propunerea ca domnul consilier Armean Marius să facă parte din comisie; vot secret.

Cu 13 voturi „pentru” şi 5 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată. Un consilier nu a votat.

Rezultat	Vot
Da	15
Nu	0
Abţinere	3
Au votat	18
Nu au votat	1
Absenţi	2
Total	21

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: constatăm că domnul Molnar s-a retras. În aceste condiţii vom vota proiectul. Nu?

Domnul consilier Gagea Maxim: am o propunere, retragerea de pe ordinea de zi a proiectului, pentru completare, în sensul schimbării destinaţiei comisiei.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: da, o să supun la vot şi propunerea dumneavoastră. Dacă sunteţi de acord cu propunerea…

Domnul consilier Toniuc Alexandru Marian: domnule preşedinte, aţi agreat că putem lărgi comisia şi cu alte persoane, în afară de consilieri şi domnul Seserman a propus intrarea în comisia a domnului Someşan, care şi-a exprimat acordul. Dacă puteţi, să reveniţi asupra acestei propuneri.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: pentru domnul Someşan, dacă sunteţi de acord…

Domnul consilier Bria Dumitru Alexandru: pe procedură, domnule preşedinte. Agreerea nu poate veni nici chiar de la preşedinte, Consiliul local trebuie să agreeze mărirea numărului de persoane şi completarea, şi apoi vedem dacă punem. Deci, într-o primă fază, dacă asta se doreşte…

Nu am votat suplimentarea. Am stabilit cu cine. Deci, dacă dorim să intrăm cu alte persoane, cu altă calitate, asta trebuie supusă votului consiliului local. De asemenea, în privinţa propunerii de retragere, vă încunoştinţez că numai iniţiatorul poate retrage.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: am înţeles. Domnule Seserman, faceţi pe procedură, să mărim comisia cu un delegat sătesc sau, mă rog, cu un cetăţean, sau cum doriţi sau nu mai faceţi nici o propunere.

Domnul consilier Seserman Sorin: nu mai fac propunerea.

Domnul consilier Toniuc Alexandru Marian: pe procedură, fac eu propunerea. Deci propun mărirea numărului membrilor comisiei cu un reprezentant al localităţilor componente ale municipiului Bistriţa şi îl nominalizez pe domnul avocat Someşan. Mulţumesc. Prima pentru mărire şi a doua pentru numirea domnului avocat Someşan.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: daţi-mi drumul la vot. Votăm dacă sunteţi de acord să mărim numărul celor prezenţi în comisie cu un reprezentant sătesc. Vă rog să votaţi.

Rezultat	Vot
Da	15
Nu	0
Abţinere	4
Au votat	19
Nu au votat	0
Absenţi	2
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Abţ
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Abţ
Moldovan Vasile	Abţ
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs
Peteleu Ioan	Da
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Abţ
Seserman Alin	Da
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Cu 15 voturi „pentru” şi 4 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea de mărire a numărului membrilor comisiei a fost aprobată.

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: Este curios cum domnul consilier Toniuc rejectează această comisie, nu doreşte să se înfiinţeze, nu doreşte să facă parte din comisie, dar totuşi propune suplimentarea locurilor în comisie şi propune pe cineva în comisie. Doar, mă rog, mici inadvertenţe…

Preşedintele de şedinţă. domnul consilier Hangan Sorin: acum vă rog să-mi daţi drumul la vot, să votăm dacă sunteţi de acord ca domnul Someşan, în persoană, să facă parte din această comisie. Vă rog să votaţi.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: Am înţeles. Acum vă rog să-mi daţi drumul la vot, să votăm, dacă sunteţi de acord, ca domnul Someşan să facă parte din această comisie. Vot secret.

Cu 13 voturi „pentru” şi 6 abţineri propunerea ca domnul Someşan să facă parte din comisie a fost aprobată.

Rezultat	Vot
Da	13
Nu	0
Abţinere	6
Au votat	19
Nu au votat	0
Absenţi	2
Total	21

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: acum o să luăm pe rând, că e obligatoriu votul nominal.

Preşedintele de şedinţă supune la vot propunerea ca domnul Ovidiu Teodor Creţu, primarul municipiului Bistriţa, să facă parte din comisie, ca preşedinte de comisie; vot secret.

Cu 15 voturi „pentru” şi 4 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată.

Rezultat	Vot
Da	15
Nu	0
Abţinere	4
Au votat	19
Nu au votat	0
Absenţi	2
Total	21

Preşedintele de şedinţă supune la vot propunerea ca doamna Albu Maria, Director Primăria municipiului Bistriţa să facă parte din comisie, ca membru; vot secret.

Cu 15 voturi „pentru” şi 4 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată.

Rezultat	Vot
Da	15
Nu	0
Abţinere	4
Au votat	19
Nu au votat	0
Absenţi	2
Total	21

Preşedintele de şedinţă supune la vot propunerea ca domnul Marina Vasile, Director Primăria municipiului Bistriţa să facă parte din comisie, ca membru; vot secret.

Cu 15 voturi „pentru” şi 4 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată.

Rezultat	Vot
Da	15
Nu	0
Abţinere	4
Au votat	19
Nu au votat	0
Absenţi	2
Total	21

Preşedintele de şedinţă supune la vot propunerea ca domnul Cincea Dumitru Matei, Director adjunct - Primăria municipiului Bistriţa - să facă parte din comisie, ca membru; vot secret.

Cu 15 voturi „pentru” şi 4 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată.

Rezultat	Vot
Da	15
Nu	0
Abţinere	4
Au votat	19
Nu au votat	0
Absenţi	2
Total	21

Preşedintele de şedinţă supune la vot propunerea ca doamna Bretfelean Nicoleta, Şef serviciu - Primăria municipiului Bistriţa - să facă parte din comisie, ca membru; vot secret.

Cu 14 voturi „pentru” şi 4 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată.

Rezultat	Vot
Da	14
Nu	0
Abţinere	4
Au votat	18
Nu au votat	1
Absenţi	2
Total	21

Preşedintele de şedinţă supune la vot propunerea ca doamna Antoneac Adriana, Şef Serviciu - Primăria municipiului Bistriţa - să facă parte din comisie, ca membru; vot secret.

Cu 15 voturi „pentru” şi 4 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată.

Rezultat	Vot
Da	15
Nu	0
Abţinere	4
Au votat	19
Nu au votat	0
Absenţi	2
Total	21

Preşedintele de şedinţă supune la vot propunerea ca doamna Andreieş Cristina, consilier juridic - Primăria municipiului Bistriţa - să facă parte din comisie, ca secretar, fără drept de vot; vot secret.

Cu 14 voturi „pentru” şi 4 abţineri din 19 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată. Un consilier nu a votat.

Rezultat	Vot
Da	14
Nu	0
Abţinere	4
Au votat	18
Nu au votat	1
Absenţi	2

Domnul consilier Avram George: având în vedere, domnule preşedinte, procedural, având în vedere că colegii de la cele două partide, formaţiuni politice, nu au dorit să intre, propun retragerea de pe listă şi a domnului Creţiu Ioan. Pentru că încă nu am supus la vot. Ca să rămână, să fie numărul impar în comisie. Să poată fi lucrativă comisia.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: da, retragerea domnului Creţiu Ioan din Comisie. Vă rog să votaţi.

Rezultat	Vot
Da	16
Nu	0
Abţinere	1
Au votat	17
Nu au votat	2
Absenţi	2

Cu 16 voturi „pentru” şi o abţinere din 17 consilieri prezenţi, propunerea a fost aprobată. Doi consilieri nu au votat.
Preşedintele de şedinţă supune la vot proiectul de hotărâre în ansamblul său, cu modificările privind numărul celor prezenţi în comisie şi nominal.

Rezultat	Vot
Da	13
Nu	2
Abţinere	3
Au votat	19
Nu au votat	1
Absenţi	2
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Nu
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Abţ
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs
Peteleu Ioan	Nu a votat
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Abţ
Seserman Alin	Abţ
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Nu
Tuţă Gheorghe	Da

Cu 13 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” şi 4 abţineri, proiectul de hotărâre a fost aprobat.

Domnul consilier Gagea Maxim: domnule preşedinte, nu s-a votat retragerea.
Preşedintele de şedinţă propune o pauză de 10 minute.
Reluarea şedinţei, după pauză:

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: Domnilor colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile. Vă rog să-i chemaţi pe toţi în sală.

Se trece la punctul 3 pe ordinea de zi, proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism „Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Bistriţa şi Regulament local de urbanism”, Beneficiar: Consiliul local al municipiului Bistriţa

Proiectul de hotărâre cuprinde 7 articole şi anexa – Plan Urbanistic General al municipiului Bistriţa şi Regulamentul aferent - şi se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie.

Preşedintele de şedinţă solicită raportul Comisiei pentru dezvoltare urbană.

Domnul consilier Rus Constantin, secretarul Comisiei pentru dezvoltare urbană: Comisia, în şedinţa din data de 13.11.2013, emite aviz nefavorabil pentru proiectul de hotărâre, în forma prezentată de iniţiator, cu 3 voturi „pentru” şi două abţineri, din numărul de 5 membri prezenţi.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: intervenţii pe marginea proiectului de hotărâre…

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Teodor Creţu: domnule preşedinte, v-aş ruga să permiteţi mai întâi proiectantului să facă o scurtă prezentare Planului Urbanistic General, urmând ca după aceea, bineînţeles, să răspundă la întrebări şi îi rămân comentarii, dar este bine să fie făcută o scurtă prezentare.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: cred că sunteţi de acord, da? Puteţi da drumul prezentării. Mulţumesc.

Doamna Miruna Chiriţescu, reprezentantul proiectantului, SC BLOM SRL: Bună Ziua. Sunt urbanist Miruna Chiriţescu şi împreună cu colegii mei reprezint firma SC BLOM România, proiectantul general al PUG-ului municipiului Bistriţa. În prezent ne aflăm în ultima etapă a proiectului, aprobarea în Consiliul local a Planului Urbanistic General al municipiului. Proiectul se va constitui ca instrument de direcţionare a dezvoltărilor ulterioare. În această etapă se va prezenta viziunea finală, la baza căreia au stat studiile de fundamentare, desfăşurate şi însuşite de consiliul local, dezbaterile publice pe parcursul etapelor de elaborarea a proiectului, versiuni ale Planului Urbanistic General şi , cel mai important, obţinerea avizelor din cadrul structurilor de specialitate. Primul studiu de fundamentare şi cel mai important, ca suport, ca bază a proiectului, a fost actualizarea suportului topografic, care a corelat date de pe teren, cadastrul general şi din sistemul geografic informatizat. O componentă importantă a constituit-o preluarea proiectelor aprobate anterior. Studiul geotehnic – prin acest studiu s-au identificat aspectele legate de relief, climă, hidrografie, riscurile naturale şi antropice. În urma amenajărilor efectuate oraşul nu prezintă risc cu privire la fenomenele de inundabilitate. Alunecările de teren sunt identificate pe versanţii văilor, mai ales în cadrul depresiunii Bistriţa. Ele sun favorizate de alunecarea versanţilor, umiditatea în exces, lipsa vegetaţiei şi litologia zonei, predominant argilă. Următorul studiu de fundamentare este cel privind evoluţia activităţilor economice. În municipiul Bistriţa există în ultimii ani o tendinţă clară a populaţiei de a investi în construcţia de locuinţe, ceea ce a făcut să apară o serie de cartiere noi pe care le şi cunoaşteţi. Această situaţie implică însă şi o politică de extindere a utilităţilor publice, care nu a reuşit să ţină ritmul construcţiilor realizate. În 2009 investiţiile de natura construcţiilor s-au diminuat cu 13%. Numărul construcţiilor date în folosinţă la sfârşitul anului 2009 a fost de 965, în scădere faţă de anul 2008.

Studiul de fundamentare privind evoluţia demografică: Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, populaţia stabilă la 1 iulie 2009 a fost de 84.477 de locuitori. La fel ca în România, şi aici populaţia feminină este în procent mai mare, aproape cu 3 %. Pe ansamblul perioadei analizate, indicatorul numărului populaţiei municipiului a avut un trend general descrescător. Diferit faţă de România este că faţă de 2006 se observă conturarea unui trend uşor crescător al numărului de locuitori.

Unul dintre cele mai complexe studii a fost cel de actualizare a studiului de fundamentare privind organizarea circulaţiei şi transporturilor în municipiului Bistriţa. Principalele propuneri ale studiului au constat în stabilirea de sensuri unice pe străzile existente subdimensionate, eliminarea fundăturilor mai mari de 100 de metri pentru a crea o coerenţă a tramei stradale. Pentru noile dezvoltări au fost făcute profile de drumuri de 12 m pentru străzile de categoria a doua şi a treia, crearea de parcaje publice, cum a fost şi discutat astăzi, pasaje peste calea ferată, străzi de legătură şi varianta ocolitoare. S-au realizat în cadrul acestui proiect mai multe scenarii. Scenariul 6 a fost cel mai viabil, drept pentru care a fost şi cel preluat în planşele de reglementări.

Următorul studiu de fundamentare a fost cel privind reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului construit, preluarea limitei zonei protejate, Centrul istoric. În lista monumentelor istorice sunt clasate 266 monumente, din care 55 sunt de clasa A, adică de importanţă naţională. Municipiul Bistriţa beneficiază de un plan urbanistic zonal al nucleului istoric, care a fost preluat în Planul Urbanistic General, întocmai. Acesta reprezintă în egală măsură un instrument de control şi de dezvoltare. Toate monumentele istorice au fost identificate şi stabilite zone de protecţie, conform legii. Am un citat foarte interesant care se vede şi pe planşa expusă: „spiritul de înţelegere şi de toleranţă care domneşte şi acum la Bistriţa, continuând o tradiţie care conferă burgului un aer patriarhal, cu locuitori care se cunosc între ei şi care transmit călătorului o linişte sufletească ce invită la şederi prelungite sau la reveniri nostalgice.” Această frază consider că exprimă foarte bine modul în care ar trebui să fie perceput municipiul Bistriţa de către toţi vizitatorii şi axa principală pe să se dezvolte turismul.

Următorul studiu este ancheta socio-urbanistică privind opţiunile populaţiei. A existat un dialog deschis cu locuitorii municipiului. Evaluarea gradului de satisfacţie al locuitorilor faţă de localitatea în care locuiesc pune în evidenţă faptul că 34% dintre cei intervievaţi se declară mulţumiţi şi extrem de mulţumiţi de localitatea lor, 47% au o poziţie neutră şi 18% sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi. Aspectele supuse evaluării care au înregistrat cele mai multe aprecieri pozitive, adică locuitorii sunt cel mai încântaţi de aspectul şi frumuseţea localităţii, de iluminatul stradal şi viaţa culturală a localităţii. Aprecieri negative au înregistrat aspectele ce ţin atât de facilitatea de a găsi locuinţe bune la un preţ accesibil cât şi de oportunităţile de a găsi un loc de muncă, fenomen care se înregistrează la tot nivelul ţării.

Ultimul studiu de fundamentare este planul strategic şi de acţiune. El consideră că Bistriţa este o bijuterie medievală, într-un context urban a cărui dinamică este dificil de controlat, cauză din care riscă pierderea identităţii şi prestigiului câştigat printr-o istorie interesantă, scăderea atractivităţii, acutizarea disfuncţiilor şi lipsa sustenabilităţii. Trebuie să-şi repoziţioneze principiile de dezvoltare pe valorificarea patrimoniului istoric, integrarea acestuia în dezvoltarea localităţii, regenerare urbană şi dezvoltare urbană sustenabilă. După întocmirea studiilor de fundamentare, s-au preluat toate concluziile şi s-a redactat prima variantă de plan urbanistic general. După dezbaterile publice s-a întocmit o documentaţie care s-a transmis către avizatorii stabiliţi de către Primărie. S-au obţinut avize de la Ministerul Agriculturii, de la Ministerul Dezvoltării, de la toate Direcţiile Tehnice. S-au preluat ulterior toate recomandările şi tot ceea ce au cerut, tot ceea ce s-a cerut prin aceste avize.

Suprafaţa totală a teritoriului administrativ este de 14.584 ha. Intravilanul existent este de 2867 ha . Intravilanul propus este de 3827. Extinderile de intravilan au fost de 960 de hectare. Acest indicator înseamnă că s-a introdus foarte mult în intravilan, dar toate aceste propuneri au fost foarte bine fundamentate anterior.

Aspectul de relief al acestui ţinut se încadrează în configuraţia celor două trepte morfometrice ale judeţului, dealurile şi rama montană. Datorită reliefului se poate observa trama organică a localităţii, traversată median de Drumul Naţional 17, din care se desprind axe formate din drumuri judeţene şi comunale care fac legătura cu localităţile aparţinătoare. Calitatea principală a teritoriului considerăm că este rama de păduri care încadrează municipiul, oferindu-i perspective cu valoare peisagistică. Teritoriul mai este străbătut de râul Bistriţa, insuficient pus în valoare, şi o axă de cale ferată. Pe această planşă pe care o aveţi în faţă au fost preluate de Institutul Geotehnic zonele cu alunecări de teren, clasificate în funcţie de probabilitate.

În documentaţia de PUG s-a luat în considerare un traseu al noii variante ocolitoare a Bistriţei, prin partea de sud a municipiului. Traseul acesteia a fost studiat în prealabili de o firmă de specialitate în domeniul proiectării de autostrăzi şi drumuri expres, de viteză şi tranzit.

Pe planşa de situaţie existentă se poate observa propunerea de mărire a intravilanului. Petele cu gri sunt introducerile propuse. S-au inclus zonele construite şi deja amenajate, situate în imediata vecinătate a intravilanului municipiului Bistriţa şi a localităţilor componente. S-au adăugat la intravilanul existent suprafeţele strict necesare dezvoltării armonioase a funcţiunilor localităţii, în vederea stopării fenomenului de extindere necontrolată a acesteia. S-au stabilit şi delimitat zonele construibile din intravilan, care trebuie să fie în concordanţă cu studiile de fundamentare şi în afara zonelor cu riscuri naturale, alunecări de teren sau zone inundabile. Organizarea industriei s-a făcut pe zone industriale cu profile de producţie definite, prin rezervarea de terenuri pentru industrie şi depozite. Aici se pot vedea propunerile, pe care însă le discutăm amănunţit, pe planşa de reglementări urbanistice, zonificare. Cea mai importantă planşă este planşa de regulament, planşa de reglementări urbanistice, zonificare.

Intervenţiile în extravilanul municipiului se vor realiza doar prin documentaţii de tip PUZ, care pe lângă obiectul principal de realizare vor fi obligatorii şi pentru introducerea în intravilan. S-au prognozat câteva zone pentru introducere, pe care le-aţi văzut anterior, o zonă industrială în partea de sud a teritoriului, TERAPLAST, Parcul Industrial Bistriţa Sud şi lângă ITAL Textil. Am mai introdus în intravilan o zonă din Viişoara, cu zone mixte, se observă pe plan, locuire şi servicii. S-au unit localităţile, Bistriţa cu celelalte localităţi, propunându-se tot zone mixte pe drumurile clasate. Se mai văd extinderi atât în zona Drumului Dumitrei Vechi, în zona Valea Rusului şi în localitatea Unirea. S-a preluat propunerea traseului variantei ocolitoare Sud pentru a facilita ulterioarele investiţii. Se va propune amenajarea malului drept al râului Bistriţa, pentru loisir, agrement, spaţii verzi, locuri de joacă. S-au preluat propunerile de piste pentru biciclişti, dar atât şi proiectele realizate de Primărie şi s-a gândit o fluenţă şi o coerenţă în aplicarea lor în PUG. S-a propus ca Pădurea Parc Schullerwald să fie introdusă în intravilan, ca pădure parc. Aceasta beneficiază în prezent de un proiect de transformare în pădure parc, avizat şi aprobat. S-a propus realizarea unor nuclee de protecţie a Centrelor localităţilor componente, cu regulament de zonă de protecţie. Ca o sugestie, ar fi bine să întocmiţi Planuri Urbanistice Zonale în maxim 1-2-3 ani.

Se propune ca pe viitor Staţia de Gaz SRM să fie scoasă din intravilan şi, legat de circulaţie, cele pe care le-am, propunerile constatate în studiul de fundamentare au fost preluate şi aici: parcări colective, pasaje peste calea ferată, poduri peste râul Bistriţa, lărgirea Drumului Cetăţii la 4 benzi, piste de biciclişti, străzi de legătură, zonă pietonală. În final, ca şi concluzie, voi enumera câteva obiective generale pe care municipiul Bistriţa trebuie să le aibă în vedere. Putem spune că ar trebui extinsă prioritar infrastructura tehnico-edilitară, modernizarea drumurilor, crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a zonelor de agrement punctuale, terenuri de sport, locuri de joacă, crearea de locuri pentru recreere şi popas, redarea accesului şi a funcţionalităţii pasajelor precum şi accesul către întreg centru istoric al municipiului Bistriţa, redarea valorilor culturale, istorice şi arhitecturale ale obiectivelor investiţionale, transformarea pasajelor în obiective turistice, conturarea unui brand imagine, imagini culturale, turistice pentru municipiul Bistriţa.

În final mai sunt de menţionat elementele de Regulament local de urbanism, regulamentul de urbanism, după aprobare, devine instrumentul de lucru al primăriei, care va gestiona dezvoltările următoare. S-au creat zone şi subzone permisibile, atât pentru industrie, locuire şi servicii, industrie şi servicii, spaţii verzi. Putem spune că am creat un Regulament mai permisibil, stabilind nişte indicatori POT – CUT care să nu ducă ulterior la necesitatea de elaborare de Planuri Urbanistice Zonale, pentru a crea, pentru a stabili modificări.

Dacă aveţi întrebări...

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: Şi-a încheiat expozeul? nu am întrebări pentru doamna şi nici pentru echipa BLOM care a elaborat proiectul acesta, fiindcă le-am pus de-al lungul unor discuţii, aici, şi răspunsurile au fost nu neconcludente, nu au avut nici o rezonanţă, la acele întrebări nu s-a dat nici un răspuns şi de aceea Planul Urbanistic General prezentat astăzi are forma pe care o are. Au fost, sigur, în afară de discuţii, că să mai intre zona aceea de case sau să nu mai intre cealaltă, în afară de aceste lucruri am constatat în acest Plan Urbanistic General, prin componentele sale, multe contradicţii în enunţuri, şi cred că asupra acestor lucruri vreau să mă refer în seara aceasta, şi v-aş ruga, domnule preşedinte, ţinând cont şi de importanţa acestui proiect, să ne daţi posibilitatea să spunem ce avem de spus, odată, Avem şi propuneri şi cred că un asemenea document, dacă nu se termină în seara asta, se poate termina într-o altă şedinţă. Mă gândesc. Fiindcă nu cred că realizăm un Plan Urbanistic General pentru careva de la noi de la masa aceasta ci îl realizăm pentru toţi locuitorii municipiului, fiecare cu părticica lui de interes. Şi m-aş referi, ca să fiu foarte precis, m-aş referi la memoriul sintetic. La pagina 11, la aspectele demografice, se spune: „începând cu anul 2006 se observă conturarea unui trend uşor crescător al numărului de locuitori.” Noi suntem în 2013 acum. A avut loc şi un recensământ. Ori acest plan urbanistic general a rămas ancorat în nişte informaţii nerelevante, neadevărate, vis a vis de acest aspect al trendului. Deci Bistriţa, nu o spun eu, au spu-o – nu? – Direcţia de Statistică, INS-ul, în urma recensământului care a avut loc în urmă cu 2-3 ani, în Bistriţa s-a redus populaţia semnificativ. Dânşii spun că Bistriţa este într-o evoluţie. Mă surprinde, totuşi, când este vorba de partea scrisă, poţi să vii la momentul când prezinţi acest plan urbanistic şi să actualizezi aceste informaţii, să le pui de acord cu realitatea. Fiindcă altfel, plecând de la această afirmaţie, sigur că se pot trage concluzii. Nu acest lucru este cel mai important. Eu îl dau ca exemplu de superficialitate în a întocmi un document de o asemenea importanţă, după atâţia ani de lucru şi mai ales după atâtea etape de dezbatere şi de discuţii. Şi au mai fost făcute observaţii de-a lungul timpului, pe aceste tipuri de neactualizări ale informaţiei. La Zone protejate, pagina 15, 17, se spune „prin instituirea zonei protejate se asigură nu numai protecţia specifică monumentelor istorice … cât şi păstrarea şi ameliorarea cadrului natural şi peisagistic, prin înlăturarea sau eliminarea efectelor nocive de poluare.” Deci, se face o afirmaţie, absolut corectă, şi e un deziderat pe care şi-l doreşte orice comunitate, dincolo de prevederile exprese ale legii, şi, bineînţeles, am auzit în încheiere, la expunerea preluată, de preluarea în planul urbanistic al municipiului, în zona de intravilan, a unei centuri ocolitoare pe care să treacă maşini de trafic greu. Deci sunt nişte contradicţii, una se spune şi în realitate alta se face. Şi este surprinzător acest lucru, în condiţiile în care te duci la cadrul legal şi sunt invocate nenumărate legi, pe care nu le cunosc în totalitate, cu unele sunt mai familiarizat, cu altele nu, dar invocă, la baza realizării acestui plan urbanistic general, pe lângă legile foarte aplicate vis a vis de reglementări în domeniul elaborării planurilor urbanistice, este invocată şi Legea nr.82 din 1998, care aprobă ordonanţa nr.43 din 1997, privind statutul juridic al drumurilor. Este invocată şi Ordonanţa nr.195/2005, care reglementează problemele de mediu. Se invocă aceste legi, care guvernează elaborarea unui plan de dezvoltare a unui oraş, dar când este vorba să respecţi aceste legi prin ceea ce tu propui într-un plan urbanistic, faci pe dos. Asta a făcut BLOM. Şi ne propune, ca specialişti, şi îmi cer scuze că folosesc numele, dar este scris pe documentaţia aceasta şi nu o fac din altă perspectivă, asta fac, asta au făcut. Şi vin la aceste aspecte, că în toate dezbaterile care au avut şi în întâlnirile preliminare aceste lucruri s-au spus. S-au spus de către noi. Apoi, echiparea edilitară, deci, 4, râul Bistriţa, pagina 20. Se vorbeşte de nişte obiective, inclusiv regularizarea râului Bistriţa, îndiguire, şi se spune: „stare tehnică bună”, deci stare tehnică bună. Domnul primar ne spune că realizăm şi introducem centura în Planul Urbanistic ca să consolidăm Dealul Codrişor. Deci râul Bistriţa, conform acestei realităţi, expusă şi în acest Plan Urbanistic, nu are nevoie de consolidări. Scrie că starea tehnică a digurilor, şi aşa se spune aici, este bună. Deci nu avem de ce să intervenim. Apoi, la pagina 26, se fac afirmaţii care realitatea din teren nu le cuprinde. Se spune că localitatea Ghinda, Sigmir, Viişoara nu dispun de sistem de canalizare. Deci, în 2013, este aici domnul director de la Aquabis, dar ştim toţi de la această masă şi cred că şi oamenii care locuiesc în acele zone, că au canal, au sistem de canalizare. Ori să vii cu un asemenea document şi să spui că ai muncit câţiva ani la el, şi să minţi – încât eu v-am extras câteva exemple. Sunt multe, dacă aveţi răbdare să citiţi, o să le găsiţi. Asta mă face să spun că un asemenea document nu poţi aproba la foc automat. Un asemenea document trebuie să-l retrimiţi, ca să-l pună de acord cu realitatea, lăsând la o parte şi aspectele care vor face obiectul unor propuneri.

Disfuncţionalităţi, pagina 27, capitol 2, tot în memoriul sinteză: „traficul greu care tranzitează oraşul generează poluare fonică şi cu noxe. Lipsa unei centuri”. Şi acelaşi specialist consultant vine şi trânteşte un proiect ca să genereze poluare fonică, să genereze noxe în interiorul intravilanului pe care îl reglementează. Ăştia sunt specialiştii care vin să ne prezinte nouă documente pe care să le aprobăm.

Apoi: „spaţii plantate, agrement şi sport”: „potenţialul peisager al cursului de apă al râului Bistriţa nu este valorificat”, „lipsa plantaţiilor de protecţie” între „activităţi productive poluante, zonele cu regim sanitar sever şi restul. Deci trebuie realizate perdele de protecţie.

Probleme de mediu, deci acestea, propuneri de organizare urbanistică, pagina 30, „va fi preluată propunerea de traseu a variantei ocolitoare de sud, pentru a facilita ulterior investiţii” – acesta este argumentul pe care îl aduc pentru a introduce cel mai nou şi obiectiv în acest plan urbanistic, cu care fără îndoială nu putem fi de acord.

Se va propune amenajarea malului drept al râului Bistriţa – şi aici rămâne o întrebare, să ne spună care mal drept, de unde priveşte, de jos sau de sus. De la izvor sau de la vărsare. Să ne spună care mal drept propun să-l amenajeze. Malul drept al râului Bistriţa, pentru loisir, agrement, pentru biciclişti, etc. Eu, din câte ştiu, malul drept este cel mai puţin, cel mai dificil de realizat pentru o asemenea destinaţie. Malul stâng este pretabil pentru aşa ceva. Dar, mă rog, nu insist.

Şi se mai spune, tot în aceste documente, v-am spus, şi mă apropii, către sfârşitul intervenţiei mele, că au avut la bază studii şi proiecte elaborate anterior: planul urbanistic din 2003, PUZ-uri, plan de amenajare a teritoriului, plan de amenajare a teritoriului periurban, strategia de dezvoltare a municipiului, Strategia regiunii de Nord Vest. Şi cadrul legal, am amintit, nu mai insist.

Şi acum sunt întrebările, pe care doresc să le adresez, atât celor care au realizat planul urbanistic şi doamnei secretar am o întrebare, legat de strict cât e …

Să ne spună proiectanţii, dacă au avut la bază planul de amenajare a teritoriului periurban, ce prevedea acel plan legat de realizarea unei posibile centuri a municipiului Bistriţa, pe unde era prevăzută? Era prevăzută în acel plan pe unde au pus-o dânşii sau era prevăzută pe o altă zonă. Că spun că s-au inspirat din acel plan de amenajare. Planul de amenajare a teritoriului, Strategia regiunii Nord Vest – să ne spună unde au regăsit în aceste documente strategice, de planificare strategică, unde au regăsit acest obiectiv, să ni-l aducă în planul urbanistic. Apoi, să ne spună dacă hotărârea nr.5 din anul 2010 privind Planul Urbanistic Codrişor, etapa a II-a, se regăseşte în acest plan urbanistic. Şi în aceeaşi măsură, dacă Hotărârea nr.164, privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal, Zona Codrişor, se regăseşte în acest plan urbanistic. Fiindcă dânşii au spus şi aţi văzut că peste tot se spune că nu numai că s-a făcut acest plan pe baza a ceea ce a existat, dar s-au preluat acele planuri urbanistice, acele PUZ-uri, s-au preluat în planul urbanistic general.

Şi, pentru doamna secretar, doresc o întrebare legată de hotărârea nr.71/12.05.2010, este vorba de hotărârea care a statuat poziţia municipalităţii vis a vis de o posibilă variantă de construire a centurii ocolitoare, dacă această hotărâre este în vigoare acuma? Eu spun că este. Dar o întreb dacă este şi dacă a pus-op la dispoziţia celor care au realizat Planul Urbanistic General şi dacă cei care au realizat planul urbanistic au cunoştinţă de această reglementare legală, pe care trebuie să o respecte şi ei şi noi şi cu toţii. Dacă este în vigoare, să spună. Eu spun că este şi o să dovedesc lucrul acesta. Şi după aceste două răspunsuri, cu acele două PUZ-uri, cu această hotărâre, o să fac propunerile concrete legat de Planul Urbanistic General.

Avem un set de avize la acest plan urbanistic general. Bine, unele sunt date pe picior, pe genunchi, şi de la Instituţii foarte serioase. Nu intru în detalii. „Avizăm favorabil …” şi sigur, se pune o frază, răspunderea pentru tot ceea ce s-a transmis ca informaţie revine autorităţii, dacă ea e corectă, nu e corectă, etc, sigur nu ne revine nouă, neapărat, ca şi consilieri, dar le consemnăm. Avem avizul şi vreau să întreb dacă acest aviz la-u avut în atenţie cei care au realizat planul urbanistic. Avem avizul Ocolului Silvic Municipal, cea mai mică structură, ca importanţă, din cei care au dat avize. Şi spune, avizăm favorabil, cu următoarele menţiuni: „construcţiile ce se edifică în terenurile limitrofe fondului forestier să fie amplasate la o distanţă de minimum o înălţime de arbore, de pădure” şi, doi, „menţinerea suprafeţelor cu destinaţie forestieră cuprinse în amenajamentul silvic şi proprietatea municipiului”. Întrebarea e dacă a ţinut cont de această prevedere, de menţinere.

Avem Avizul Ministerului Dezvoltării Regionale, care, într-adevăr elaboratorul şi beneficiarul răspund pentru exactitatea datelor şi veridicitatea înscrisurilor şi pentru respectarea în integralitate a legislaţiei în vigoare. Şi întrebarea este deopotrivă pentru iniţiator, pentru realizatorul acestuia, dacă a respectat legislaţia în vigoare. Fiindcă am dat exemplu de două legi, legate de inserarea centurii ocolitoare, care nu au fost respectate. Şi dânşii spun că e totul în regulă, totul este legal. Şi avem avizul, şi aici este şi cu o întrebare, de la Ministerul Apărării Naţionale, care face o referire, că dă avizul cu următoarele menţiuni: „neafectarea sub nici o formă a activităţilor militare, a terenurilor, construcţiilor sau instalaţiilor de orice fel aflate în Administrarea Ministerului Apărării Naţionale. Vorbim acum de Wonderland, este introdus în planul urbanistic şi întrebarea este dacă Unitatea Militară mai are terenuri în administrare în ce înseamnă perimetrul Wonderland, pentru a înţelege dacă este o restricţie pe care nu o poţi cuprinde în Planul Urbanistic, dacă ea nu este. Şi, nu în ultimul rând, este vorba de avizul dat de Drumurile Naţionale, şi iarăşi doresc o întrebare, se vorbea de drumuri de acces şi aş vrea să mi se dea o lămurire, fiindcă nu am înţeles de ce drumuri de acces se vorbeşte în acest aviz. Dacă ni se poate clarifica, la ce se referă acest aviz, la drumuri de acces, se referă la actualele rute - dacă se referă atunci lucrurile sunt clare. Dacă se referă la alte tipuri de rute de acces, care sunt conţinute în acest aviz. Cam acestea sunt aspectele pe care eu am dorit să le aduc în atenţia dumneavoastră. Eu îmi exprim speranţa că în seara asta discuţia este dincolo de politică, şi îmi exprim speranţa asta la modul cel mai cinstit, cel mai serios, fiindcă prea mult s-a politizat această problemă, nu a PUG-ului cât a acestui proiect cu această centură, fiindcă prea mult s-a forţat, atât proiectanţii cât şi consultanţii, care sunt de faţă, să ciuntească, să mutileze acte normative, să nu se respecte sentinţe definitive. Am aici în faţă Sentinţa definitivă a Curţii de Apel Cluj, care anulează o hotărâre a Consiliului local, care statua Centura Ocolitoare prin Pădurea Codrişor. Eu întreb dacă cei de la BLOM, proiectanţii, au cunoştinţă de o asemenea sentinţă definitivă. Noi avem cunoştinţă, cu toţii de aici, şi sper că luaţi în considerare şi luăm în considerare cu toţii, că sunt nişte restricţii dincolo de dorinţa noastră, care la un moment dat trebuie să spunem,, domnule, dacă cineva a decis, avem o instanţă, înseamnă că noi nu mai putem continua lucrul acela. Poate trebuie să facem altfel şi cred că atunci ar fi mult mai normal să facem aşa, fără să încercăm să împingem lucrurile într-o zonă în care legea nu se respectă, le împingem într-o zonă în care punem în pericol viaţa oamenilor, în loc să-i ajutăm prin acest plan urbanistic să-şi îmbunătăţească viaţa oamenii. Acestea sunt lucrurile şi dacă doamna secretar îmi dă aceste răspunsuri, legate de cele trei hotărâri, la care am făcut trimitere, după aceea doresc să fac o propunere, şi această propunere o pot face acum, ca să nu mai revin după aceea decât dacă sunt nemulţumit de răspunsul la întrebări, Propunerea mea este – dar aştept răspunsul, dacă aceste planuri urbanistice zonale sunt prinse, se regăsesc în Planul Urbanistic General, nu mai are rost să fac propuneri într-un anumit fel. Dar aştept răspunsul şi după aceea o să intervin, să fac propunerile, şi mă opresc, pentru a da posibilitatea tuturor să-şi exprime punctul de vedere. Mulţumesc.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: Mulţumesc, domnule consilier. Doamna Arhitect, vă rog să-i răspundeţi, domnule consilier;

Doamna Miruna Chiriţescu, reprezentantul, SC BLOM SRL: Bineînţeles că am şi nişte răspunsuri, pentru fiecare întrebare, mi le-am notat punctual. În primul rând cu Planul Urbanistic Zonal, care spuneţi că nu a fost preluat – nu a fost preluat pentru că el încă este considerat în extravilan, şi conform legii nu avem voie să introducem categoria de folosinţă „terenuri forestiere” în intravilan. De aceea a fost singurul proiect care nu a fost preluat. Legat de Planul de amenajare a teritoriului periurban, a fost preluat exact traseul stabilit prin acel proiect. Legat de anumite erori din memoriul de sinteză, v-aş fi recomandat să citiţi şi Memoriul General, pentru că are mult mai multe pagini şi acolo ar fi fost mai multe detalii. Voiam să vă spun că datele de la statistică, ele sunt obţinute oficial, nu sunt cerute verbal, de la anumite persoane, aşa că au valoare oficială. Este adevărat că cele de la recensământ încă nu sunt oficiale, nu le găseşti încă pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, ele momentan sunt afişate doar ca informaţii preliminare. Legat de varianta ocolitoare, este o - Planul Urbanistic General are o valabilitate de 10 ani de zile, aşa că hotărârea despre care vorbiţi dumneavoastră poate că nu va mai – se va modifica peste trei luni. Aşa că această propunere este bine să apară în proiect şi ulterior, după ce se va discuta poate din nou şi vor fi stabilite nişte lucruri, se va face sau nu. Legat de celelalte lucruri pe care le-aţi spus, din memoriu, acestea au fost studiate de către proiectanţi, fiecare de meserie şi aşa că consider că şi le asumă. Aţi mai spus de anumite date, aceste memorii au ajuns la avizatori, aşa că, dacă s-au obţinut avizele, consider că şi le-au asumat, aşa că nu ar trebui să fie probleme. Legat de Ministerul Apărării, nu, acolo nu este zona lor. Şi voiam să vă mai spun că cel mai important lucru, pentru că aţi discutat foarte mult despre Memoriul de Sinteză, este Regulamentul General de Urbanism, pentru că acela devine lege, acela se va institui ca şi un buletin de identitate şi modul în care se propune dezvoltarea, funcţiuni, indicatori. Dacă … Mulţumesc.

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: Dacă îmi daţi voie să fac propunerile…

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: vă rog.

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: Eu doresc să îi citesc din hotărâre doamnei, că spune că nu putea băga Pădurea Codrişor în PUG, ea era introdusă în PUG, nu de dumneavoastră, era introdusă în 2006, şi spune aşa: „se aprobă planul urbanistic, etapa a II-a, în extravilan”, şi spune apoi, la articolul 2, datele cuprinse în planul urbanistic zonal aprobat conform art.1 completează prevederile din documentaţia de urbanism „Actualizarea Planului Urbanistic General”. Deci ele au fost introduse, nu trebuia să le băgaţi dumneavoastră. Trebuia să preluaţi acele PUZ-uri. Apoi aveţi Pădurea Schullerwald, şi este un alt exemplu, în acest proiect, nu în altă ţară, în alt oraş, pe care l-aţi introdus în Planul Urbanistic fără să veniţi să spuneţi că este o restricţie. Deci sunt aceste două exemple, care nu vă susţin afirmaţiile. Şi, legat de faptul - ce trebuie eu să citesc ca să mă edific, am citit documentaţia pe care mi-aţi pus-o la dispoziţie şi pe care iniţiatorul…

Memoriul acesta face parte din planul Urbanistic sau nu face? Eu vă întreb. Atunci nu trebuia să-l puneţi. Deci, dacă nu face parte, ca componentă obligatorie la documentaţie, nici nu are rost să-l puneţi aici. Poate era o poveste pentru altcineva, nu pentru noi. Dar dacă îmi spuneţi că nu aţi putut constata că trei localităţi din municipiu au canalizare şi spuneţi că nu au, apoi eu nu cred că aici – asta arată seriozitatea cu care aţi tratat problema de atâţia ani. Prin atâţia ochi, prin atâtea filtre, şi veniţi în continuare să le prezentaţi în formatul acesta. Legat de respectarea legii, nu-mi spuneţi cu legea drumurilor nimic, deci, propune, domnule preşedinte, să se introducă cele două planuri urbanistice, cele două hotărâri să fie respectate, ele nu sunt anulate, aceste două hotărâri, acest plan urbanistic să includă şi prevederile din cele două hotărâri, fiindcă ele nu au fost de nimeni anulate şi ele există. Asta este prima propunere. Şi a doua propunere, propun să se elimine din Planul Urbanistic General traseul centurii ocolitoare Bistriţa Sud. Mulţumesc.

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: domnule preşedinte, o intervenţie foarte scurtă. Nu am să acopăr toată problematică, am să discut mai la sfârşit. Acele Planuri Urbanistice la care face referire domnul consilier Tuţă sunt expirate, au avut termen de valabilitate şi ele sunt expirate, deci nu mai pot fi prinse în Planul Urbanistic General. Planul Urbanistic pentru Pădurea Schullerwald nu este expirat, ea face obiectul unui proiect cu finanţare europeană, este un plan valabil şi de aceea a fost prins. Referitor la avizul MAPN, noi avem actul adiţional prin care contractul de concesionare este reziliat, urmează să se facă formalităţile de predare – primire, iar terenul care este în continuare rămâne în continuare în administraţia armatei, cele 16 hectare, nu este afectat.

În legătură cu trendul de creştere a populaţiei, o să fiţi surprins, dar în baza analizei făcute şi a studiului făcut de Direcţia de Statistică din municipiu şi prezentat în cadrul unui proiect, tot cu finanţare europeană, se constată că populaţia municipiului chiar creşte. Veţi fi surprins de chestia asta dar asta este situaţia. Mă opresc aici, domnule preşedinte, mulţumesc, o să intervin pentru alte chestiuni ulterior, dacă nu se lămuresc de proiectant sau de doamna secretar.

Secretarul municipiului Bistriţa, doamna Gaftone Floare: Prin Hotărârea nr.71 din 2010, Consiliul local şi-a dat acordul de principiu cu privire la realizarea centurii ocolitoare pe una din variante, respectiv Nord 1 sau Sud 3. Prin Hotărârea nr.151 s-a abrogat hotărârea nr.71 din 2010, hotărâre care la rândul ei a fost anulată de către instanţa de contencios administrativ. Hotărârea Consiliului local 71 din 2010 a rămas în vigoare, însă, dacă observaţi articolul 5 din Hotărârea Consiliului local privind aprobarea modificării PUG-ului, articolul 5 prevede că la data adoptării prezentei hotărâri, hotărârea nr.43 din 2004, privind aprobarea Documentaţiei de urbanism „Actualizare Plan de Urbanism General a municipiului Bistriţa şi a regulamentului aferent” se abrogă, precum şi orice alte prevederi contrare. În conformitate cu Legea nr.24 din 2000 privind tehnica legislativă, abrogarea poate să fie expresă, aşa cum s-a abrogat Hotărârea nr.43 din vechiul PUG, dar şi o abrogare tacită sau - deci este situaţia hotărârii nr.71 din 2010, care odată cu aprobarea prezentului proiect de hotărâre se abrogă. Hotărârea nr. 5 şi Hotărârea nr.164, privind PUZ Codrişor 1 şi PUZ Codrişor nr.2, nu-i cunosc durata de aplicabilitate. Domnul primar spune că şi-a încetat aplicabilitatea. Chiar dacă nu şi-ar fi încetat aplicabilitatea, în conformitate cu art.8 din Legea nr.350, Legea urbanismului, activitatea de amenajare a teritoriului se desfăşoară pe principiul ierarhizării. Şi dumneavoastră ştiţi că un PUD poate fi modificat de către un PUZ, un PUZ se modifică prin PUG, PUG-ul este subordonat unui plan de urbanism judeţean, şi, la nivel naţional, sigur, în vârful ierarhiei, este planul de amenajare a teritoriului naţional.

Domnul consilier Gagea Maxim: aş avea o întrebare pentru doamna arhitect Chiriţescu. Dacă aţi citit avizul nr.38 din 2013, alineatul 2 – aviz eliberat de Ministerul Dezvoltării Regionale – prin care elaboratorul documentaţiei de urbanism răspunde în faţa legii. Dacă aţi citit acest aviz, articolul 2, asta era prima întrebare. La disfuncţionalităţi, în afara faptului că aţi încercat să introduceţi un traseu ilegal, aşa cum a spus şi domnul consilier Tuţă, încercând cumva, prin şmecherie, să se legalizeze un traseu ilegal prin acest PUG, la disfuncţionalităţi am întâlnit o serie întreagă de lipsuri, şi anume, lipsa unor trasee de perspectivă a liniilor de transport aeriene electrice de înaltă tensiune. Nu trebuia să se execute anul acesta dar trebuia să fie prevăzute, pentru că PUG-ul are, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, are o valabilitate de 10 ani. La fel, lipsa unui traseu din perspectiva magistralei de transport gaze naturale, de presiune înaltă. Am înţeles, tot de la dumneavoastră sau de la colega dumneavoastră, doamna Gheorghiţă, că Romgaz Mediaş are în derulare un proiect pentru treaba asta. Păi dacă dumneavoastră nu le-aţi trecut în PUG, înseamnă că nu aţi luat legătura nici cu operatorii de sistem, nici cu Electrica nici cu Romgaz. La fel, nu am înţeles niciodată cum împăcaţi dumneavoastră aerodromul existent, mai ales că există un PUZ cu extinderea – s-a văzut şi cu extinderea aerodromului şi un PUZ pentru înfiinţarea unui cartier de locuinţe în cartierul Unirea şi cu traseul de centură – cum se împacă toate aceste trei? Deci, două surse de poluare, maşinile care circulă pe autostrada aceasta, zisă varianta ocolitoare, care nu ocoleşte nimic, şi aerodromul, care la ora aceasta face mari necazuri locuitorilor din zonă, caselor din zonă. Cum se împacă cu acest nou cartier de locuinţe, proiectat la a fi în viitor cam în jur de 280 de case. Ce n-am mai văzut – am văzut lipsa unor interconectări stradale. Sunt multe străzi înguste, amplasate pe spaţii private, care nu se interconectează, nu se leagă una cu alta, nu-s modernizate şi aşa vor rămâne. De asemenea, nu am constatat o sistematizare a spaţiilor verzi din municipiul Bistriţa. Ce am înţeles, am înţeles că Pădurea Codrişor, ca zonă de protecţie de mediu, fiind aproape de oraş, e centrul oraşului, a rămas mai departe în extravilan, aplicând Codul Silvic, iar alte păduri, ca Shifferberg, au intrat în intravilan. Schullerwald, pardon. Deci, o serie întreagă de…

La fel, nu am înţeles prea bine dacă vă preocupă dezvoltarea urbanistică a clădirilor, nu numai de locuinţe, a tuturor clădirilor din oraş. Privind şi cele civile şi cele industriale. Mulţumesc.

Doamna Miruna Chiriţescu, reprezentantul, SC BLOM SRL: ca şi răspuns, vă pot spune că există planşele de echipare utilitară şi au fost şi descrise amănunţit în acel memoriu, Memoriul General. Dacă vă uitaţi pe planşele de echipare utilitară o să vedeţi şi traseele, zonele de protecţie, care apar şi pe planşele de reglementări, pentru că acolo este o interdicţie provizorie de construire, de fapt este zona de siguranţă a traseelor liniilor electrice, de gaz. Legat de pădure, v-a spus şi domnul primar, PUZ-urile nu mai au valabilitate, pe când Schullerwald are valabilitate. Aşa că, există şi finanţare europeană, proiect aprobat, aşa că pentru locuitorii municipiului este oportun, mai ales că, consider eu, ar trebui să se dezvolte pe axa turismului. Legat de aerodrom, din câte vedeţi pe planşa de reglementări urbanistice, există zonă de interdicţie până la elaborare PUZ, a zonei de locuit, şi, în zona pe unde s-a prevăzut această variantă ocolitoare, şi va fi rezolvată printr-un proiect în detaliu, pentru că acest lucru îl presupune doar planul urbanistic zonal, nu general. Legat de varianta ocolitoare, eu consider că nu trebuie neapărat să fie tratată ca o autostradă sau ca un bulevard imens, este doar un drum pe care trec câteva maşini de capacitate mai mare. Şi, bineînţeles, conform legii, trebuie să preluăm din documentaţiile macroteritoriale toate propunerile, aşa că a trebuit să o facem, şi mai ales că a fost trecut şi în caietul de sarcini şi prin tema de proiectare program.

Domnul consilier Gagea Maxim: trebuie să vă aduc la cunoştinţă că realizarea acestei variantei de ocolire are regim de autostradă, este pentru trafic greu, rutier, şi va fi finanţat, dacă va fi, prin fonduri europene. Şi fondurile europene au nişte cerinţe foarte clare şi sigure, deci nu se poate să ne jucăm de-a alba neagra, c-o fi, c-o păţi, că merge un tractor mai mic sau mai mare. Deci va avea regim de autostradă. Ideea este că amplasarea acestui drum, aşa zic ocolitor, nu ştiu dacă doamna secretar ştie că există şi o convenţie, convenţia de la Harus, din Danemarca, care a fost ratificată de către statul român în 2000, prin Legea nr.86 din 2000. Şi diferendele se pot discuta, se pot judeca la Curtea Internaţională de Justiţie de la Strasbourg, privind această convenţie, la care participă toate ţările europene, şi cele europene. Prevăd în mod expres măsuri de protecţia mediului. Această lege 86 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 22 mai 2000. Şi vă rog să notaţi, că e bine să vedeţi articolul 8 şi articolul 5, până la 9. Mulţumesc.

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: Doresc să-l întreb pe domnul consilier Gagea dacă ştie ce e aia autostradă, ce e acela regim de autostradă, care-s caracteristicile, cum funcţionează, ca să văd dacă într-adevăr a citit documentaţia referitor la varianta ocolitoare. Pentru că spune că are regim de autostradă.

Domnul consilier Gagea Maxim: regimul de autostradă este un regim mai restricţionat. Nu este ca şi autostrada sub aspectul numărului de benzi. Benzile aici vor fi una pe sens, deci vor fi două benzi, dacă va fi. Iniţial au fost prevăzute două pe sens. Se va realiza numai unul, numai o singură bandă pe sens. Autostrada – 4 benzi pe sens şi are cu totul alt traseu şi alt…

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: dar de şosea rapidă aţi auzit, ştiţi care e diferenţa? Între autostradă şi şosea rapidă?

Domnul consilier Gagea Maxim: dacă trece prin localitate, peste casele oamenilor, aşa cum este prevăzută a fi proiectată, pe nişte stâlpi, pe nişte piloni mari de beton, la o înălţime de 10-15 metri, nu are importanţă că e rapidă sau că e autostradă sau că e drum de nu ştiu care, că nu are viteză. Important este că este generator, circulaţia maşinilor generează praf şi generează demolări de case şi creează mari disfuncţionalităţi, pe toate liniile. Iar, consider că cetăţeanul plătească impozite ca să poată să trăiască şi sănătatea să nu-i fie pusă în pericol. Să vă amintiţi de cazul din Mihăileni sau Mihăileşti, de lângă Galaţi sau de unde, de lângă Bacău, când a explodat acum câţiva ani o maşină, un camion, sau ce a fost, cu azotat. Deci să ne amintim, foarte exact, şi ce evenimente au fost în trecut.

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: eu m-am lămurit ceea ce gândiţi dumneavoastră despre autostradă, despre şosea rapidă. Sigur că aţi revenit într-o zonă în care – trebuia să o spuneţi de la început. Faptul că această variantă ocolitoare, care are regim de arteră de circulaţie, pe o bandă pe sens, cu protecţia corespunzătoare, într-adevăr preia maşinile care la ora actuală fie trec pe bulevardul Independenţei şi Calea Moldovei, deci pe sub balcoanele noastre, şi o altă parte, care circulă la ora actuală pe strada Calea Clujului, strada Simion Mândrescu, Subcetate, străzi extrem de aglomerate, cu foarte multă circulaţie, deci această variantă ocolitoare, dacă vreţi să discutăm despre ea şi nu ne ascundem pe după copaci, atunci această variantă ocolitoare preia maşinile dintre oameni şi le mută între copaci. Faptul că pe dumneavoastră vă deranjează şi pe alţii, chiar înţeleg lucrul acesta, dar haideţi să nu punem întrebări referitor la lucruri pe care nu le cunoaştem. Să vorbim despre regim de autostradă la un drum cu două benzi, cu o bandă pe sens, pentru că nu au de a face nimic una cu alta, nu au legătură una cu alta. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Preşedintele de şedinţă, domnul Hangan Sorin: Da, mulţumesc domnului primar. O să vă rog să-mi permiteţi să am şi eu o intervenţie, ca şi consilier de data asta, mă iertaţi, domnule consilie, fără subiectivismul celor care sunt împotriva şoselei ocolitoare, însă m-a dezamăgit foarte tare prestaţia doamnei arhitect, a doamnelor care s-au ocupat de planul urbanistic general. Mai bine îl lăsa pe domnul primar să prezinte această lucrare, se pricepe mai bine. Vreau să vă spun că din punctul meu de vedere Planul Urbanistic General pentru oraşul, municipiul nostru, din punctul meu de vedere, ca şi consilier, poate că este cea mai importantă lucrare pe care eu trebuie să-mi dau votul, aici. Şi mi se pare că dumneavoastră nu aţi conştientizat acest lucru şi, într-adevăr, există multe superficialităţi în lucrarea dumneavoastră. Dacă vă uitaţi la Studiul care mi-a sărit în ochi acum, la studiul sociologic, aţi făcut un sondaj în rândul populaţiei, au răspuns nu ştiu câţi la sută, o să vedeţi că sursa este Direcţia de Statistică Bihor. Nu se poate să vă prezentaţi în halul acesta în faţa noastră. Chiar nu se poate, din punctul meu de vedere. Nu mai vorbim de celelalte lipsuri. Nu avem sub nici o formă tratat în mod corespunzător, studiul de mobilitate, adică un studiu amplu, care să cuprindă şi studiu de trafic rutier, şi fluxul de călători la nivelul municipiului, o analiză a facilităţilor, a part- umurilor, a pistelor circulabile, a zonelor pietonale, a siguranţei în trafic, studiu privind poluarea care se datorează circulaţiei. Sunt foarte multe lipsuri. Apoi, din punctul meu de vedere, în momentul în care măresc intravilanul trebuie să ia o formă rectangulară, circulară, să urmărească nişte curbe de nivel. Aşa, tot felul de insuliţe, unde mi-au convenit şi unde nu …

De aceea am o propunere, fără a mai intra în multele amănunte, domnul Tuţă a subliniat multe dintre ele şi pe bună dreptate, am o propunere concretă, pentru domnii colegi consilieri, şi anume modificarea articolului 2 din proiectul de hotărâre, care să sune în felul următor: Perioada de valabilitate a documentaţiei de Urbanism „Actualizare Plan Urbanistic general al municipiului Bistriţa şi Regulamentul Local de Urbanism este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă maxim 5 ani. Ca să putem să-l îmbunătăţim nu peste 10 ani ci mai repede. Mulţumesc. Vă rog, domnule Moldovan.

Domnul consilier Moldovan Vasile: stimaţi colegi, nu o să fiu foarte lung, aş vrea să mă înţelegeţi, voi interveni în nişte chestiuni punctuale. Mai întâi, ceea ce domnul primar încerca să-l chestioneze pe colegul consilier, nu cred că este de natură să ne bucure, pentru că aşa ceva nu se face, cel puţin la nivelul acestei mese rotunde. Cred că sunt specialişti care trebuie să prezinte ce şi cum trebuie să fie realizat. Eu întăresc, în acelaşi timp, ceea ce susţinea domnul consilier mai devreme, că prin documentaţia elaborată în anul 2007, prin studiul periurban al Bistriţei era prevăzută o centură cu adevărat ocolitoare, de natura unei autostrăzi, cu două benzi pe sens, sigur, care făcea parte dintr-o altă autostradă, care venea dinspre Cluj şi mergea spre Suceava. Dar eu cred că mai bine se făcea aşa ceva, aşa cum s-a făcut de exemplu centura ocolitoare de la Sibiu, pe care mulţi dintre dumneavoastră aţi şi circulat, exact în acelaşi regim, într-o viitoare centură care probabil se va finaliza în următorii ani, decât să ajungem să încălcăm reglementări prezentate prin documentaţia pe care ne-au prezentat-o specialiştii, în speţă Societatea BLOM, prin executivul primăriei. Şi aici mă refer, concret, la un aspect. Se precizează în Studiul geotehnic elaborat de firma Geovisian SRL, la pagina 5, că Bistriţa are zone cu risc natural şi acestea sunt Dealul Codrişor şi Valea Jelnei. Se mai menţionează în continuare, în acelaşi studiu, că acolo unde există aceste riscuri naturale sunt riscuri de alunecări de teren, la pagina 32, cu potenţial ridicat, iar în zonele afectate de aceste fenomene de instabilitate, nu se vor executa lucrări de săpătură, spune la pagina 129 acelaşi studiu, pe versant, ci dimpotrivă, se vor evita. Ori ceea ce se propune prin acest proiect este intervenţia în zone de risc, cu potenţial ridicat, şi unde specialiştii în studiul geo spun că nu se va interveni pe acest versant. Ceea ce cred că proiectanţii BLOM trebuiau să ia în seamă atunci când au gândit şi au pus pe planşă acest traseu. Apoi, mereu se aminteşte că se translatează, se mută circulaţia grea din centru şi va fi pe această centură. Păi, care circulaţie în regim greu este prin Bistriţa? Pentru că noi avem accesul în Bistriţa limitat la 2,5 tone. Şi atunci cum puteţi spune că circulă pe Republicii, pe Independenţei, maşini de tonaj care ar putea duce la poluare. Apoi, distanţa de aici de la locul unde ne aflăm noi şi punctul unde va fi centura propusă prin PUG este de circa 500 de metri iar la centura veche e de un kilometru. Oare normele de poluare sunt respectate în această situaţie? Sigur, s-a invocat, se vor pune panouri. Panourile se pun acolo unde într-adevăr este o autostradă. Nu cred că aşa ceva se va pune pe vârful Dealului Codrişor, care va fi pus în pericol în această situaţie. Şi voi încheia cu o chestiune pe care, la fel, am constatat-o, am spus-o şi în comisie, la precedenta şedinţă de consiliu local. Actualul PUG a făcut o documentaţie care să fie prezentată pe un termen scurt, nu are viziune pe un termen mediu şi lung. Tocmai de aceea eu spun şi susţin şi ceea ce propunea colegul preşedinte de şedinţă, că dacă se va aproba să fie pe 5 ani, cu posibilitate de prelungire, conform normelor legale. Dar eu cred că acum ar fi bine ca proiectanţii să îşi ia puţin documentele şi să le actualizeze, în condiţiile în care să respecte documentaţia pe care dânşii o folosesc dar nu o respectă. Mulţumesc.

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu: domnule consilier Moldovan Vasile, acel studiu periurban a fost aprobat în perioada în care dumneavoastră eraţi primar. Şi în afară de mai multe variante de autostradă care trec mai departe de Bistriţa, prevede în mod special şi acest traseu care a fost aprobat la vremea respectivă. În legătură cu faptul că unele oraşe şi-au făcut variante ocolitoare de tip autostradă, şi dau exemplu oraşul Sibiu, pentru că autostrada este la 2 paşi de oraş. Pe când autostrada noastră, ştiu că în următorii 20 de ani, până în 2030 nu este prevăzut nimic, de atunci încolo nu ştim ce va fi. Şi nu va investi nimeni într-o astfel de alternativă într-o variantă ocolitoare de tip autostradă, când la noi în Bistriţa vin drumuri naţionale cu o bandă pe sens, cel puţin în următorii 20 de ani. Referitor la zonele cu risc natural, vreau să vă spun că expertiza care a fost făcută în 1985 pentru Dealul Codrişor a fost făcută de acelaşi institut care a elaborat studiul de fezabilitate pentru varianta ocolitoare. De aceea, în valoarea aceea de 174 milioane euro, este prevăzută o sumă de 69 milioane euro pentru consolidări, din care circa 50 milioane euro pentru Dealul Codrişor.

Nu am făcut referire la maşinile mari din centru. Se ştie că cei care traversează Bistriţa, maşinile mici trec prin centru, pe traseul Independenţei, Bulevardul Republicii sau Decebal, 1 Decembrie, Calea Moldovei. Deci maşinile mici care traversează Bistriţa trec pe sub balcoanele noastre, iar maşinile mari care trec pe vechea centură, care de fapt nu mai este centură, ci un cuplaj de 3 străzi foarte aglomerate, cu oameni care circulă acolo şi cu intreprinderi. De aceea spuneam că noi scoatem maşinile dintre oameni şi le mutăm între copaci.

Doamna Miruna Chiriţescu – vroiam să dau şi eu nişte răspunsuri pentru că s-au făcut nişte afirmaţii. Văd că se discută în continuare despre studiile de fundamentare care s-au elaborat acum mult timp şi s-au şi susţinut în faţa dumneavaostră şi cred că vi le-aţi şi asumat. Încă se discută despre studiul geotehnic şi s-au identificat nişte probleme. Doream să vă spun că oricum se cere acest studiu geotehnic pentru orice investiţie, chiar dacă este vorba de locuinţă, servicii, aşa că această identificare de alunecări poate fi anulată. Deci nu consider că este o problemă. Legat de modul meu de prezentare, cred că ar trebui să fie unul destul de general, pentru că sunt foarte multe studii care oricum au fost prezentate. Aşa că, dacă aveţi anumite întrebări specifice pentru a vă lămuri, vă rog să mi le spuneţi. Consider că este mai important să vorbim despre reglementări, despre regulamentul de urbanism, despre indicatori, nu despre studiile de fundamentare care s-au mai discutat şi cred eu că au fost asumate de dumneavoastră. Acestea au fost întrebările mele.

Legat de studiul de trafic, aţi spus că nu este unul complex, eu ştiu că sunt 400 de pagini în care au fost create modele, scenarii, au fost foarte multe analize şi este un studiu destul de complex.

Domnul preşedinte de şedinţă – dar dacă au fost atâtea analize la nivelul sursa – Direcţia de Statistică Bihor şi am mai avut pe comisia de urbanism odată şi v-a mai făcut odată observaţie Ialomiţa, dacă astăzi noi adoptăm acest PUG, mai veniţi cu asemenea, îmi dau seama ce studii profunde aţi făcut.

Domnul consilier Tuţă Gheorghe – pentru a clarifica totuşi aspectul acesta pe care domnul primar în continuare încearcă să transmită tuturor că pe acolo vor circula maşinile care circulă pe Bulevardul Republicii, ceea ce este cu totul neadevărat, pentru că discutând despre o centură ocolitoare înseamnă în primul rând traficul greu. Domnule primar, ştiţi ca şi mine şi ca mulţi de aici, că pe drumurile europene cum este DN17, strategia companiei naţionale este ca aceste centuri ocolitoare este să le transforme în viitoare secţiuni de autostradă, aşa cum s-a întâmplat la Sibiu. Nu contează că se va întâmpla peste 10 ani sau peste 15 ani, este vorba despre strategie şi despre principiul corect. Dar eu vă iau martor şi dacă negaţi, sigur ne ducem la domnul director Costache. Eram pe malul Bistriţei în 2011 în luna martie sau aprilie, când a făcut vizita la Bistriţa. Nu eram numai noi doi, ci erau mai mulţi oameni acolo şi v-a întrebat directorul companiei, dacă pe aici doriţi să treacă centura ocolitoare a Bistriţei şi dumneavoastră aţi răspuns afirmativ. Şi v-a întrebat în continuare unde se va putea extinde la 4 benzi cum trebuie? Iar dumneavoastră aţi spus, şi sper să redau cu acurateţe, că asta va rămâne o şosea în interiorul oraşului. Şi domnul director a spus că nu crede că aşa ceva este posibil. Dar aşa a fost, vă redau lucrurile respective. Că se va intenţiona pesdte 15-20 de ani, ca aceam şosea să fie numai pentru traficul uşor, asta este un deziderat, o utopie pe care o lansaţi ca să le spunem oamenilor că pe acolo nu vor circula camioane, ori acolo vor circula camioane. Este un aspect. Şi al doilea aspect, centurii actuale nu putem să-i spunem strada „X”, Bulevardul „Y” sau aleea cum vrem noi, funcţionalitatea ei este de şosea de trafic greu şi acea funcţionalitate nu va putea fi preluată de o altă centură sau de centura pe care o propuneţi. Acea funcţionalitate a actualei centuri, a străzii, cum îi spuneţi, rămâne pentru trafic greu cu precădere. Aceste sunt adevăruri şi eu am ţinut să le consemnăm pentru că altfel iarăşi vindem iluzii oamenilor, că nu va fi o centură de camioane, ci numai să trecem noi cu maşinile dintr-o partea în cealaltă a oraşului, ceea ce este cu totul neadevărat. Că de fapt opoziţia oamenilor este legată de traficul greu, adică de tranzitul pentru oraş a traficului greu. Despre asta este vorba.

Domnul consilier Toniuc Alexandru – am urmărit cu atenţie toate intervenţiile şi vreau să dau câteva referinţe. În cursul lunii octombrie pe site-ul Ministerului Transporturilor şi a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Transport, a apărut un prim draft al master-planului de amenajare a teritoriului naţional şi este un document însuşit şi aprobat de guvern. Aveţi după aceea prin prima figură planul naţional de amenajare a teritoriului naţional care este lege şi care a nu ştiu câta variantă în care această autostradă a nordului care leagă Suceava de Bistriţa, de Dej, de Satu Mare şi de Baia Mare şi care nu are nici o legătură cu ceea ce avem noi în acest Plan Urbanistic General ca variantă ocolitoare. Sigur că aceste documente au apărut foarte recent, în cursul lunii octombrie, dar sunt documente publice cu care lucrează Guvernul României, sunt rezultatul asistenţei tehnice pentru elaborarea unui master plan general de transport pe programul operaţional de transport, deci documente făcute cu cheltuirea banilor europeni. În acest condiţii vreau doar să spun că mi se pare cu totul iluzorie finanţarea unei alte variante care să iasă din acest plan naţional de transport, pentru că aşa vrem noi, aşa vrea Bistriţa. Sigur nu sunt finalizate scenariile pe termen scurt, şi cum spunea domnul primar că o să fie mai multe orizonturi de timp, este vital pentru dezvoltarea Bistriţei ca să prioritizăm această autostradă a nordului şi sigur pe urmă să facem toate corecţiile la PUG ca să avem o perspectivă şi de finanţare.

Domnul consilier Gagea Maxim – pentru doamna Chiriţescu aş avea o întrebare. Se ştie că fostele case de exploataţie agricolă, devenite între timp case de vacanţă au fost introduse în PUG ca nişte alveole numite trupuri de intravilan. Cum vedeţi dumneavoastră din punct de vedere a sistematizării de perspectivă, dezvoltarea acestor trupuri, pentru că extinderea lor în afara PUG-ului presupune elaborarea unor PUZ-uri, care vor fi plătite de către cetăţenii respectivi. Şi eu consider că aceasta va fi o frână, pentru că cetăţenii actuali având casa de vacanţă în extravilan, automat aceasta devine casă de locuit în intravilan şi vor creşte impozitele aferente. De utilităţi nu se vorbeşte. Şi vă întreb pe dumneavoastră cum aţi gândit în perspectivă dezvoltarea acestor trupuri de linie de infrastructură?

Domnul primar – aş vrea să-i reamintesc domnului consilier Tuţă că niciodată nu am spus că pe această variantă ocolitoare nouă, varianta Bistriţa Sud, nu vor circula maşini mari, maşinile mari care circulă acum pe vechea centură aşa cum aţi spus, un calup de 3 străzi. Din ceea ce intră acolo şi studiile care stau la bază, respectiv studii de fezabilitate, arată că circa 20% rămân în municipiul Bistriţa, deci ele vor circula în continuare pe acolo, alte 20% se duc în zona Năsăudului şi vor folosi aceeaşi variantă, iar 60% din ceea ce intră în oraş vor circula pe varianta ocolitoare Bistriţa Sud. Am spus întotdeauna treaba asta. Iar maşinile mici, autoturismele care tranzitează, ele se vor muta pe zona respectivă. Aşa că va fi o perioadă şi acolo, o parte din traficul greu. Dar repet, acel trafic greu la ora actuală este între oameni, între unităţi economice, între oamenii care circulă pe cele 3 străzi ca şi un calup de viitoare centură. Dar este preferabil să mutăm şi acele tiruri de acolo, mai ales că în felul acesta cele 60% evită şi acele cartiere rezidenţiale ale municipiului, mă refer la Viişoara şi Unirea. În felul acesta cele 60% ar părăsi această zonă, o zonă rezidenţială şi destul de aglomerată. Nu am intrat să discutăm despre varianta ocolitoare şi despre avantaje şi dezavantaje, iar ceea ce aţi afirmat dumeavoastră trebuia să completaţi de la început, dacă tot vrem să discutăm limpede. Domnul director Costache şi acea trupă de la Compania de Drumuri şi de la IPTANA au venit la solicitarea PDL-ului, mai exact a domnului vicepreşedinte la nivel naţional şi al Camerei Deputaţilor Olteanu, care a promis că susţine o variantă ocolitoare ca să nu pierdem investiţia, dar să o facem pe altă rută. Şi la domnul Rusu în birou am discutat cu toţi şi m-am declarat de acord de faţă cu dumneavoastră, să accept orice variantă, doar să se realizeze. Şi am ieşit în teren cu ei, inclusiv pe această variantă şi am mers şi pe o variantă himeră pe care dumneavoastră aţi solicitat-o, pe undeva prin parrea de nord pe păşunile de la Viişoara, şi ocolind prin zona Sigmirului, ajungând la 22 km. Iar IPTANA, urmare acelei întâlniri de la Bistriţa ne-a trimis scrisoare prin care ne spune că aceea este o utopie, că degeaba încercăm şi cerem aşa ceva, era vorba de o cerere a PDL-ului, că nu se poate face decât varianta de care discutăm. Nu că este varianta Creţu, dar este scris, este adresa Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri care spune că varianta ocolitoare în această etapă pentru municipiul Bistriţa este cea care este în zona de Sud, sau dacă nu vrem, nu se face şi cu asta se închide discuţia. Noi am răspuns, dumneavoastră aveţi scrisoarea asta pentru că v-am dat-o la vremea potrivită, respectiv în anul 2011, iar consiliul local a răspuns că este de acord cu varianta repectivă. Şi nu am ascuns nici atunci, cum nu ascund nici acum, că această variantă ocolitoare în următorii 20 de ani va fi ca şi vechea centură, o stradă în interiorul oraşului care va dezvolta atât zona Sărata – Viişoara, circa 600 ha de teren care este acuma liber şi vreo 300 ha teren în zona din Bistriţa, în zona Unirea, pentru că se mai completează alte hectare din zona Livezile. Deci am spus întotdeauna şi o repet dacă vreţi acum, această variantă ocolitoare este o arteră de circulaţie în cadrul oraşului peste 15-20 de ani. Calea de acces, drumurile, aduc viaţă după ele. Acesta este normal şi asta şi dorim.

Doamna Chiriţescu Miruna – ca şi răspuns, este adevărat că teritoriul este fragmentat de trupuri izolate, dar acestea au fost introduceri prin PUZ-uri şi legea spune că atunci când un beneficiar îşi elaborează un plan urbanistic zonal este obligată să-şi asigure echiparea tehnico-edilitară, cât şi modernizarea drumului de acces. Noţiunea de casă de vacanţă în extravilan nu există, există doar clădiri agricole care au o cu totul altă conformaţie decât aceste clădiri şi cu totul alte reguli.

Domnul viceprimar Peteleu Ioan – înainte să iau o decizie sau să emit o judecată, iau în calcul toate elementele care stau la baza acelei decizii sau a acelei judecăţi. Vis-a-vis de varianta ocolitoare care este un punct nevralgic al acestui plan urbanistic general, bineînţeles că am avut şi eu semne de întrebare. Şi atunci m-am dus la legi în primul rând. Stimaţi colegi, în Legea transporturilor există un articol care spune în felul următor: în cazul construirii variantelor ocolitoare a municipiilor sau reşedinţelor de judeţ, se va păstra continuitatea drumului naţional, indiferent de limitele intravilanului. Deci categoric, logic, acest traseu poate să treacă prin intravilan. Mai mult decât atâta, mi s-a confirmat chiar de 2-3 săptămâni când a fost la Bistriţa secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, domnul Marcel Boloş, care a spus că nu există nici o restricţie pentru construirea variantelor ocolitoare care trec prin intravilan. Deci mai mult de atât, din punctul meu de vedere, pentru că dinclo de sentimente trebuie să tratăm pragmatic orice asemenea problemă, întrebarea mea tot vis-a-vis de acest punct, dacă suntem la momentul 2013, care a fost viziunea edililor şi consiliilor acestui municipiu din 1990 încoace, când toată partea de nord era o livadă, când se putea constui orice variantă ocolitoare pe oricâte benzi, sau poate chiar o autostradă sau o porţiune, venim după 23 de ani. Citiţi art.21 alin.(5).

Doamna secretar Gaftone Floare – am şi eu obligaţia morală să dau câteva explicaţii, pentru că înainte de prima şedinţă a consiliului când a fost cuprins pe ordinea de zi PUG-ul, în mass-media locală mi s-a adresat o scrisoare deschisă. Vă aduc la cunoştinţă că am abordat cu toată seriozitatea scrisoarea deschisă înaintată de către Asociaţia Bistriţa Civică şi a doua zi am organizat o întâlnire cu colegii din departamentele cu responsabilităţi în elaborarea documentaţiei de urbanism. Am avut o întâlnire, o analiză cu colegii de la Serviciul Urbanism, cu Arhitectul Şef, Direcţia Administraţie Publică, Juridic şi Compartimentul de protecţia mediului. Este real că în mass-media în ultima perioadă s-a dat citire doar art.36(1) din Ordonanţa nr.43, potrivit căruia variantele ocolitoare se realizează în extravilanul localităţilor pe baza studiilor de trafic. În conformitate cu cap.XV din Legea nr.24/2000 privind tehnica legislativă, capitol intitulat Reglementări speciale şi derogatorii, dumneavoastră ştiţi că orice act normativ are prevederi generale, dar şi prevederi derogatorii, care pot fi cuprinse în cadrul aceluiaşi act normativ, sau într-o reglementare separată. Prin Ordonanţa nr.7/2010 s-au adus modificări Ordonanţei nr.43/1997 şi aş vrea să-mi permiteţi să mai dau citire odată acestui articol. La alin.5 prevede că „În cazul construirii variantelor de ocolire a municipiilor reşedinţă de judeţ se va păstra continuitatea drumului naţional, indiferent de limitele intravilanului municipiilor”. Vă reamintesc că în conformitate cu Legea nr.2/1968 în vigoare şi în prezent, prin care se reglementează organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, Bistriţa este definită ca fiind municipiu reşedinţă de judeţ. Deci suntem în faţa unei norme derogatorii, deci fiind municipiu reşedinţă de judeţ ne este aplicabil art.21 alin.(5). Aşa cum am precizat că norma specială derogă de la norma generală, deci se aplică prioritar.

Domnul viceprimar Avram George – doresc să reamintesc colegilor şi celor care se află în sală, că eu personal am participat la cel puţin 10 prezentări ale PUG-ului. La acest PUG se lucrează de mai bine de 3 ani de zile. Şi în mandatul trecut am fost viceprimar şi am participat în aceşti 3 ani de zile cam 75% din cei care ne aflăm la această masă la prezentări ale PUG-ului. Probabil că acesta a fost unul dintre motivele pentru care s-a făcut o descriere mai concentrată a PUG-ului. Dar nu vreau să apăr pe nimeni, ci vreau să vă spun că de fiecare dată, la fiecare prezentare a PUG-ului au reieşit noi şi noi idei, care în decursul celor 3 ani de zile, ceea ce a reieşit din prezentările şi de la cei care au luat parte la aceste prezentări, au fost îndreptate şi tot timpul au fost actualizate şi corectate anumite lucruri din punct de vedere al Planului Urbanistic General. Eu cred că aşa cum am precizat, 75% dintre noi care am mai participat la prezentările PUG-ului, am putut face şi la vremea respectivă anumite propuneri de îndreptare a unor lucruri care nu ni s-au părut bune. Ca la orice lucru, nu exclud ideea că este loc de mai bine şi că se putea face mai bine, dar vreau să vă reamintesc că este o mare nevoie şi o necesitate majoră a acestui PUG. Noi în această perioadă suntem blocaţi de la construcţiile de case până la investitorii care vor să investească în zona municipiului Bistriţa. Ce s-a uitat să se spună şi nimeni nu a făcut precizarea este că această variantă ocolitoare care intră din DN 17 pe la Sărata, face legătura cu Parcul Industrial Bistriţa Sud, pe deasupra Dealului Codrişor, Wonderland şi iese din nou în DN 17. Cred că este important ca să fie legate câteva obiective între ele, chiar printr-o şosea ocolitoare. Eu vă mai mărturisesc că nu există zi în care să nu mi se adreseze întrebări cu privire la data aprobării PUG-ului, nu în viziunea acelei şosele ocolitoare, ci în ideea construirii de către alţi cetăţeni ai municipiului Bistriţa în anumite zone care urmează a fi introduse în intravilanul municipiului. Pentru că cetăţeanul interesat din Bistriţa s-a interesat şi vede că zona în care el vrea să construiască, este propusă a intra în intravilan. Eu o să votez astăzi acest PUG, oricum este o lucrare mai bună decât ce am avut până la ora actuală şi în ideea nevoii şi a necesităţii de a avea un PUG, trebuie votat.

Domnul consilier Tuţă Gheorghe – pe măsură ce continuă discuţia, se aduc elemente noi şi aceasta ne determină să venim să întărim sau să combatem anumite afirmaţii de aici şi din expunerea domnului viceprimar Peteleu îmi dau seama că nu numai aspectele pe care le-am semnalat eu arată fragilitatea acestui proiect, ca să nu-i spun altfel. Dânsul a analizat pe aspecte de urbanism, mult mai importante decât cuprinderea unui proiect. Într-adevăr, şi eu cred lucrul acesta, cum va arăta oraşul după ce vom da viaţă în realitate acestui PUG? Era foarte dezamăgit de cum va arăta, dar sigur o să voteze PUG-ul, pe considerentul că trebuie. Aici este de fapt problema noastră. Dacă constatăm că ceva este greşit, să spunem că trebuie refăcut. Problema noastră nu este să apelăm la specialişti care să ne arate cum să facem, problema noastră este să-i punem pe aceşti oameni să facă cum le spunem noi. Aceasta este ca un aspect de constatare generală. Dar când ascult un jurist aici care ne dă o explicaţie pe care nu o pot asimila legat de prevederile legale. Nu pot asimila explicaţia dumneavoastră, doamna secretar şi nu cred că o poate asimila nici un jurist şi orice om care o poate auzi. Să spuneţi unde este contradicţia între art.21 alin.(5) din Ordonanţa 7/2010 cu art.37 din Ordonanţa 43, care spune că centurile ocolitoare se realizează în afara intravilanului? Continuitatea drumului naţional cu ce se pierde dacă se face în extravilan? Păi dacă este să vorbim în accepţiunea pe care o daţi dumneavoastră acestei interpretări, atunci cea mai bună continuitate este prin mijlocul oraşului. Cea mai bună continuitate este pe actuala centură. Dar nu despre asta discutăm. Dar să veniţi să folosiţi extrase din nişte texte şi să arătaţi că se referă la faptul că poate este un drum cum este la Guşteriţa care duce în pădure şi nu putea să meargă cu centura după pădure. Asta înseamnă continuitate. Dar nu în situaţia noastră, care putea să se refere la faptul că poate un drum cum este la Guşteriţa care duce în pădure şi nu putea să meargă centura după pădure, asta înseamnă continuitate, dar nu în situaţia noastră, care puteam să-i dăm continuitate pe la Budacul de Jos fără să fie nimic în neregulă. Dar să veniţi să spuneţi că de fapt toată acea prevedere legală care interzice să se realizeze centuri ocolitoare în intravilan, să spuneţi că nu mai este de actualitate, că o anulează un articol care se referă la altceva, nu pot fi de acord cu acest lucru şi îmi pare rău că domnul viceprimar a preluat această intepretare foarte facilă, pentru a-şi motiva o decizie. E problema dânsului, dar dacă judecăm logic şi normal, vedem că facem un lucru prost. Domnul primar vorbea de 2 cartiere rezidenţiale şi am văzut aici oameni în sală din Viişoara şi din Unirea. Tot timpul i-a pus pe aceşti oameni în opoziţie cu ceilalţi oameni ai Bistriţei, de peste Podul Budacului, toată zona, ca să treacă pe acolo, să nu mai treacă 60% prin Viişoara şi Unirea. Dar nimeni de la masa aceasta nu a susţinut să treacă prin Viişoara şi Unirea. Am zis să nu treacă nici prin Viişoara, nici prin Unirea, dar nici prin Bistriţa peste Podul Budacului, asa am zis şi asta vom susţine în continuare. Pentru că, să vorbeşti de cartier rezidenţial la Unirea cu care sunt de acord, atunci ce să spui de cartierul rezidenţial care s-a aprobat în urmă cu 3 luni de zile aici în consiliul local, peste apă tot în Unirea, şi această centură trece prin mijlocul lui? Ce explicaţii sunt acestea? Facem nişte lucruri fără logică, încercăm să acoperim prin explicaţii juridice demersul nostru. Regret că lucrurile acestea se continuă în aceeaşi manieră de a dezinforma oamenii, dar în final e limpede că noi aici, îmi dau seama că nu mai putem tranşa de o manieră raţională în binele oamenilor. O să o tranşeze probabil un judecător pe care o să-l contestăm dacă dă un verdict împotriva hotărârii, cum a făcut şi cu hotărârea pe care au dat-o judecătorii cu privire la hotărârea anterioară cu centura. Aşa ne place să facem, dar, îmi pare rău domnule viceprimar că veniţi să vă argumentaţi o decizie de a vota PUG-ul, care până la urmă este normală, dar cu interpretare de lege care nu are nici o legătură cu subiectul pe care-l discutăm.

Domnul consilier Toniuc Alexandru – am să fiu foarte scurt, pentru că domnul consilier Tuţă Gheorghe a acoperit practic obiectul intervenţiei mele. Să ştiţi că între Ordonanţa 7 şi Ordonanţa de urgenţă nr.43, în ceea ce priveşte conţinutul celor două articole citate nu este absolut nici o diferenţă. Dacă aveţi dubii cum pot fi ele interpretate, mergem la un specialist şi ne face diferenţa. Este foarte clar şi în ordonanţa actuală că variantele ocolitoare vor fi situate în afara intravilanului localităţii. Nu are nici o legătură cu continuitatea drumului aşa cum a spus domnul Tuţă. Intervenţiile noastre le-am făcut de bună credinţă, le-am făcut de pe o anumită poziţie şi am încercat să prevenim unele chestiuni care puteau fi îndreptate. Pentru că în subiectul în cauză, cu siguranţă cum au fost şi până acum, vor mai fi şi alte acţiuni în instanţă. Chestiunea cu continuitatea drumului, dacă vreţi să vă dau acum o interpretare, de ce există aceste 2 articole, pot să vă spun că nu ne lasă Ministerul Transporturilor să construim o variantă de ocolire ca să scoatem nu ştiu ce circulaţie din oraş, care să ajungă într-un drum comunal sau într-un drum judeţean, din care ne gândim că ar putea să intre mai departe într-un drum naţional. Aceasta este chestiunea cu continuitatea. Chestiunea cu în afara intravilanului este prevăzută mai departe în legislaţie şi îmi pare rău că doriţi să ne puneţi într-o lumină proastă folosind nişte argumente care nu stau în picioare. Noi sigur că o să votăm împotrivă, pentru că ne-aţi pus în situaţia asta. Eu aş fi foarte mulţumit ca domnul primar să facă un drum în interiorul localităţii şi să găsească finanţare pentru el. Dar împingând lucrurile acolo unde le-aţi împins, spunând că va fi finanţat din programul de transport cu 178 milioane, punând cetăţenii să vină la referendum ca să voteze cei din Viişoara şi din Unirea împotriva celor de la Codrişor, nu ne daţi altă soluţie decât să votăm împotrivă şi e păcat că din tot Planul Urbanstic General, care este o lucrarea foarte importantă pentru municipiu, ne alegem numai cu discuţia asta. Şi nu mai vreau să o lungesc, dacă nu erau toate aceste intervenţii menite să ne pună într-o situaţie de copii care au venit cu lecţia neînvăţată, nici nu aş fi spus nimic şi aş fi vrut să ascult cuvântul cetăţenilor.

Domnul consilier Rus Constantin – dorsc să subliniez faptul că este cât se poate de firesc că adoptarea unui astfel de document important pentru comunitate, să fie discutat, să existe păreri pro şi contra. Este cât se poate de normal să amendăm mare parte din ceea ce ni s-a prezentat de-a lungul mai multor ani. Îmi pare rău că se focalizează atenţia şi domnul consilier care a vorbit înaintea mea, chiar a spus acest lucru, pe un anumit obiectiv din PUG care poate fi important, dar eu cred că acest document, şi s-a arătat aici cât se poate de firesc, este placa turnantă a dezvoltării municipiului. Mă bucur că domnul viceprimar care a vorbit şi este atât de atacat de către colegii care şi-au propus acest lucru, a adus în discuţie ceea ce era în Bistriţa înainte de perioada modernă, de dezvoltare a Bistriţei. Şi mă refer aici, după anul 1990. Cred că se uită prea repede că imediat după anul 1990 a apărut, şi ieri în comisia de urbanism am discutat mult şi pe larg aceste probleme, a existat dezvoltarea municipiului cu acele construcţii pentru exploataţii agricole, apoi s-au schimbat în case de vacanţă, astfel încât cetăţenii municipiului Bistriţa, repet, în această perioadă modernă de dezvoltare a comunităţii noastre au găsit de cuviinţă că trebuie să-şi facă locuinţe de vacanţă, sau amenajări agricole în diferite zone ale municipiului. Iată că a sosit momentul pe care îl prevedeam cu mulţi colegi de aici, care am făcut parte din comisia de urbanism de dinainte, ca aceste trupuri de intravilan să facă obiectul utilităţilor, să facă obiectul prin intrare în intravilan unor cereri din partea acelor cetăţeni care la vremea respectivă, şi au trecut foarte multe administraţii care au aprobat aceste lucruri şi le-au aprobat în acel PUG care exista atunci. Acuma sigur că a sosit momentul să rezolvăm aceste probleme, de aceea eu personal, care am participat la 4 întâlniri ample pentru PUG, la care au fost convocaţi cetăţenii municipiului Bistriţa, consilierii locali, cine doreşte să-şi spună părerea şi să amendeze anumite prevederi ale PUG-ului. Astăzi sunt pus în faţa unui material rotund, care personal cred că a respectat ceea ce am votat noi consilierii în strategia de dezvoltare pe 30 de ani a municipiului Bistriţa. Îndrăznesc să spun că acea strategie a fost votată de către noi toţi cred că în unanimitate, care prevedea nişte puncte şi direcţii de dezvoltare ale municipiului şi unde erau amintite multe din elementele din PUG care astăzi au fost dezbătute aici. Sunt convins că din tot ceea ce a existat după 1990, este primul PUG curajos şi vizionar. Evident că nu ne mulţumeşte pe toţi, nici eu nu sunt foarte mulţumit de toate prevederile acestui punct, care timp de două legislaturi m-am luptat pentru regulament de urbanism al municipiului Bistriţa până la amănunte în comisii şi data trecută am întrebat reprezentanţii firmei care au realizat proiectul, dacă există posibilitatea de dezvoltare a municipiului ulterior, astfel încît prin PUG-urile care vor urma după noi de aici înainte să se racordeze la acest PUG şi mi-au dat elemente care mă fac optimist din acest punct de vedere. În schimb, nici acum şi sunt sigur că nu se rezolvă această problemă de a veni cetăţeanul care-şi cumpără teren oriunde în intravilanul municipiului Bistriţa, să apese pe buton şi să vadă toate aspectele de care avea nevoie. Mă gândeam că aici vom poposi şi vom discuta foarte mult acest PUG. Dar aş dori să ştie cei care asistă la şedinţa de consiliu, în mod firesc şi normal, că în comisii am discutat, discutăm şi avem dreptul să facem propunei de modificare. Iar la acele întâlniri de care spuneam că au avut loc pe parcursul anilor în care s-a lucrat la acest PUG, am avut posibilitatea să intervenim, să cerem de la realizatorii PUG-ului să facă modificări, să aducă aducă racordări la lucrurile care au fost făcute înainte. Periurbanul care a fost lansat nu cu mult timp în urmă de către Facultatea de Geografie din Cluj, am asistat aici de mai multe ori la acea discuţie şi încă de atunci domnul profesor Cocean care a prezentat studiul pentru periurban, fac o paranteză, pentru că am fost colegi de liceu, l-am întrebat mai aspru de unde ştie că va fi o autostradă peste nu ştiu câţi ani şi mi-a spus că nu se poate să nu fie. Ceea ce se spunea aici şi chiar nu mă deranjează că se raportează la acel studiu de periurban unii dintre colegii care atunci aveau studii de maximă răspundere în dezvoltarea municipiului, evident că nu se ştia dacă va exista o autostradă prin zona noastră, dacă va trece, ei spuneau că este posibil să fie. L-am auzit pe domnul coleg Toniuc care a intervenit de foarte multe ori pe proiect, că s-a dat aprobare să fie acea autostradă. Eu am citit chiar în presă şi nu am văzut documente, că va fi pe la Târgu Mureş, Braşov, nicidecum pe la Târgu Mureş. Dar eu cred că acest PUG este un document care trebuie să fie adoptat, pentru că este pentru toţi cetăţenii municipiului Bistriţa, de la intrarea în Viişoara şi până la ieşirea din Unirea până în Ghinda şi până în Slătiniţa. Şi eu cred că sunt atinse multe dintre direcţiile pe care administraţia locală şi le-a propus, repet şi revin, la strategia de dezvoltare a municipiului în care erau prevăzute o mulţime de elemente care sunt conectate în acest PUG. Şi eu sper că prin aprobarea PUG-ului vom răspunde cu adevărat cetăţenilor, fie oamenilor de afaceri, dezvoltatorilor care trebuie să aibă o perspectivă pe cel puţin 10 ani, şi am spus şi ieri în comisie, pentru aş dezvolta o afacere, pentru a face un businees-plan. Şi cred că a ne opri, sigur că avem dreptul pentru că de aceea ne întâlnim pe un astfel de subiect în această şedinţă a consiliului local, să nu ne focusăm foarte mult pe elemente de detaliu, care vor face obiectul altor proiecte pentru realizarea obiectivelor prevăzute în PUG. Şi probabil că atunci vom putea să punem lucrurile în făgaşul normal şi în folosul celor care trebuie să beneficieze de un astfel de PUG, şi am amintit aici, mă gândesc la oamenii de afaceri, mă gândesc la cetăţenii municipiului, la toţi. Eu nub am vrut să vorbesc de varianta ocolitoare a municipiului care va prelua o parte din fluxul de circulaţie care traversează municipiul, şi de ce nu, ca să ajungi mai repede din Unirea în Viişoara, fără să fie afectat Dealul Codrişor despre care se vorbeşte atât de mult şi nu cred că este cazul să mai vorbesc eu în continuare, prin tot ceea ce tehnologia modernă este capabilă să realizeze. Pot să spun în numele colegilor din PSD că vom vota acest document, considerând că este nevoie să-l punem în practică cât mai repede cu putinţă.

Domnul primar Creţu Ovidiu Teodor – aş vrea să-i reamintesc domnului consilier Tuţă, referitor la variantele ocolitoare ale municipiului Bistriţa, pentru că noi discutăm despre aceste variante din anul 2009, nu de ieri, nu din 2013, nu de când este Guvernul Ponta, ci din anul 2009 când guvernarea României era făcută de Partidul Democrat Liberal, cu miniştrii transporturilor Radu Berceanu şi ulterior doamna Anca Boagiu. Şi domnul consilier Tuţă îşi aminteşte foarte bine că au fost luate în calcul de către companie şi de către proiectant 3 variante care nu aveau de a face cu Bistriţa, adică treceau pe acolo pe unde spunea domnia sa pe la Monar, pe la Jelna, pe la Buduş şi intrau pe DN 17 dincolo de Livezile. O variantă are 24,6 km, cea mai scurtă şi valoarea 446 milioane de euro, celelalte au 28,2 km, 37,92. De ce atunci în perioada Guvernului Boc, Guvernul PDL, cu miniştrii transporturilor PDL nu s-au făcut aceste variante şi să lase primarul de municipiu cu ochii în soare? De ce s-a mers în acel guvern cu acea companie condusă de ministerul condus de PDL pe această variantă? Pentru că este singura, ne-au spus-o de atâtea ori, singura care se poate realiza.

Iar referitor la ce spunea domnul consilier Toniuc referitor la menţinerea traseului vechi, asta înseamnă că trecem peste Valea Budacului. Altfel ar trebui să facem un ocol de 8 km pe după cartierul RAAL şi să ne întoarcem înapoi. Şi iarăşi să mai facem încă vreo 12 km la Podul Jelnei ca să ocolim. Asta înseamnă traseul vechi, menţinerea lui. Atunci când intravilanul care nu este un cerc, nu este un spaţiu rotund pe care să-l poţi ocoli cu o tangentă, ci are tot felul de excrescenţă, s-a văzut foarte bine pe hartă, ca să poţi trece pe acolo cu protecţiile necesare. Dacă s-ar fi putut o altă variantă, era prinsă în Master Plan şi era făcută. Pentru că într-adevăr domnul consilier Tuţă personal, dar şi alţi lideri ai PDL, au fost şi au discutat la minister şi cu doamna Boagiu şi cu domnul Berceanu înainte şi li s-a spus clar că nu se poate, că asta este singura variantă. Eu mă aşteptam să vină şi să spună că asta e singura variantă, dar noi nu suntem de acord cu ea. Atunci hai să vedem, ne interesează 170 milioane euro pentru dezvoltarea Bistriţei, sau nu ne interesează. Nu se pune problema că se votează Unirea şi Viişoara împotriva podenilor, dar e clar că există interesul pentru cele 2 localităţi. Există interesul mai multor oameni din Bistriţaatragă această investiţie şi există interesul unor oameni de peste pod care sunt afectaţi, ca să nu se facă. De aceea am făcut acel referendum. Atâţia câţi s-au prezentat la referendum au spus „da” pentru această variantă. Pentru că repet, este singura posibil de a se realiza până în 2030. Pe urmă nu ştim ce va fi. Dar lucruriel acestea cred că ar fi cazul să fie spuse. Faptul că ne vom judeca, domnule consilier Tuţă, ne vom judeca, ştiu sigur treaba asta. Dar acum când ne vom judeca nu o să mai admitem ca o sentinţă dată în luna aprilie 2011 să fie corectată în 2012 cu îndreptarea unei erori materiale. Adică şi această sentinţă obţinută de care s-a făcut atâta vorbire, că a desfiinţat traseul, nu l-a desfiinţat, a fost obţinută într-o şedinţă din 27.04.2011, preşedinte domnul Ovidiu Puţura, care nu a spus nimic ce se întâmplă în dispozitivul sentinţei. Şi aproape la un an după, vine un alt judecător şi îndreaptă şi spune că este eroare materială. Ne vom judeca, sunt sigur că ne vom judeca, dar vom avea grijă ca aceste judecăţi să fie în regulă.

Domnul consilier Tuţă Gheorghe – eu regret că la genul acesta de intervenţii trebuie să-i facem pe oameni să asiste la discuţii care nu au legătură cu subiectul în discuţie, dar nu poţi asista la minciuni repetate, infinite a celui care practic ar trebui cu cea mai mare încredere, ca atunci când ne spunem nişte lucruri, ele să fie adevărate, reale. Din acest punct de vedere mă simt dator să intervin, pentru că nu vă pot accepta, domnule primar, ca de faţă cu noi toţi aici să spuneţi în continuare nişte minciuni. Citesc dintr-o sentinţă a unei instanţe din România: Beneficiarul CNADR declină orice responsabilitate privind alegerea traseului drumului ocolitor în municipiul Bistriţa, acest lucru revenind consiliului local, ceea ce a făcut prin hotărâre a consiliului local. Până la această dată s-au efectuat foraje pentru elaborarea studiului geo-tehnic doar pentru o singură variantă, variantă 2 Sud, adică varianta impusă de către primar, stabilindu-se de la început varianta aşa-zisă optimă, cu toate că această lucrare impune lucrări de consolidare a versanţilor, viaducte, poduri, defrişări de păduri, demolări de case aşa cum rezultă din memoriul tehnic. În memoriul tehnic întocmit de proiectant care a fost înaintat Agenţiei de Mediu spune fără echivoc, la solicitarea autorităţii locale, în speţă a Primarului municipiului, am ales traseul variantei 2 Sud. Despre aceste lucruri discutăm şi dacă doriţi să susţineţi, puteţi să susţineţi cu alte argumente pe care le-aţi inserat, fără a mai minţi în continuare, să spuneţi că participăm la discuţii din 2009. Pe masa consiliului local prima dată s-a discutat prin hotărâre, în mai 2010. Nimeni de la această masă nu ştia ce intenţii are primarul municipiului legat de o variantă ocolitoare, nimeni nu a ştiut. De aici încolo, sigur că puteţi să susţineţi. Că e bine pe acolo, nu este o problemă, dar eu fac un apel în faţa oamenilor şi a opiniei publice, că nu este nevoie de nici o minciună în plus pentru a argumenta că e bine pe acolo sau nu. Ori, cred că tot ce am spus aici, şi nu numai aici, în legătură cu centura ocolitoare prin Pădurea Codrişor, au fost lucruri reale bazate pe lege, pe documente. Nu am spus unui om cu care am stat de vorbă nimic din ceea ce spun public, pentru că, cred că aici este vorba de a convinge oamenii de un lucru, că e bine, că e rău, fără să-i minţim, fără să-i manipulăm, aşa cum faceţi, cum aţi făcut la referendum, cum faceţi acum în faţa acestor oameni, să spuneţi cu cele 3 variante, cu sute de milioane de euro, când autostrada Turda, Sebeş cu 74 km a fost proiectată la 600 milioane euro şi dumneavoastră spuneţi că o centură de 20 şi ceva de km este 400 milioane euro. Sunt nişte minciuni pe care vi le-au livrat proiectanţii ca să-şi încheie proiectul şi să-şi ia banii şi ni le spuneţi nouă ca şi când am fi copii care acum ieşim prima dată în lume şi cădem pe spate spunându-ne aceste lucruri. Vă rog mult de tot, legat de planul urbanistic, a spus-o şi colegul, domnul profesor şi domnul viceprimar Avram, sigur că este nevoie să-l definitivăm, dar introducerea acestui traseu, nu este vorba că ne împiedicăm de el, e vorba că afectează pe suprafeţe enorme dezvoltarea normală a oraşului. Toată zona pe care o parcurge în intravilan acest traseu, practiv este o zonă care o distruge. Ori nu pot ca datorită acestor lucruri să spun că mă fac că nu văd pentru că aprob, că sunt şi alte prevederi bune. Nimeni nu contestă aici că sunt prevederi bune şi necesare, introducerea în intravilan a zonelor de extravilan pe care drept urmare nu le-am combătut. Dar menţinerea acestui proiect afectează grav dezvoltarea oraşului şi mai ales azonei rezidenţiale care înseamnă zona râului Bistriţa.

Domnul primar – pentru că domnul consilier arată că a stat acasă mai puţin de 7 ani şi îşi permite să folosească invective la această masă, dar îl scuzăm că nu toţi am avut posibilitatea să stăm pe lângă părinţi acel număr de ani ca să ne permită să avem şi un comportament adecvat. Domnule consilier, în 3 august 2010, ceea ce vă spuneam eu a fost transmis în scris inclusiv preşedintelui Consiliului Judeţean Liviu Rusu, inclusiv consiliului local domnului Laurenţiu Molnar care era preşedinte de şedinţă atunci şi bineînţeles şi mie, şi aţi primit şi dumneavoastră această scrisoare de la IPTANA pe care nu aţi comentat-o şi nu aţi discutat-o mai departe cu nimeni, aţi acceptat-o atunci la valorile de care discutam. Iar în legătură cu varianta aleasă de primarul municipiului Bistriţa, o altă scrisoare din 25 iulie 2011 în care tot compania reiterează faptul că din punct de vedere al fezabilităţii, varianta aprobată este varianta optimă şi CNADR vă solicită opinia cu privire la continuarea acestui proiect pe varianta aprobată 2 Sud, aprobată nu de noi, ci de CT CNADR. În cazul în care nui veţi fi de acord, nu există nici o altă posibilitate pentru realizarea unei variante de ocolire oraşului. Şi această scrisoare a fost adresată şi domnului preşedinte Liviu Rusu şi domnului consilier Molnar Laurenţiu Dănuţ, mie şi bineînţeles şi dumneavoastră consiliului local. Sunt documente de care ştiţi, pe care le-aţi primit şi acum vă faceţi că uitaţi. Acolo sunt şi termeni care denotă că mai aveţi nişte carenţe din copilărie.

Pauză.

Domnul preşedinte de şedinţă – doresc să vă anunţ că în pauză mai mulţi cetăţeni prezenţi în sală şi-au manifestat dorinţa de a lua cuvântul la acest proiect de hotărâre.

Preşedintele de şedinţă supune la vot luarea de cuvânt a domnului Chereji Adrian. Se obţin 18 voturi „pentru”.

Rezultat	Vot
Da	18
Nu	0
Abţinere	0
Au votat	18
Nu au votat	1
Absenţi	3
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs.
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs.
Peteleu Ioan	Da
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Nu a votat
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Preşedintele de şedinţă supune la vot luarea de cuvânt a domnului Bălan Marius. Se obţin 18 voturi „pentru”.

Rezultat	Vot
Da	18
Nu	0
Abţinere	0
Au votat	18
Nu au votat	1
Absenţi	3
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs.
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs.
Peteleu Ioan	Da
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Nu a votat
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Preşedintele de şedinţă supune la vot luarea de cuvânt a domnului Nicolas Cazan. Se obţin 17 voturi „pentru”.

Rezultat	Vot
Da	17
Nu	0
Abţinere	0
Au votat	18
Nu au votat	2
Absenţi	2
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs.
Kiss Laszlo	Nu a votat
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs.
Peteleu Ioan	Da
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Nu a votat
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Preşedintele de şedinţă supune la vot luarea de cuvânt a domnului Moldovan Mircea. Se obţin 18 voturi „pentru”.

Rezultat	Vot
Da	18
Nu	0
Abţinere	0
Au votat	18
Nu au votat	1
Absenţi	3
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs.
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs.
Peteleu Ioan	Da
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Nu a votat
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Preşedintele de şedinţă supune la vot luarea de cuvânt a doamnei Nadia de la Unirea. Se obţin 18 voturi „pentru”.

Rezultat	Vot
Da	18
Nu	0
Abţinere	0
Au votat	18
Nu au votat	1
Absenţi	3
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs.
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs.
Peteleu Ioan	Da
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Nu a votat
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Preşedintele de şedinţă supune la vot luarea de cuvânt a domnului Crăciun Silvian. Se obţin 18 voturi „pentru”.

Rezultat	Vot
Da	18
Nu	0
Abţinere	0
Au votat	18
Nu au votat	1
Absenţi	3
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs.
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs.
Peteleu Ioan	Da
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Nu a votat
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Preşedintele de şedinţă supune la vot luarea de cuvânt a domnului Checedi. Se obţin 17 voturi „pentru” şi o abţinere.

Rezultat	Vot
Da	17
Nu	0
Abţinere	1
Au votat	18
Nu au votat	1
Absenţi	2
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Abţ.
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs.
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs.
Peteleu Ioan	Da
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Nu a votat
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Preşedintele de şedinţă supune la vot luarea de cuvânt a doamnei Carmen Moldovan. Se obţin 15 voturi „pentru” şi 2 voturi „împotrivă”.

Rezultat	Vot
Da	15
Nu	2
Abţinere	0
Au votat	18
Nu au votat	2
Absenţi	3
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Nu
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs.
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs.
Peteleu Ioan	Da
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Nu a votat
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Nu
Tuţă Gheorghe	Nu a votat

Domnul preşedinte de şedinţă – fiecare persoană se limitează la 3 minute.

Domnul Chereji Adrian – pentru că sunt numai 3 minute o să mă refer numai la câteva aspecte de legalitate privind acest proiect de hotărâre. Interpretarea care se dă Ordonanţei 43 modificată prin Ordonanţa 7/2010 privind regimul drumurilor, nu are putinţă de interpretare. Art.21 se refere la cu totul altceva decât la construiri de variante ocolitoare. Art.21 menţionează faptul că traseele existente ale drumurilor naţionale car etrec prin oraş, trec în administrarea autorităţilor publice locale în cazul municipiilor reşedinţă de judeţ. Deci, traseul Libertăţii, Independenţei, Bulevardul Republicii, Calea Moldovei ş.a.m.d. rămâne în administrarea municipiului ca drum naţional, dar varianta ocolitoare conform art.37 şi scopul lor este altul decât cel menţionat de doamna arhitect de la firma de consultanţă. Nu este de a face legătura între potenţiale obiective investiţionale din viitor, ci variantele ocolitoare trebuie făcute pentru decongestionarea traficului din localităţi, pentru protecţia mediului şi pentru sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene, se realizează variante ocolitoare situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. Aţi invocat studiul de trafic şi în documentaţie. Acesta spune că circa 40% din trafic este pe relaţia DN15A spre DN17A, deci de la Târgu Mureş – Bistriţa – Năsăud, sau Suceava – Bistriţa – Târgu Mureş şi zona industrială. De ce să facem o variantă ocolitoare care preia doar 60% din traficul prin localitate, de ce să nu facem o variantă ocolitoare care să ducă tot traficul greu în afara localităţii şi să nu lăsăm 40%, 4-5.000 de maşini după studiul de trafic pe care l-am citit, este un studiu foarte stufos. Acesta arată că în continuare vreo 5.000 de maşinci vor trece prin Viişoara şi prin Unirea, din 12.000. Stimată doamnă, pe drumul ăsta nu o să treacă 2-3 maşini, o să rămână vreo 8.000 de maşini dacă studiul de trafic în care aveţi încredere se va realiza. Siguranţa circulaţiei – vă rog să-mi spuneţi ce siguranţă a circulaţiei vom realiza pe tronsonul dintre Podul Jelnei şi puntea Ghinzii, unde va fi trafic comun cu circulaţia internă din municipiul Bistriţa care merge spre Ghinda. Ce protecţie a mediului vom face acolo când maşinile vor intra în sensul giratoriu şi o să trebuiască să aştepte, şi se vor emite noxe în acea zonă sensibilă a oraşului. Deci din punct de vedere a ordonanţei privind regimul drumurilor, este indubitabil faptul că se încalcă prevederile legale. O problemă de legalitate este faptul că în momentul de faţă există un Plan Urbanistic General al municipiului Bistriţa există 37,4 ha în extavilanul municipiului Bistriţa, conform Hotărârii consiliului local nr.5/28.01.2010 adoptată cu 21 voturi „pentru” din 21 consilieri prezenţi. La art.2 se spune că datele cuprinse în PUZ conform art.1 completează prevederile din documentaţia de urbanism actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Bistriţa adoptat prin Hotărârea nr.43/2004. Ori, stimaţi consilieri, stimate auditoriu, Ordonanţa nr.195/2005 privind protecţia mediului la art.71 prevede faptul că este interzisă strămutarea, sau este interzisă diminuarea suprafaţa unei zone declarate spaţiu verde printr-o documentaţie de urbanism. Vă rog să vă amintiţi prima şedinţă când aţi depus jurământul de consilieri, aţi jurat pe biblie că o să respectaţi Constituţia şi legile ţării şi că veţi apăra interesele cetăţenilor municipiului Bistriţa.

Domnul Bălan Marius – nu o să vă plictisesc cu subiectul centurii, pentru mine fişa postului de ecologist îmi atrage atenţia asupra prezentării de către firma Bloom a acestui proiect. În 2009, stimată doamnă, să ştiţi că Bistriţa avea 84.000 de locuitori, iar acum în 2013 avem 77.000. Mă gândesc că în 2020, sau 2050 vom ajunge undeva pe la vreo 30-40.000 dacă mergem în ritmul ăsta. Ne întindem în faţă fără să avem în faţă nişte calcule pertinente şi ne facem tot timpul să spunem că ne dezvoltăm până nu se ştie unde, ar de fapt ne facem că nu vedem aceste cifre. M-aş opri doar aici, PUG-ul spune aşa: odată cu aducerea în intravilan a unor suprafeţe din Unirea, fânaţe, a unor dealuri goale, Cighir şi Bobeica, Bistriţa v-a depăşi norma europeană de 27 mp, din contra, vom ajunge la 50 mp de spaţiu verde. Acest lucru mie îmi spune că există pericolul ca la următoarele şedinţe de buget să nu mai intereseze pe nimeni să mai alocare bani în continuare pentru amenajarea spaţiilor vezi cu adevărat în centrul oraşului, aici unde freamată lumea, unde există poluare cu adevărat şi tocmai dezinformând populaţia cu avem 50 mp, chiar şi comisia de la Kioto ar fi invidioasă pe noi şi vor cere Bistriţei să vândă certificate verzi, dacă stăm aşa de bine. Atunci există cu adevărat pericol, domnule primar, ca să nu mai dăm nici un leu nici măcar pe panseluţe, că avem păşunile. Aici este problema pe care vreau să o semnalez, că ar fi bine să se retragă această variantă de a păcăli că avem atâţia mp, când de fapt nici un bistriţeanu va merge pe Bobeica sau pe Cighir că stea cu pătura la soare şi de fapt spaţiile verzi trebuie amenajate în Centrul Istoric al oraşului unde freamătă civilizaţia. Felicit administraţia aşa cu am mai făcut-o pentru reamenajarea str.Odobescu. Deci toate aceste frecuşuri cu societatea civilă, cu ecologiştii au dat rezultate şi m-aş ruga să meargă în continuare sub această formă. Chiar dacă aceşti arbori au costat puţin mai mult, merităm şi asemenea arbori de valoarşi asemenea arbori de valoare.

Domnul Nicolas Cazan – în primul rând, ca să fac o tranziţie de la câteva menţiuni între PUG şi planul de dezvolatre strategică a oraşului pe 2010 – 2030 pe care l-am citit de la început până la sfârşit, din nou şi din nou, până am memorat mai multe din expresiile care sunt percutante, vreau să aduc în atenţie o confuzie monumentală care se petrece în momentul de faţă în interpretarea a ceea ce este PUG şi ceea ce este planul de dezvoltare strategică a Bistriţei 2010 – 2030. Ce este încadrat în ce? Ce este subordonat, cui? Deci această confuzie generează nişte formule înşelătoare pe care nu-mi vine să cred că le pot auzi într-o urbe unde oamenii sunt capabili. Deci pe de o parte, aspectul de PUG în termeni mai prozaici, „suntem cu capul într-o bute”. Adică un aspect quantic, caterzian, vechi, pe când aspectul de dezvoltare strategică 2010 – 2030 trebuie să fie văzut ca un aspect quantic unde Bistriţa este încadrată într-o societate mult mai mare, societate europeană unde variabilele, externalităţile ne bat clopotele bisericii. Noi trebuie să ne îndreptăm privirea spre ce este afară şi să acţionăm spre bunul interes al Bistriţei în mod strategic, nu doar să rezolvăm problemele interne ale PUG-ului. Şi atunci, în momentul în care acest plan de 466 de pagini în al cărui rezumat putem citi ca directivă principală construcţia unei autostrăzi care să lege Moldova de Transilvania, care asigură legătura cu alte cuvinte, între Ucraina şi Balcani, şi care la pagina 56 din acest rezumat indică această autostradă de la Cluj – Bistriţa la Suceava, atunci trebuie să ne înţelegem cum respectăm această directivă strategică, în care pe urmă, la pagina 57 este din nou menţionată ca fiind de o prioritate imediată, iar la pagina 63 unde se alocă aceste 170 milioane pentru o centură de ocolire şi nu o variantă care este încadrată în această „bute”. Iertaţi-mă, dar acest aspect de centură ocolitoare trebuie să fie scoasă din relaţia cu PUG şi plasată unde aparţine această centură de ocolire, în autostrada care ne va lega de fosta Uniune Sovietică, Ucraina ş.a.m.d. şi restul Balcanilor. Deci, trebuie să ne gândim la bunăstarea bistriţenilor, pentru că asta este prevăzut în dezvoltarea urbană, nu doar dezvoltarea problemelor interne pe care dumneavoastră le adresaţi în public, ci ieşirea din această urbe şi a ne privi interesul, cât priveşte raportul nostru cu o societate complexă, europeană, unde Ucraina în 2 săptămâni de astăzi îşi va face cerere de aderare şi unde 50 milioane euro în câţiva ani de zile vor trece prin Bistriţa, iar această pistă cu 2 benzi nu va avea absolut nici o menire de a traversa traficul greu şi tot ce este în analiza SWOT la rubrica ameninţări. Deci, să nu facem greşelile pe care alţii le-au făcut, să ne gândim la bunăstarea Bistriţei ca să ieşim din această urbe, să ne uităm înspre lumea mare de unde ne vin avantajele şi bunăstarea.

Domnul Moldovan Mircea – am ascultat cu mare atenţie toate expunerile pe acest proiect de hotărâre şi aş vrea să vă expun punctul nostru de vedere în calitate de reprezentant al cetăţenilor din localitatea componentă Viişoara. După cum bine s-a precizat aici, acele 1.000 hectare care vor fi prinse în noul PUG, o parte se referă şi la mulţi cetăţeni din Viişoara care au terenuri în extravilan. Nu s-a putut construi, nici preţul de vânzare nu s-a putut stabili. Pe de altă parte s-a vorbit despre studiul de trafic, şi mă refer aici la centura ocolitoare. Nu ştiu în ce an s-a făcut acel studiu de trafic. Dacă noua centură ocolitoare va prelua 60% din traficul de la această dată în Viişoara, eu şi cetăţenii pe care îi reprezint şi care au fost prezenţi aici în sală, însă din cauza orei înaintate au plecat, cine ne va spune că dacă această centură ocolitoare nu se va face acum, respectiv în următorii 2, 3, 4 ani. Aş vrea să se facă un studiu de trafic şi dacă s-a făcut anul trecut şi dacă s-a făcut în 2013, să se facă în 2014, în 2015, să vedem cât va creşte în fiecare an traficul în localitate. Tot ce preluăm de la Mureş, de la Cluj, traversează Viişoara dintr-un capăt în celălalt. Oricum execuţia durează câţiva ani. La Şcoala gimnazială din Viişoara învaţă 500 de elevi, avem acel semafor la trecerea de pietoni de lângă blocurile ANL, cu care avem probleme, au fost mai multe accidente. Dar dacă nu se va face centura ocolitoare, atunci în 2, 3, 3 ani de zile cine va răspunde pentru toate accidentele din Viişoara?

Doamna Nadia de la Unirea – nu o să vorbesc despre cifre şi despre estimări, pentru că despre acestea s-a vorbit de câteva şedinţe încoace. Eu o să vă fac nişte referiri şi o să vă amintesc câteva lucruri. În primul rând am observat că suntem foarte negativişti, nu vrem să dezvoltăm nimic în municipiul Bistriţa. Orice proiecte sunt puse în discuţie trebuie să fie un grup de consilieri ori de cetăţeni care să spună nu. Aşa s-a întâmplat cu parcul municipal, cu care acum ne mândrim. Aşa au spus şi cu Wonderland. Se face referire la bazele sportive din proiectul amintit anterior. Vreau să vă spun că la acele baze sportive la care face referire domnul Tuţă aşa ca nesemnificativ, sunt foarte bine venite în Bistriţa. Să nu uitaţi că avem o extensie a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii Babeţ-Bolyai. Aici învaţă sportivii noştri de performanţă ai Bistriţei care ne reprezintă la campionatele naţionale, la europene şi la olimpiade. Daţi-le şi lor posibilitatea să aibă un loc de muncă, pentru că nu ştiu să facă altceva, ei au făcut sport toată viaţa şi ne-au reprezentat cu cinste şi cu mândrie. Referitor la centura de sud, statistici, date, planuri, aşa nu o să ajungem nicăieri, nici peste 5 şi nici peste 10 ani. Este un grup de cetăţeni care cu vehemenţă se împotrivesc acestui proiect.Ei vorbesc doar de câteva case care se construiesc acum recent, dar nu se gândesc câte case au fost afectate în localitatea atâţia ani de zile în Unirea şi Viişoara. O mână de oameni se consideră victimele acestei centuri, dar noi care locuim în Unirea de o viaţă, ne-am trezit cu traficul greu dimineaţa, ziua, noaptea, noi cum să ne considerăm? Să nu uitaţi că Unirea este una dintre cele mai mari localităţi componente ale municipiului Bistriţa şi ca atare, la bugetul local din Unirea merg foarte multe fonduri din taxe şi impozite. Atunci considerăm că şi noi trebuie să cerem de la consiliul local să se mute traficul greu din Unirea. Domnule Toniuc, nu am ieşit la referendum să votăm împotriva celor de pe Valea Ghinzii şi str.Mihai Viteazu, am ieşit la vot să ne susţinem un punct de vedere al nostru. Puteau şi ceilalţi să iasă să spună nu, pentru că ei au semnat Salvăm pădurea, o petiţie, mult mai mulţi decât cei care au ieşit lavot. Şi domnule Gagea, aveţi ceva cu cei Unirea? Aţi spus că unde trece noua centură, ar putea să explodeze o maşină. Dar nu gândiţi că dacă ar exploda în mijlocul Unirii, câte victime ar fi? Domnule Chereji, dumneavoastră aţi fost primarul acestui municipiu, ci ce v-aţi remarcat cât aţi fost primar?

Domnul Crăciun Silvian – aş dori să adresez o întrebare reprezentantului Companiei Bloom. Aveţi memoriul general în faţă? Nu-l aveţi. Vă spun eu că la pagina 101 şi în completare la pagina 102, se face referire la realizarea de căi de comunicaţii de transport. Planul de amenajare a teritoriului naţional prevede autostrada Petea – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava – Ştefăneşti – graniţă, care pe teritoriul municipiului Bistriţa ajunge undeva în partea de sud a localităţii Sărata şi pe urmă Monari, Budacu de Jos ş.a.m.d. În al doilea plan, cel al Regiunii de Nord-Vest, autostrada la care a făcut referire şi domnul Nicolas Cazan, Cluj – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei, care pe teritoriul municipiului Bistriţa trece prin Blăjenii de Sus, Sigmir, tunel spatele Dealului Cetăţii, Unirea, Livezile. Se face menţiune din partea dumneavoastră că a fost agreată şi preluată în prezenta lucrarea, această şosea. Am făcut o propunere în luna august către Compania de Autostrăzi şi către Ministerul Transporturilor, inclusiv Autoritatea de management, pentru găsirea de finanţare pentru a se realiza în prima fază un tronson care ar realiza în totalitate varianta de ocolire a municipiului Bistriţa, ar rezolva traficul greu în afara localităţilor Viişoara şi Unirea, ar prelua traficul greu care intră în zona industrială, şi mă refer la ROMBAT, LEONI, pe acele coridoare Valea Boilor, Valea Căstăilor care s-ar înţepa direct în autostradă, chiar dacă ea s-ar face să zicem în prima fază, doar la 2 benzi. Acesta este un aspect. Al doilea aspect, dumneavoastră aţi preluat o prevedere din ordonanţa 43, adică se referă la zona de protecţie în zonă construită, asta înseamnă intravilan. Sunt 22 metri de la axul drumului stânga dreapta. Actualul drum, pentru că avem memoriile de prezentare şi memoriile tehnice, 2 depuse până în prezent, respectiv în 2009, 2010, 2011 la Agenţia de Mediu, prevede intrarea în Pădurea Codrişor la distanţe de 5 metri şi 7 metri faţă de imobilele de la axul drumului. Domnule consilier Rus Constantin, cred că 22 metri nu intră nici cum în 5 metri, dumneavoastră sunteţi de specialitate, adică ştiţi să vorbiţi despre matematică.

Vreau să mă refer în continuare ca replică la domnul primar. Domnule primar, aţi dat o replică domnului fost primar Moldovan Vasile, în sensul că aţi menţionat că pe perioada dumnealui s-a elaborat acel studiu periurban în municipiul Bistriţa. Într-adevăr, a fost efectuat în 2005 – 2006, dar el nu a fost aprobat, domnule primar. Şi vin şi motivez treaba asta. Anul trecut, adică în 16.08.2012, dumneavoastră printr-o adresă emisă Cabinet Primar, aţi înaintat Agenţiei de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud o rugăminte de a urgenta procedura de reglementare a emiterii avizului de mediu pentru această variantă ocolitoare şi ulterior, adică chiar a doua zi, în data de 17.08.2013 aţi emis o altă adresă prin care aţi menţionat că această variantă ocolitoare este încadrată într-un plan urbanistic aprobat. Bineînţeles că s-a continuat procedura, s-a emis decizia etapei de încadrare pe care am contestat-o, adică am depus plângere prealabilă şi Comitetul tehnic de analiză a recunoscut acest lucru şi a revocat în tot acea decizie a etapei de încadrare, cu menţiunea, menţiune pe care o avem şi de la Agenţia Naţională, că va fi obligatorie introducerea într-un plan urbanistic. Aici am ajuns astăzi. Fizic, pe zona pe care v-am spus Mihai Viteazu, acolo sunt 5 case la distanţe mai mici de 22 metri de la axul drumului. Pe Viorelelor sunt case la distanţă chiar de la dig la 10 metri de clădire. Acelea nu sunt prevăzute în memoriu pentru a fi demolate. Dacă se adună toate, atunci impactul negativ va fi semnificativ asupra mediului şi totodată asupra finanţării. Comisia Europeană nu va finanţa un drum în intravilan cu demolarea a peste 20 de clădiri.

Domnul Checedi – referitor la acest PUG doresc şi eu să adresez o întrebare, dacă se respectă dreptul la proprietate în ţara asta, sau cel puţin în Bistriţa? Eu ştiu că se respectă în alte localităţi şi în Bistriţa văd că nu. Am un teren pentru care mi s-a încălcat dreptul de proprietate fără să fiu încunoştiinţat de nimic. Mi s-au stricat 20 de metri de rânduri de pomi, mi s-a astupat canalul de evacuare a apei şi toată apa ce se scurge de pe Valea Rusului intră pe terenul meu, fără să fiu încunoştiinţat de nimeni, numai m-am trezit cu lucrările efectuate pe terenul meu. S-a făcut şi drum pe terenul meu.

Domnul preşedinte de şedinţă – ştiţi cine a făcut drumul? A făcut primăria drum pe terenul dumneavoastră?

Domnul Cechedi – din câte am aflat, pentru că am depusă plângere şi la poliţie, a făcut un domn Negrea Marius. Cu a cui drept nu ştiu. Am văzut declaraţia dânsului la poliţie, cum că are aprobare de la primărie.

Doamna Moldovan Carmen – domnule primar, domnule fost primar, din funcţia pe care am avut-o de fost observator pe ONG-ul meu la referendumul din 29.09.2013, cu mare chiu şi va am obţinut aceste acreditări, pe ultima sută de metri, vreau să vă spun că a fost un fiasco total. Nu se poate face o centură ocolitoare spun eu, să nu punem la dispoziţie ca şi fost director de media, mediatizarea, degeaba s-a cheltuit un miliard şi jumătate de lei pe banere, pe tot felul de, eu ştiu ce aţi făcut dumneavoastră. Pentru lumea pur şi simplu, cel puţin la Slătiniţa, pe jos am mers peste tot, fără să apelez la nimeni la un mijloc de transport, am mers pe jos din Unirea la Slătiniţa, oamenii erau la biserică, era duminică, nici nu ştiau că trebuie să voteze în acea zi. La Bistriţa am organizat vreo 4 festivaluri, bineînţeles că ne mai trebuie şi Ziua Recoltei, Festivalul Fanfarelor, dar nu trebuiau făcute toate în aceeaşi zi. Ce centură este această ocolitoare, domnule, din moment ce 5 km sunt în intravilan? Există centura Clujului care pleacă de la Cluj şi până la Vatra Dornei sau chiar Suceava. Acolo în Slătiniţa copiii nici măcar nu mai au apă. Se lucrează la vechea canalizare, dar Slătiniţa nu este rezolvată. Dacă centura Clujului costă 240 milioane euro şi suntem la capăt, oare la noi pe 5 km sau pe 16 km, 170 milioane euro unde vor pleca, în câte buzunare?

Domnul primar Creţu Ovidiu Teodor – doresc să fac câteva corecţii pentru că amestecăm lucrurile şi aceasta nu este o sală de judecată, ca să se dea intepretare art.21 sau art.37, să se spună că unul este mai important sau altul mai puţin important. Dar vreau să vă spun, doamnelor şi domnilor consilieri, că-n baza acelui art.21 localităţile Braşov, Tîrgu – Mureş, Reghin, Bacău şi Mediaş şi-au finalizat planurile şi au fost aprobate variantele lor ocolitoare prin Hotărârea de Guvern nr.620 din 14 august 2013. Am urmărit exproprierile în zonele respective şi toate au exproprieri din intravilan. Mai mult decât atât, o centură care o ştim foarte bine, centura oraşului Gherla, trece prin intravilanul localităţii Buneşti. Sau Centura municipiului Cluj – Napoca trece prin intravilanul localităţii Luna de Sus. Adică sunt numeroase oraşe din ţară, municipii, care şi-au făcut variantele ocolitoare trecând prin colţuri de intravilan a lor sau a altor localităţi, dar au beneficiat de finanţările respective sau urmează să beneficieze. Noi le tot discutăm aici şi ne punem întrebarea ce siguranţă o să avem sau de ce nu facem altă variantă. Nu facem altă variantă că nu se poate, nu avem bani şi nu există altă posibilitate, iar în legătură cu siguranţa circulaţiei, sigur că trebuie să se ocupe specialiştii. Noi avem la ora actuală un studiu de fezabilitate care indică un traseu aproximativ, ne dă lungimea de 14,58 km dar, de-a lungul acestui traseu limitele pot să difere, axul drumului poate să varieze şi vom ştii în momentul în care vom avea proiectul tehnic făcut, dar până la proiectul tehnic cred că trebuie lăsaţi specialiştii să vorbească. Nu s-a pus niciodată problema ca Cighirul şi Bobeica să intre în intravilan, poate într-un viitor – şi eu sper să nu fie viitor foarte îndepărtat, ca acolo, pe Cighir să se contruiască într-adevăr un motodrom pentru motociclete care să fie introdus în intravilan, pentru ca astfel ne dă valoare.

În legătură cu distanţa de la axul drumului la locuinţe, la case, iarăşi mă întorc şi spun: sunt nişte specialişti care au fost, au măsurat, au făcut verificări şi ne-au dat nişte elemente cu, care putem să judecăm, cu cele trei locuinţe care se demolează. Acum venim şi spunem: domnule, sunt douăzeci, nu sunt trei. Sigur că asta este un fel de poveste. Sunt 20 de locuinţe, puteam zice 50, puteam zice 100 de locuinţe care se demolează. Studiul de fezabilitate care ne-a fost prezentat arată, foarte limpede, că este vorba de trei locuinţe, iar soluţiile pentru a rezolva problemele din diverse locuri ale oraşului trebuie să le dea specialiştii, trebuie să le dea cei care proiectează drumuri. Că nici eu şi nici domnul Crăciun Silivan nu suntem specialişti în drumuri şi nu putem spune că aceasta este varianta care o dăm noi şi nu se poate decât asta. Nu, vor fi cei care au făcut studiul de fezabilitate, care au experianţă şi au calificare în domeniul respectiv şi care vor da soluţii pentru toată lumea. Mulţumesc, domnule preşedinte!

Domnul consilier Kiss Laszlo: dacă-mi daţi voie, ultima intervenţie, dacă se poate, mai gândit mult dacă să intervin în discuţia asta sau nu, am ascultat foarte multe păreri şi aş vrea şi eu să ridic câteva întrebări referitoare la cele discutate astăzi cu privire la PUG. Apreciez foarte mult intervenţia domnului Peteleu care a observat foarte bine aspectele care lipsesc din acest PUG şi anume: valoarea. Şi eu, personal, consider că acest PUG a fost întocmit în grabă şi mai mult din pix. Lipseşte acea undă sau conotaţie de autenticitate a Bistriţei.

Referitor la Centura ocolitoare, mă gândesc că în Paris sunt centuri interne. Dacă mă duc la München şi acolo sunt centuri interne. Până la urmă şi-n Bistriţa ar putea să fie o centură internă, nu trebuie să-I spunem “centură ocolitoare”. Momentan avem o singură centură, bună, proastă, este. Ne-ar deranja aşa de mult să mai avem încă una care să preia o parte din trafic? Nu ştiu, poate colegii care sunt pro sau contra sau au alte viziuni, ar putea să facă comentarii la acest aspect. Eu sunt, totuşi, de părere că nu consiliul local sau nu consilierii ar trebui să decidă ce e bine sau ce e rău, de aceea sunt speciaslişti care îşi cunosc meseria, care ştiu anumite lucruri pe care noi nu le cunoaştem sau nu suntem de profesie, şi ar trebui să vină cu cele mai bune soluţii. Mulţumesc frumos!

Domnul preşedinte de şedinţă: domnul Tuţă, aţi făcut două propuneri sau nu le-aţi mai făcut? Păi aţi făcut, da. PUZ-urile sunt expirate, vă meţineţi propunerea?

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: domnule, sunteţi într-o eroare, nu sunt expirate. Vedeţi cum preluaţi o afirmaţie….

Domnul preşedinte de şedinţă: eu vă întreb domnul Tuţă, nu răstălmăciţi.

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: deci, domnule preşedinte, dacă dumneavoastră aţi tras concluzia că sunt expirate… din 2010 este în vigoare şi acela din 2006 s-a regăsit în documentaţia de urbanism, în PUG – ul general.

Domnul preşedinte de şedinţă: am înţeles, domnul Tuţă.

Propunerea nr.1 făcută de domnul Tuţă ca în PUG să fie introdus PUZ Codrişor I şi PUZ Codrişor II care, în momentul de faţă nu se regăsesc! Domnilor consilieri, vă rog să votaţi această propunere! Vă rog să votaţi, sau lipsesc consilieri din sală?

Rezultat	Vot
Da	8
Nu	5
Abţinere	4
Au votat	17
Nu au votat	2
Absenţi	2
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Abţ
Armean Lucian Marius	Abţ
Avram George	Nu
Bria Dumitru Alexandru	Nu
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs.
Kiss Laszlo	Nu a votat
Kozuk Andrei Ioan	Nu
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Abţ
Muthi Adrian-Gelu	Abs.
Peteleu Ioan	Abţ
Rus Constantin	Nu
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Nu a votat
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Nu
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Deci 8 voturi “pentru”, 5 voturi “împotrivă” , 4 “abţineri”, 2 colegi care nu au votat sau lipsesc, amendamentul nu a fost adoptat.

A doua propunere, tot a domnului consilier Tuţă Gheorghe ca să fie eliminat traseul Centură Ocolitoare din Planul Urbanistic General. Vă rog să votaţi!

Rezultat	Vot
Da	7
Nu	7
Abţinere	3
Au votat	17
Nu au votat	1
Absenţi	3
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Abţ
Armean Lucian Marius	Abţ
Avram George	Nu
Bria Dumitru Alexandru	Nu
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs.
Kiss Laszlo	Nu a votat
Kozuk Andrei Ioan	Nu
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Nu
Muthi Adrian-Gelu	Abs.
Peteleu Ioan	Abţ
Rus Constantin	Nu
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Abs.
Tabără Camelia	Nu
Taloş Florin	Nu
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Cu 7 voturi „pentru”, 7 voturi „împotrivă”, 3 „abţineri” şi un consilier nu a votat, nu a trecut nici al doilea amendament.

A treia propunere îmi aparţine şi sună în felul următor: modificarea art.2 din proiectul de hotărâre înaintat de iniţiator: Perioada de valabilitate a documentaţiei de urbanism „Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Bistriţa şi Regulamentului local de urbanism” este de 5 ani cu posibilitatea de prelungire cu încă maxim 5 ani. Vă rog să votaţi!

Rezultat	Vot
Da	17
Nu	0
Abţinere	1
Au votat	18
Nu au votat	0
Absenţi	3
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Da
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs
Peteleu Ioan	Abţ
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Abs.
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Cu 17 voturi „pentru” şi o „abţinere” amendamentul propus de subsemnatul a trecut.

Propun vot pe proiectul de hotărâre cu amendamentul tocmai adoptat. Vă rog să votaţi!

Rezultat	Vot
Da	11
Nu	2
Abţinere	4
Au votat	17
Nu au votat	0
Absenţi	3
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Nu
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Da
Moisil Filip	Abţ
Moldovan Vasile	Abţ
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs
Peteleu Ioan	Nu a votat
Rus Constantin	Da
Sărmăşan Mihai-Lucian	Abţ
Seserman Alin	Abs.
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Da
Toniuc Alexandru-Marian	Nu
Tuţă Gheorghe	Abţ

Cu 11 voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă”, 4 „abţineri”, un consilier nu a votat, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Domnul Ovidiu Teodor Creţu – Primarul municipiului Bistriţa: domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi.

Vreau să vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor consilieri care aţi susţinut acest plan urbanistic care, aşa cum s-a relevat aici, are şi minusuri, dar el rezolvă nişte probleme importante ale municipiului Bistriţa şi completează cele trei acte programatice, mă refer la Planul Urbanistic General, Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă şi Strategia de dezvoltare a municipiului Bistriţa până în 2030. Faptul că avem şi acest plan aprobat ne dă posibilitatea să urmărim traseele de dezvoltare în folosul cetăţenilor care sunt. Desigur că sunt lucruri care nemulţumesc pe unii, mie îmi pare rău că am ajuns la discuţii chiar neprincipiale pe această temă. Sigur, ne-am luptat ca să obţinem o formulă prin care municipiul Bistriţa să progreseze. Aţi fost şi sunteţi părtaşi la această acţiune strategică de dezvoltare a municipiului Bistriţa, de atragere a unor investiţii mari, de a face ca oraşul nostru să fie un oraş dinamic, nu numai un oraş plăcut, ci un oraş care să ofere locuri de muncă, oraş care să ofere salarii, care să ofere venituri şi care să determine ca şi tinerii din Bistriţa să nu se ducă să îşi găsească locuri de muncă în Italia sau în Irlanda, ci să şi le găsească aici, la noi acasă. Vă mulţumesc!
Se trece la următorul punct pe ordinea de zi: Plângerea prealabilă înregistrată la Primăria municipiului Bistriţa sub nr.85123/23.10.2013 depusă de domnii Dinică Gheorghe şi Cătălina, prin care se solicită analizarea aspectelor care au determinat adoptarea Hotărârii consiliului local nr.101/26.09.2013 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal "Construire lăcaş de cult în municipiul Bistriţa, str. Ghinzii, nr.116”, beneficiar: Parohia „Buna Vestire” reprezentată de preot Moldovan Florin, pe care o consideră nelegală şi netemeinică şi Informarea nr.85123, 85148/05.11.2013 a Arhitectului Şef şi Serviciului urbanism

Domnul preşedinte solicită rapoartele comisiilor de specialitate.

Domnul consilier Toniuc Alexandru Marian – preşedintele Comisiei juridice şi administraţie publică locală: Comisia, în şedinţa din data de 30.10.2013, emite aviz favorabil pentru menţinerea Hotărârii Consiliului Local nr.101/26.09.2013 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal "Construire lăcaş de cult în municipiul Bistriţa, str. Ghinzii, nr.116”, beneficiar: Parohia „Buna Vestire” reprezentată de preot Moldovan Florin, în unanimitate.

Domnul consilier Rus Constantin – secretarul Comisiei pentru dezvoltare urbană: Comisia emite aviz favorabil cu 4 voturi „pentru” şi-o „abţinere” din numărul de 5 membri prezenţi, pentru menţinerea hotărârii.

Domnul preşedinte de şedinţă: dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi! Cine este „pentru”, „împotrivă”, „abţineri”?

Rezultat	Vot
Da	13
Nu	0
Abţinere	2
Au votat	15
Nu au votat	1
Absenţi	5
Total	21
Observaţii
Antal Attila	Da
Armean Lucian Marius	Da
Avram George	Da
Bria Dumitru Alexandru	Da
Gagea Maxim	Abţ
Hangan Sorin	Da
Ilieş Narcisa-Simona	Abs
Kiss Laszlo	Da
Kozuk Andrei Ioan	Abs
Moisil Filip	Da
Moldovan Vasile	Da
Molnar Iosif-Augustin	Da
Muthi Adrian-Gelu	Abs
Peteleu Ioan	Nu a votat
Rus Constantin	Abţ
Sărmăşan Mihai-Lucian	Da
Seserman Alin	Abs.
Tabără Camelia	Da
Taloş Florin	Abs
Toniuc Alexandru-Marian	Da
Tuţă Gheorghe	Da

Cu 13 voturi „pentru”, 2 „abţineri”, un consilier nu a votat şi cinci consilieri absenţi, s-a menţinut hotărârea adoptată. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Nefiind alte probleme de ridicat, preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin, mulţumeşte pentru participare şi declară închise lucrările şedinţei ordinare din data de 14.11.2013 a Consiliului local al municipiului Bistriţa.

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI,

HANGAN SORIN GAFTONE FLOARE

REDACTAT

CONSILIER, CIONCA TEREZIA TANTA____________

CONSILIER, MORARIU DORINA MARIA___________

CONSILIER, SUCIU ANCA _______________

MDM/ 2 ex.