Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei”

„Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei”

(art. 133 alin. 1 din Constituţie, republicată)


Inspecţia Judiciară

Nr.1461/IJ/973/DIJ/2014
RAPORT

privind cererea de apărare a independenţei şi imparţialităţii formulată de domnul judecător Dumitru Dumitru Daniel din cadrul Judecătoriei P.

1.Data şi modalitatea sesizării

La data de 3.04.2014, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a înaintat Inspecţiei Judiciare pentru verificări cererea de apărare a independenţei şi imparţialităţii formulată de domnul judecător Dumitru Dumitru Daniel din cadrul Judecătoriei P., lucrarea fiind înregistrată la Inspecţia Judiciară, Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători, la data de 8.04.2014 sub numărul de mai sus.

2.Aspectele sesizate

Prin cererea adresată Consiliului Superior al Magistraturii domnul judecător Dumitru Dumitru Daniel a solicitat ca, în temeiul dispoziţiilor art.75 alin.1 şi 2 şi art.77 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să dispună măsurile necesare conform legii:

• 
  pentru a opri actele de imixtiune în activitatea sa profesională, comise de procurorii Parchetelor din cadrul Curţii de Apel P. şi de organele de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie a Judeţului A.;
  
• 
  pentru a-l apăra de actele comise deja de aceştia, cu scopul de a-i afecta independenţa şi imparţialitatea;
  
• 
  de a asigura măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor şi celorlalte fapte comise deja, care îi pun în pericol atât pe acesta, cât şi pe familia sa, precum şi bunurile pe care le deţin.
  

În cuprinsul cererii, domnul judecător Dumitru Dumitru Daniel a arătat că, începând cu luna septembrie 2013, procurorii D. A. şi A. A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria P. au formulat şi înaintat Inspecţiei Judiciare un număr de 9 sesizări disciplinare împotriva sa, care conţin acuzaţii neadevărate, precum şi afirmaţii explicite care aduc atingere independenţei sale ca judecător şi se doresc a fi o pârghie de a imixtiona în activitatea sa profesională.

În acest sens, domnul judecător a redat, cu titlu de exemplu, următoarele afirmaţii făcute de procurorii menţionaţi, respectiv:

„Prezenta hotărâre se înscrie în cazuistica deosebită a domnului judecător, despre care putem afirma că a acţionat de această manieră ori datorită relei-credinţe ori a unei grave neglijenţe, rămânând de stabilit care din cele două cerinţe ale legii sunt îndeplinite, singurul lucru este cert, că scopul domnului judecător este anume acela ca în speţele deduse judecăţii sale parchetul să fie defavorizat”.

„Este evident că domnul judecător a luat cunoştinţă de acestea, iar atitudinea sa faţă de parchet nu numai că nu s-a îmbunătăţit, ci s-a înrăutăţit. Este evidentă reaua credinţă a domnului judecător, care, în dorinţa de a supăra parchetul ia hotărâri ce aduc atingere gravă bunei desfăşurări a relaţiilor noastre”.

„Considerăm atitudinea constantă şi neîntreruptă a domnului judecător ca fiind una intolerabilă…”.

„Am încercat să-l facem să înţeleagă pe acesta că depăşeşte cadrul normal al unei relaţii procuror-judecător, însă acesta pare din ce în ce mai înverşunat”.

„Cu privire la atitudinea generală a domnului judecător faţă de colegii procurori, aceasta nu a fost niciodată una de respect, însă în nenumărate rânduri a întrecut orice măsură. Cu privire la această atitudine precizăm că face obiectul altor sesizări, deşi în trecut au fost multiple cauze care ar fi atras răspunderea disciplinară, pe care am înţeles să le trecem cu vederea…”.

A arătat domnul judecător că, prin adresa nr…./2014 înaintată Judecătoriei P., procurorul D. a solicitat conducerii instanţei să intervină în activitatea sa de judecată, precizând: „ Situaţia aşa cum este în prezent nu poate fi rezolvată fără intervenţia dumneavoastră, noi epuizând în prezent toate modalităţile de soluţionare pe cale amiabilă”.

O situaţie concretă menţionată de domnul judecător a fost aceea a formulării la data de 27.02.2014 de către procurorul de şedinţă C., la solicitarea prim-procurorului D., a unei cereri de recuzare împotriva sa, la judecata în camera preliminară, în cadrul dosarului nr…./280/2014 al Judecătoriei P., în care verifica legalitatea şi temeinicia arestului preventiv luat faţă de doi inculpaţi. A arătat domnul judecător că, deşi cererea de recuzare este inadmisibilă potrivit legii într-o astfel de situaţie, procurorul de şedinţă l-a ameninţat că dacă nu înaintează cererea de recuzare spre soluţionare va suporta consecinţele legii, în opinia sa demersul determinând oprirea judecăţii, fapt care potrivit art.271 NCP constituie o obstrucţionare vădită. A arătat că a înaintat cererea de recuzare completului legal învestit care a respins-o.

În continuare, domnul judecător a arătat că procurorii menţionaţi au inventat mai multe fapte disciplinare mincinoase pe care le-au sesizat Inspecţiei Judiciare, cu scopul de a-l determina să-şi schimbe comportamentul şi atitudinea profesională, în sensul de a da curs fără discernământ cererilor acestora.

În acest sens, a menţionat nivelul scăzut al alegaţiilor celor doi procurori, cuprinse în sesizările adresate Inspecţiei judiciare, exemplificând afirmaţia „doamna prim-procuror D. urinează la colţurile instanţei” sau faptul că s-a susţinut că a intervenit într-o cauză penală aflată în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria P., iniţiată ca urmare a unei plângeri penale pe care a formulat-o împotriva unor terţe persoane (dosar nr…./P/2013).

A menţionat că, procurorii, cu sprijinul unor poliţişti de la Poliţia municipiului P., ce au fost folosiţi ca martori mincinoşi, au încercat să atragă răspunderea sa disciplinară pentru această presupusă faptă disciplinară, însă scopul acestora a fost de a-i afecta independenţa ca judecător şi de a crea posibilitatea de imixtionare în activitatea sa.

Consideră că afirmaţiile celor doi procurori şi poliţişti cuprinse în cadrul sesizărilor disciplinare au rolul de a-i transmite fără echivoc că, dacă devine docil şi face demersuri să intre în graţiile parchetului şi nu încearcă să dea în dosare alte soluţii, prevăzute de lege, decât cele solicitate de aceştia, va fi tolerat şi nu va strica relaţia procuror-judecător, iar dacă va proceda altfel, într-un final va fi eliminat, întrucât nu îndeplineşte standardele acestora.

Pentru a evidenţia faptul că scopul sesizărilor disciplinare formulate împotriva sa este în sensul celor arătate anterior, domnul judecător a ţinut să menţioneze faptul că, deşi parchetul nu a formulat până acum căi de atac inadmisibile, neprevăzute de lege, a început să formuleze astfel de cereri împotriva soluţiilor pronunţate de el, exemplificând în acest sens dosarul nr…./…/2010 (ce face obiectul unei sesizări disciplinare), în care parchetul a formulat recurs împotriva încheierii de respingere a cererii de înlocuire a măsurii preventive, care a fost admis de Tribunalul A., prin decizia penală nr…/24.05.2013.

Un alt aspect invocat de domnul judecător în susţinerea solicitării sale a fost acela că, procurorii din cadrul Parchetelor din circumscripţia Curţii de Apel P. şi poliţiştii din cadrul IPJ A. folosesc împotriva sa, a membrilor familiei sale şi a bunurilor lor, începând cu anul 2011, persoane recidiviste sau alte persoane, pentru a comite împotriva lor diverse fapte penale (furt calificat, ameninţare, tulburare de posesie, violare de domiciliu, uz de fals, denunţ calomnios, fals în înscrisuri sub semnătură privată, înşelăciune), pe post de mijloace de presiune, în scopul de a-l intimida, de a-i afecta independenţa profesională şi de a imixtiona în activitatea sa.

În acest sens a arătat că din anul 2011 şi până în prezent a înregistrat la aceste organe de urmărire penală mai multe dosare, însă nicio persoană nu a răspuns penal pentru faptele comise, respectiv: dosar nr…./P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. (furt calificat, violare de domiciliu, distrugere); dosar nr…./P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. (tulburare de posesie, violare de domiciliu); dosar nr…./P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. (denunţ calomnios, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals); dosar nr…./P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. (tulburare de posesie, violare de domiciliu); dosar nr…./P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. (ameninţare); dosar nr…./P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria P. (fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals) şi dosar nr…/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul A. (înşelăciune).

Domnul judecător a învederat faptul că plângerile penale pe care le-a formulat s-au datorat faptului că, în cursul anului 2011, în două rânduri, hoţii i-au spart casa şi i-au distrus bunuri din ea, iniţial cauza penală rămânând cu autor necunoscut. A arătat că, după aproximativ o săptămână de la comiterea faptelor a observat în curtea unor persoane din localitate o parte din bunurile sustrase, astfel că a relatat poliţiei această împrejurare. Poliţia a fotografiat acele bunuri, le-a comparat vizual cu bunurile de la locul faptei şi cu cele ridicate de la domiciliul său şi a solicitat procurorului să facă demersurile legale pentru a solicita Judecătoriei C. o percheziţie în scopul strângerii probelor şi recuperării prejudiciului.

Din cele ce i-au fost relatate de către poliţişti, atunci când procurorii au aflat că este parte vătămată în cauză, după ce l-au înjurat, le-au spus acestora că nu vor întreprinde nicio măsură în cauză întrucât vor să îl vadă suferind, în cauză procurorii refuzând să solicite instanţei autorizaţia de percheziţie.

A mai arătat domnul judecător că după aproximativ o săptămână de la această întâmplare, în lipsa unor soluţii şi a unei anchete efective din partea procurorilor, a dat în judecată Statul Român, procurorul de caz şi pe prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria C..

De asemenea, a susţinut că deşi au trecut mai bine de 3 ani de zile de când hoţii sunt cunoscuţi (având în vedere că unul dintre aceştia i-a restituit o parte din bunurile sustrase), iar o instanţă penală i-a admis plângerea formulată în temeiul art.278¹ CPP şi a dispus începerea urmăririi penale, niciuna dintre persoanele vinovate nu a fost trasă la răspundere penală, iar prejudiciul pe care l-a suferit nu a fost recuperat.

A iniţiat o acţiune şi la instanţa civilă, fapt care a determinat comiterea infracţiunilor menţionate împotriva sa şi a familiei sale de către o persoană condamnată definitiv la închisoare, care nu a fost trasă la răspundere penală, procurorii reţinând în rezoluţiile pe care le-au dat că persoana respectivă nu are antecedente penale.

Totodată, domnul judecător a menţionat faptul că aceleaşi persoane care i-au spart casa l-au ameninţat atât pe el cât şi familia, cu moartea şi cu bătaia, astfel că a ajuns ca, de frica acestora, să doarmă cu bâtele sub pat, pentru ca la nevoie să se apere singuri de agresiunile acestora.

A susţinut că în alte dosare penale făptuitori protejaţi de către procurori şi poliţişti au modificat unele dintre contractele încheiate de el cu terţe persoane, însă în respectivele cauze s-a refuzat efectuarea unei expertize grafologice.

În concluzie, domnul judecător consideră că toate aceste acţiuni ale procurorilor şi poliţiştilor sunt întreprinse în scopul de a-l determina să îşi exercite activitatea de judecător în condiţiile dorite de aceştia, motiv pentru care a formulat prezenta cerere, precum şi o sesizare la Asociaţia Europeană a Judecătorilor de pe lângă Consiliul European.

3.Data finalizării verificărilor

Verificările efectuate în conformitate cu dispoziţiile artart.74 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată şi art.53 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară au fost finalizate la data de 22.05.2014, potrivit procesului - verbal întocmit la aceeaşi dată.

4.Conţinutul verificărilor efectuate

La data de 5.05.2014, urmare solicitării Inspecţiei Judiciare, domnul judecător a depus, în copie, în susţinerea cererii de apărare a independenţei şi imparţialităţii, un număr mare de înscrisuri, însumând un număr de 1039 file, constând în : 5 sesizări disciplinare formulate de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria P., soluţionate de Inspecţia Judiciară prin rezoluţiile nr.4208/IJ/2825/2013 din 28.01.2014 şi 10.03.2014 şi nr.4265/IJ/2857/DIJ/2013 din 24.12.2013; sesizările formulate de domnul judecător împotriva soţului doamnei prim-procuror D. şi a comisarului M. S. din cadrul IPJ A.; acţiunile civile formulate împotriva Statului Român, procurorilor şi poliţiştilor pentru lipsa anchetei efective în dosarul nr…./P/2013 şi nr…./P/2011; cererea de recuzare formulată de procurorul de şedinţă împotriva sa în dosarul nr…./2014 al Judecătoriei P.; adresa nr…./2014 din 28.02.2014 a prim - procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria P. către conducerea Judecătoriei P.; acte din dosarele nr…./P/216/2014 şi nr…./P/2011 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria C.; acte din dosarele nr…./2014 şi nr…./2013 ale Judecătoriei C. şi nr…./P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C.; acte din dosarele nr…/… al Judecătoriei P. şi nr…./P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria P.; decizia civilă nr…./21.01.2013 pronunţată de Tribunalul Specializat M. în dosarul nr…./2010; acte din dosarul nr…./P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul A. şi nr…./P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C.; acte din dosarul nr…./2013 al Judecătoriei C.; acte din dosarul nr…./P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C.; acte din dosarul nr…./P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P. şi plângerea penală formulată de domnul judecător pentru mărturie mincinoasă.

De asemenea, la aceeaşi dată, domnul judecător a solicitat audierea sa pentru a expune aspectele semnalate în cuprinsul cererii formulate.

La data de 8.05.2014, inspectorii judiciari s-a deplasat la sediul Judecătoriei P., ocazie cu care domnul judecător a prezentat pe larg aspectele învederate în cererea de apărare a independenţei şi imparţialităţii şi a menţionat totodată că va depune un punct de vedere scris în legătură cu aspectele de fapt şi de drept relatate.

Totodată, domnul judecător a depus copia acţiunii civile înregistrată la Judecătoria Sectorului … B. formulată împotriva Statului Român şi a solicitat Inspecţiei Judiciare să întreprindă demersuri pentru ataşarea unor copii ale înscrisurilor din dosarele nr…./P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. şi nr…/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P.

Toate aceste aspecte au fost consemnate în procesul-verbal încheiat la aceeaşi dată, semnat de domnul judecător.

La data de 13.05.2014, domnul judecător a transmis Inspecţiei Judiciare punctul de vedere scris, în care au fost prezentate aceleaşi aspecte învederate în cererea de apărare a independenţei şi imparţialităţii, expuse verbal şi cu ocazia ascultării la sediul instanţei.

În plus, domnul judecător a învederat că, la începutul lunii mai 2014, o parte din gardul proprietăţii surorii sale a fost distrus din nou de aceleaşi persoane dar că nu intenţionează să formuleze plângere penală, întrucât, oricum, organele de urmărire penală nu vor lua nicio măsură, dată fiind situaţia celorlalte dosare penale care nu au fost soluţionate încă.

De asemenea, a menţionat că modul său independent de a-şi exercita profesia a fost criticat de către procurori încă din anul 2005, invocând în acest sens Hotărârea nr….J/31.05.2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru judecători, iar în ceea ce o priveşte pe doamna prim –procuror D. A. a ţinut să arate că, în cursul cercetării disciplinare pornită împotriva sa la solicitarea acesteia, a recunoscut în declaraţiile date că, într-o convorbire telefonică a fost de acord să-i ofere sprijin pentru soluţionarea cu celeritate a dosarului nr…./P/2013 dacă domnul judecător îi cere acest lucru.

În susţinerea celor învederate domnul judecător a depus înscrisuri, respectiv: hotărârea nr….J/31.05.2005 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, declaraţia doamnei prim-procuror D. A., încheierea pronunţată în dosarul nr…./…/2013 al Judecătoriei P. şi fişele Ecris ale dosarului nr…./…/2013 al Judecătoriei P..

A solicitat domnul judecător să fie audiaţi în calitate de martor domnii prim-procurori A. D., A. R. şi H. D., precum şi numitul B. C. şi toate persoanele care au legătură cu cauza şi rezultă din probe.

Solicitării domnului judecător de audiere a martorilor nu i s-a dat curs, apreciindu-se de către inspectorii judiciari că, având în vedere obiectul prezentei lucrări precum şi înscrisurile depuse în probaţiune, nu este utilă audierea persoanelor menţionate.

La data de 15.05.2014, domnul judecător a depus alte înscrisuri în susţinerea cererii formulate, respectiv: sesizarea disciplinară formulată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria P. şi rezoluţia de clasare din 3.04.2014 dată de Inspecţia Judiciară, Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători în lucrarea nr….../IJ/…/DIJ/2014.

De asemenea, având în vedere cererea formulată de domnul judecător, s-au solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P., copiile plângerilor ce fac obiectul dosarului nr…./P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. şi nr…./P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P., stadiul soluţionării dosarelor sau actele prin care s-au finalizat cercetările în aceste dosare (rezoluţia sau ordonanţa), acte ce au fost comunicate şi ataşate prezentei lucrări.

Din oficiu, s-a dispus ataşarea la prezenta lucrare, a copiilor sesizărilor adresate Inspecţiei Judiciare, formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria P. împotriva domnului judecător, precum şi a Rezoluţiei din data de 6.03.2014 dată în lucrarea nr.4208/IJ/2825/DIJ/2013, prin care s-a dispus: exercitarea acţiunii disciplinare împotriva domnului judecător Dumitru Dumitru Daniel, din cadrul Judecătoriei P. – Secţia penală, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) şi art.99 lit.t) teza a II a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi sesizarea Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea soluţionării acţiunii disciplinare, iar în temeiul prevederilor art. 47 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată şi modificată, respingerea sesizării privind săvârşirea de către domnul judecător a abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit. i) şi art. 99 lit. n) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată.
5.Situaţia de fapt şi argumentarea soluţiei

În conformitate cu dispoziţiile art.30 alin.2 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorul şi procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod, se poate adresa Consiliului superior al Magistraturii, care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art.75 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. Judecătorii sau procurorii care consideră că independenţa sau imparţialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.

Domnul judecător Dumitru Dumitru Daniel din cadrul Judecătoriei P., Secţia penală, a formulat prezenta cerere, întemeiată pe dispoziţiile art.75 şi art.77 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, susţinând în esenţă că demersul domnilor procurori D. A. şi A. A. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria P., constând în formularea unui număr de 9 sesizări disciplinare împotriva sa, este de natură să aducă atingere independenţei sale ca judecător şi, totodată, să se constituie într-o pârghie de a imixtiona în activitatea sa profesională.

Analiza argumentelor prezentate de domnul judecător în susţinerea ideii de afectare a independenţei şi imparţialităţii presupune, în prealabil, definirea acestor concepte pentru a se putea stabili dacă demersul reprezentanţilor Parchetului este de natură a constitui un act de imixtiune în activitatea profesională, cu consecinţa afectării independenţei şi imparţialităţii magistratului.

Principiul independenţei judecătorului este consacrat la nivel constituţional de prevederile art.124 alin.3 din Constituţia României, care statuează că „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”.

Aşadar, principiul independenţei judecătorilor presupune ca, în înfăptuirea actului de justiţie, judecătorii să nu fie supuşi ingerinţelor sau presiunilor de orice natură.

Acest principiu constituţional a fost transpus în plan normativ în dispoziţiile art.2 alin.3 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.

Independenţa a fost definită ca fiind capacitatea magistratului de a decide măsuri, conform legii, fără nicio influenţă externă, capacitatea de a conştientiza factorii externi ce influenţează sau creează aparenţa unei influenţe, precum şi capacitatea de a respinge factorii de natură externă ce influenţează sau creează aparenţa unei influenţe.

Potrivit înţelegerii generale a noţiunii, imparţialitatea este „calitatea de a fi imparţial; nepărtinire, obiectivitate”.

A fi imparţial înseamnă „ a fi capabil de a face o apreciere justă şi obiectivă”.

Aşa fiind, raportând conceptul de imparţialitate la sistemul judiciar, în literatura juridică se afirmă că imparţialitatea se referă la starea de spirit sau atitudinea instanţei în raport cu problemele şi părţile dintr-un anumit caz. Prin urmare, termenul de imparţialitate de referă la absenţa părtinirii reale sau doar percepute.

Pornind de la faptul că independenţa judecătorilor este o condiţie obligatorie pentru existenţa statului de drept şi garanţia fundamentală a unui proces echitabil, trebuie menţionat că aceasta nu este o prerogativă sau un privilegiu în propriul interes al judecătorilor, ci în interesul statului de drept şi al celor care caută şi doresc înfăptuirea justiţiei.

Conform Recomandării CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniştri către statele membre cu privire la judecători; independenţa, eficienţa şi responsabilităţile - scopul independenţei, astfel cum este prevăzut în articolul 6 al Convenţiei, este de a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea dreptului şi fără nici o influenţă nepotrivită. Independenţa individuală a judecătorilor este garantată de independenţa sistemului judiciar în ansamblul său. În acest sens, independenţa judecătorilor este un aspect fundamental al statului de drept. Judecătorii trebuie să beneficieze de libertate neîngrădită de a soluţiona în mod imparţial cauzele, în conformitate cu legea şi cu propria apreciere a faptelor. Judecătorii trebuie să aibă puteri suficiente şi să fie în măsură să le exercite pentru a-şi îndeplini sarcinile lor şi pentru a menţine autoritatea lor şi prestigiul instanţei. Sub rezerva respectării independenţei lor, judecătorii şi sistemul judiciar trebuie să menţină relaţii de muncă constructive atât cu instituţiile şi autorităţile publice implicate în gestionarea şi administrarea instanţelor, cât şi cu profesioniştii ale căror atribuţii sunt legate de activitatea judecătorilor, pentru a permite o justiţie efectivă şi eficientă.

&
Verificarea aspectelor semnalate de domnul judecător a relevat următoarele:

1.În cursul lunii octombrie şi noiembrie 2013 au fost înregistrate la Inspecţia Judiciară, Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători mai multe sesizări formulate de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria P. ce au format obiectul lucrărilor nr.4265/IJ/2857/DIJ/2013 şi nr.4208/IJ/2825/DIJ/2013, vizând modalitatea de exercitare a funcţiei de către domnul judecător Dumitru Dumitru Daniel, precum şi conduita manifestată de acesta, atât în timpul cât şi în afara exercitării atribuţiilor de serviciu.

Concret, aspectele sesizate de domnii procurori au vizat:

- conduita domnului judecător adoptată în şedinţa din data de 16.09.2013 înainte, în timpul şi după instrumentarea dosarului nr…./2013. S-a invocat că în şedinţa din data de 16.09.2013 prezidată de domnul judecător, acesta nu ar fi pus în discuţie amânarea cererii de propunere de arestare; că soluţia nu a fost pronunţată în şedinţă publică şi că cererea de recurs nu ar fi fost primită în sala de judecată de către grefierul de şedinţă;

- exercitarea funcţiei de către domnul judecător prin participarea la judecata în fond a dosarului nr…./2013 după soluţionarea propunerii de arestare în dosarul nr…/2012, ambele dosare vizând aceeaşi cauză, fiind constituite în baza dosarului nr…/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria P.;

- modalitatea de instrumentare a dosarului nr…./280/2013 de către domnul judecător;

- modalitatea de soluţionare de către domnul judecător a cererii de scutire de la plata unei amenzi, în baza art. 6 şi 13 din Convenţia europeană a drepturilor Omului, aplicată de prim procuror avocatului unui inculpat în temeiul art. 198 alin. 4 lit. k C.pr.pen., acesta precizând în considerentele încheierii că legiuitorul nu a dorit să sancţioneze avocatul ales în cadrul procesului penal, pentru că altfel ar fi afectat dreptul la apărare, iar procurorul putea să aplice această sancţiune doar inculpatului.

- conduita domnului judecător, care în calitate de persoană vătămată a formulat o plângere penală depusă la 24.07.2013, iar între data depunerii plângerii şi data înregistrării, acesta, personal, s-a prezentat la grefa unităţii de parchet solicitând număr unic şi înregistrarea plângerii cu celeritate pentru a se trimite unităţii de poliţie arondate; referitor la acelaşi dosar s-a reclamat insistenţa demersurilor făcute de judecător în virtutea rolului activ de parte vătămată;

- modalitatea de instrumentare a dosarului nr…./2013;

- modalitatea de soluţionare a cererilor în baza Legii nr.82/2012 din prisma participării procurorului la şedinţa din Camera de Consiliu.

În urma conexării sesizărilor menţionate şi efectuării cercetării disciplinare, prin rezoluţia din data de 6.03.2014, dată în dosarul nr. 4208/IJ/2825/DIJ/2013, s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare faţă de domnul judecător Dumitru Dumitru Daniel, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) şi t) teza a II- a din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi sesizarea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea soluţionării acţiunii disciplinare.

S-a reţinut că, modalitatea de citare de către domnul judecător a reprezentantului Parchetului în dosarele nr…/…/2013, nr…./2013 şi nr…./2013, prin întocmirea citaţiilor telefonice către Parchetul de pe lângă Judecătoria P., Parchetul de pe lângă Tribunalul A., Parchetul de pe lângă Curtea de Apel P. şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, prin care solicita în mod imperios asigurarea prezenţei în sală a reprezentantului Parchetului depăşeşte cadrul regulamentar şi legal.

De asemenea, s-a apreciat că modalitatea de interogare, chestionare şi interpelare folosită de domnul judecător în raportul profesional cu procurorul de şedinţă, în timpul şedinţei de judecată constituie elemente materiale care se circumscriu abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată.

În ceea ce priveşte abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. t) teza a II a din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, s-a reţinut în sarcina domnului judecător formularea cu întârziere a cererilor de abţinere în dosarele nr…/2013, nr…./2011, nr…./2013 şi nr…./2013; dispunerea de măsuri în cauză după formularea cererii de abţinere (în dosarele nr…/2013 şi nr…./2013); încuviinţarea probatoriului în dosarul nr…/2012, după ce i s-a admis cererea de abţinere formulată la data de 25.01.2013 şi încălcarea principiului contradictorialităţii în dosarul nr. …/2013.

Prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus respingerea sesizării privind săvârşirea de către domnul judecător a abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit. i) şi art. 99 lit. n) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reţinându-se că probele administrate în cursul cercetării disciplinare nu au completat indiciile oferite de verificările prealabile cu privire la săvârşirea abaterilor menţionate.

Acţiunea disciplinară exercitată împotriva domnului judecător Dumitru Dumitru Daniel se află în curs de soluţionare, pe rolul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

2. Aşa cum rezultă din cele expuse în cuprinsul cererii adresate Consiliului Superior al Magistraturii şi din actele depuse de domnul judecător în susţinerea celor afirmate, domnul judecător Dumitru Dumitru Daniel a formulat, începând cu anul 2011, mai multe plângeri penale, cele mai multe aflate în curs de instrumentare la organele de urmărire penală, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de către persoane care i-au sustras bunuri din casa aflată în construcţie.

De asemenea, rezultă că şi împotriva domnului judecător a fost formulată o plângere penală pentru infracţiunea de tulburare de posesie, ce a făcut obiectul dosarului nr…./P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P., soluţionat prin rezoluţia din data de 12.07.2012, în sensul neînceperii urmăririi penale faţă de domnul judecător, ca urmare a împăcării părţilor.

Verificările au relevat şi faptul că, domnul judecător a acţionat în instanţa civilă Statul Român şi procurorii care au avut spre instrumentare unele dintre plângerile penale formulate, solicitând atragerea răspunderii pentru lipsa unei anchete efective, dar şi terţe persoane cu care acesta a încheiat contracte de prestări servicii cu ocazia edificării imobilului.

Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să stabilească dacă prin demersurile îndreptate împotriva domnului judecător i-a fost afectată independenţa şi imparţialitatea.

Împrejurarea că împotriva domnului judecător au fost formulate mai multe sesizări disciplinare finalizate fie prin exercitarea acţiunii disciplinare, fie prin clasarea sesizării nu ar trebui să afecteze independenţa şi imparţialitatea judecătorului.

Aceasta deoarece, în conformitate cu dispoziţiile art.97 alin.1 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.

Aşa cum s-a reţinut anterior, acţiunea disciplinară este în curs de soluţionare, fiind de atributul instanţei disciplinare să stabilească dacă faptele imputate domnului judecător întrunesc elementele constitutive ale abaterilor disciplinare menţionate.

Demersul domnilor procurori constând în sesizarea Inspecţiei judiciare cu fapte de natură disciplinară împotriva domnului judecător nu reprezintă altceva decât manifestarea dreptului la petiţionare şi a libertăţii de exprimare, consacrate la nivel constituţional, astfel că nu poate fi apreciat drept o încercare de imixtionare în activitatea magistratului.

De asemenea, formularea unei cereri de recuzare de către procurorul de şedinţă împotriva domnului judecător sau transmiterea, pe cale instituţională, de către conducerea parchetului către conducerea instanţei, a unei adrese prin care se urmărea rezolvarea situaţiei conflictuale existente între judecător şi procurorii de şedinţă, nu pot fi considerate ca fiind efectuate în afara cadrului legal şi nici având capacitatea de a produce o afectare a independenţei şi imparţialităţii judecătorului reclamat ori de a crea posibilitatea de imixtionare în activitatea sa.

Din această perspectivă, nu poate fi primită susţinerea domnului judecător potrivit căreia scopul sesizărilor disciplinare îndreptate împotriva sa este acela de a-l determina să pronunţe soluţii favorabile parchetului.

Este evident că între domnul judecător şi reprezentanţii parchetului există o stare de tensiune care are consecinţe asupra modului de desfăşurare a relaţiilor profesionale.

Cu toate acestea, demersurile fiecărei părţi (formularea sesizărilor disciplinare versus formularea cererii de apărare a independenţei şi imparţialităţii) se încadrează în limitele prevăzute de dispoziţiile legale şi asupra acestora urmează să se pronunţe o soluţie sau alta.

În mod asemănător, împrejurarea că cele mai multe sesizări penale formulate de domnul judecător nu au primit încă o soluţie sau au primit soluţii care nu convin magistratului, nu este de natură a-i afecta independenţa şi imparţialitatea, având în vedere pe de o parte faptul că, aspectele sesizate organelor de urmărire penală nu au legătură cu activitatea sa de magistrat ci cu ocrotirea drepturilor sale, iar pe de altă parte, faptul că acesta are potrivit legii posibilitatea de a reclama aspectele care sunt de natură a-i prejudicia interesele, atât în ceea ce priveşte activitatea procurorilor cât şi a poliţiştilor şi de a-şi exercita drepturile procesuale puse la dispoziţie de legiuitor.

Şi în privinţa solicitării de a se asigura măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor şi a celorlalte fapte comise împotriva sa, a familiei şi bunurilor sale, se reţine că, pe de o parte nu s-a susţinut şi dovedit că presupusele fapte de intimidare au legătură cu activitatea desfăşurată în exercitarea atribuţiilor de serviciu, iar pe de altă parte că, până în prezent, magistratul nu a adresat o astfel de solicitare conducerii instanţei pentru a putea fi parcursă procedura prevăzută în astfel de situaţii.

Nu în ultimul rând, se impune a se menţiona declaraţia domnului judecător potrivit căreia modul său independent de a-şi exercita profesia de judecător a constituit obiect al criticilor procurorilor încă din anul 2005, critici materializate prin promovarea unei acţiuni disciplinare împotriva sa, pentru presupuse abateri disciplinare săvârşite în perioada în care a îndeplinit funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria P., invocându-se în acest sens Hotărârea nr…J/31.05.2005 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Aşadar, chiar şi domnul judecător menţionează explicit în punctul de vedere exprimat că nu se consideră îngrădit în modul de exercitare a atribuţiilor funcţiei.

La data de 30.05.2014, după finalizarea verificărilor prealabile, domnul judecător a transmis Inspecţiei Judiciare extras din condica şedinţelor de judecată din data de 28.05.2014, vizând dosarul nr…./2014 al Judecătoriei C., în care acesta are calitatea de petent în plângerea pe care a formulat-o împotriva Ordonanţei nr…/P/2012 din 22.01.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria C. şi a învederat că judecătorul învestit cu soluţionarea acestuia, respectiv doamna judecător C.A. a încălcat cu ştiinţă dispoziţiile art.96² din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

A arătat că doamna judecător (fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria C. până acum 2 ani) a soluţionat la acea dată plângerea în sensul respingerii, fără a ţine seama de dovezile prezentate.

Totodată, domnul judecător a învederat faptul că este în posesia declaraţiilor date de domnii procurori A. şi D. în şedinţei Secţiei pentru judecători în materie disciplinară din data de 21.05.2014, prin care aceştia recunosc că în mod intenţionat nu respectă repartizarea aleatorie a cauzelor şi o eludează, pentru ca dosarele lor să nu fie repartizate completului de judecată pe care îl prezidează.

A apreciat domnul judecător că acestea sunt dovezi pentru noua formă a afectării independenţei sale ca judecător.

Apreciem că nici aspectele nou sesizate de domnul judecător nu sunt de natură a aduce atingere independenţei şi imparţialităţii sale, pentru considerentele expuse anterior.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte aspectul sesizat, referitor la încălcarea de către doamna judecător C. A. din cadrul Judecătoriei C. a dispoziţiilor art.96² din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, urmează a se propune înregistrarea separată a sesizării la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători, în vederea efectuării verificărilor prealabile a aspectelor semnalate de domnul judecător.

Concluzionând, apreciem că aspectele invocate de domnul judecător Dumitru Dumitru Daniel din cadrul Judecătoriei P., Secţia penală, nu sunt de natură a-i afecta independenţa şi imparţialitatea, motiv pentru care, având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.74 lit.g) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
PROPUNEM
Înaintarea prezentului raport Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune în conformitate cu dispoziţiile art.30 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Inspectori judiciari,

Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal - 23261

Adresa: Bucureşti, Bd. Regina Elisabeta nr. 40, Sector 5

Fax:[phone]

Web: www.inspectiajudiciara.ro