Consiliul uniunii europene
Yüklə 114,63 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
- COMUNICAT DE PRESĂ
- Dl Sławomir Nowak, Ministrul polonez al Transporturilor, Construcţiilor şi Afacerilor Maritime Dl Michal Boni
- Principalele rezultate ale Consiliului Transporturi
- PARTICIPANŢI Belgia
- Republica Cehă
- Estonia
- Grecia
- Italia
- Letonia
- Ungaria
- Slovenia
- Regatul Unit
- Guvernul statului aderent a fost reprezentat după cum urmează: Croaţia
- Regulamentul privind tahograful
- TRANSPORT MARITIM Formarea navigatorilor
- Cerinţele privind coca dublă pentru petroliere
CUPRINS1 PARTICIPANŢI Error: Reference source not found PUNCTE DEZBĂTUTE TRANSPORT TERESTRU Error: Reference source not found Instituirea spaţiului feroviar unic european Error: Reference source not found Regulamentul privind tahograful Error: Reference source not found TRANSPORT MARITIM Error: Reference source not found Formarea navigatorilor Error: Reference source not found Cerinţele privind coca dublă pentru petroliere Error: Reference source not found CHESTIUNI INTERMODALE Error: Reference source not found Reţeaua transeuropeană de transport Error: Reference source not found DIVERSE (Transporturi) Error: Reference source not found TELECOMUNICAŢII Error: Reference source not found Programul multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio Error: Reference source not found Regulamentul privind roamingul Error: Reference source not found Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor Error: Reference source not found Internetul deschis şi neutralitatea reţelei Error: Reference source not found DIVERSE (Telecomunicaţii) Error: Reference source not found ALTE PUNCTE APROBATE TRANSPORTURI
POLITICĂ SOCIALĂ
SPAŢIUL ECONOMIC EUROPEAN
OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ
PIAŢĂ INTERNĂ
POLITICĂ COMERCIALĂ
AFACERI ECONOMICE ŞI FINANCIARE
JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE
POLITICA DE SECURITATE ŞI APĂRARE COMUNĂ
PARTICIPANŢI Belgia: Dl Melchior WATHELET Secretar de Stat pentru Mobilitate, Mediu şi Energie Dl Olivier BELLE Reprezentant Permanent Adjunct
Dl Ivailo MOSKOVSKI Ministrul Transporturilor, Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor Dl Valeri BORISSOV Ministrul Adjunct al Transporturilor, Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
Dl Jakub DÜRR Reprezentant Permanent Adjunct Danemarca: Dl Henrik DAM KRISTENSEN Ministrul Transporturilor Dl Ole SOHN Ministrul Afacerilor şi Creşterii
Dl Klaus-Dieter SCHEURLE Secretar de Stat la Ministerul Federal al Transporturilor, Construcţiilor şi Dezvoltării Urbane Dl Guido PERUZZO Reprezentant Permanent Adjunct
Dl Gert ANTSU Reprezentant Permanent Adjunct Irlanda: Dl Leo VARADKAR Ministrul Transporturilor Dl Fergus O'DOWD Ministru Adjunct însărcinat cu Proiectul NewEra (Ministerul Comunicaţiilor, Energiei şi Resurselor Naturale şi Ministerul Mediului, Patrimoniului şi Administraţiilor Locale)
Dl Mavroudis VORIDIS Ministrul Infrastructurii, Transporturilor şi Reţelelor Dl Andreas PAPASTAVROU Reprezentant Permanent Adjunct
Dl José BLANCO LOPEZ Ministrul Infrastructurii şi Transporturilor Dl José Pascual MARCO MARTINEZ Reprezentant Permanent Adjunct
Dl Thierry MARIANI Ministru pe lângă Ministrul Ecologiei, Dezvoltării Durabile, Transporturilor şi Locuinţelor, însărcinat cu Transporturile Dl Philippe LEGLISE-COSTA Reprezentant Permanent Adjunct
Dl Corrado PASSERA Secretar însărcinat cu Dezvoltarea Economică şi Infrastructura Dl Vincenzo GRASSI Reprezentant Permanent Adjunct
Dl Efthemios FLOURENTZOU Ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice Dl Alecos MICHAELIDES Secretar Parlamentar
Dl Juris ŠTĀLMEISTARS Reprezentant Permanent Adjunct Lituania: Dl Arūnas ŠTARAS Ministrul Adjunct al Transporturilor şi Comunicaţiilor Luxemburg: Dl Claude WISELER Ministrul Dezvoltării Durabile şi Infrastructurilor Dl François BILTGEN Ministrul Justiţiei, Ministrul Funcţiei Publice şi Reformei Administrative, Ministrul Învăţământului Superior şi Cercetării, Ministrul Comunicaţiilor şi Mass-mediei, Ministrul Cultelor
Dl Tamás Iván KOVÁCS Secretar de Stat Adjunct pentru Afaceri Europene şi Internaţionale la Ministerul Dezvoltării Naţionale Malta: Dl Patrick MIFSUD Reprezentant Permanent Adjunct Ţările de Jos: Dl Derk OLDENBURG Reprezentant Permanent Adjunct Austria: Dna Doris BURES Ministrul Federal al Transporturilor, Inovării şi Tehnologiei Polonia: Dl Slawomir NOWAK Ministrul Transporturilor, Construcţiilor şi Afacerilor Maritime Dl Michal BONI Ministrul Administraţiei şi Digitizării Dl Maciej JANKOWSKI Subsecretar de Stat la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Afacerilor Maritime Dna Magdalena GAJ Subsecretar de Stat la Ministerul Administraţiei şi Digitizării
Dl Àlvaro SANTOS PEREIRA Ministrul Economiei şi Ocupării Forţei de Muncă Dl Sérgio MONTEIRO Secretar de Stat însărcinat cu Lucrările Publice, Transporturile şi Comunicaţiile Dl Pedro COSTA PEREIRA Reprezentant Permanent Adjunct România: Dl Valerian VREME Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Dl Alexandru NAZARE Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
Dl Uroš VAJGL Reprezentant Permanent Adjunct Slovacia: Dl Jan HUDACKÝ Secretar de Stat la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale Finlanda: Dna Merja KYLLÖNEN Ministrul Transporturilor Dna Marja RISLAKKI Reprezentant Permanent Adjunct
Dna Catharina ELMSÄTER-SVÄRD Ministrul Infrastructurii Dna Anna-Karin HATT Ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Afacerilor Regionale
Dna Justine GREENING Secretar Economic Dl Ed VAIZEY Ministrul Culturii, Comunicaţiilor şi Industriilor Creative
Dl Siim KALLAS Vicepreşedinte Dna Neelie KROES Vicepreşedinte Dl Antonio TAJANI Vicepreşedinte Guvernul statului aderent a fost reprezentat după cum urmează: Croaţia: Dna Irena ANDRASSY Reprezentant Permanent Adjunct PUNCTE DEZBĂTUTE TRANSPORT TERESTRU Instituirea spaţiului feroviar unic european Consiliul a ajuns la un acord politic pe marginea proiectului de directivă privind instituirea spaţiului feroviar unic european (17324/11), confirmând abordarea generală pe care a adoptat-o în iunie anul curent, dar adaptând formularea anumitor dispoziţii pentru a ţine seama de amendamentele adoptate de Parlamentul European. Cu toate acestea, două delegaţii nu au fost de acord cu textul. Una dintre acestea consideră prea birocratică cerinţa privind independenţa, pe planul organizării şi al luării deciziilor, impusă operatorilor de servicii care aparţin unui organism cu o poziţie dominantă şi, de asemenea, se opune obligaţiei impuse întreprinderilor feroviare de a concesiona infrastructurile neutilizate. În opinia celei de a doua delegaţii, cadrul juridic cuprins în text este prea rigid şi nu ţine seama în mod suficient de situaţiile specifice din statele membre. O altă delegaţie s-a abţinut, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la normele de tarifare a utilizării infrastructurii. După efectuarea reviziei juridico-lingvistice, acordul politic va lua forma unei poziţii în primă lectură. Cu toate acestea, Consiliul va face deja demersuri în vederea demarării negocierilor cu Parlamentul European, pentru a încerca să ajungă la un acord cu privire la un text final care să fie adoptat în comun de ambele instituţii cu ocazia celei de a doua lecturi. Proiectul de directivă este o reformare a primului „pachet feroviar”: un set de trei directive privind dezvoltarea căilor ferate europene, acordarea de licenţe întreprinderilor feroviare şi gestionarea infrastructurii feroviare (directivele nr. 12, 13 şi, respectiv, 14 din 2001), care au iniţiat o deschidere treptată a sectorului feroviar către concurenţă la nivel european. Scopul reformării este să simplifice, să clarifice şi să modernizeze cadrul de reglementare al sectorului feroviar european, în vederea sporirii concurenţei, a consolidării supravegherii pieţei şi a îmbunătăţirii condiţiilor pentru investiţii în acest sector. În acest scop, reformarea unifică într-un singur text cele trei directive, precum şi modificările care le-au fost aduse până în prezent şi, totodată, aduce o serie de modificări suplimentare:
Propunerea de reformare a fost prezentată de Comisie în septembrie 2010 (13789/10). Parlamentul European şi-a adoptat poziţia în primă lectură la 16 noiembrie 2011 (16805/11). Regulamentul privind tahograful Consiliul a convenit asupra unei abordări generale parţiale privind un nou proiect de regulament de stabilire a cerinţelor pentru construirea, instalarea, utilizarea şi testarea tahografelor (18148/11). Tahograful este folosit în transportul rutier pentru monitorizarea respectării normelor privind timpul de conducere şi perioadele de repaus, în vederea asigurării siguranţei rutiere, a condiţiilor de lucru decente pentru conducătorii auto şi a concurenţei echitabile între întreprinderile de transport. Obiectivul noului proiect de act legislativ, care va înlocui Regulamentul din 1985 privind tahograful, este reducerea posibilităţilor de fraudă şi a sarcinii administrative prin valorificarea deplină a noilor tehnologii şi introducerea unor noi măsuri de reglementare. Abordarea generală parţială nu se referă la dispoziţia propusă referitoare la unificarea permisului de conducere cu cardul de conducător auto folosit împreună cu tahograful. Dispoziţia respectivă va fi discutată într-o etapă ulterioară, în paralel cu propunerea de revizuire a Directivei privind permisele de conducere, transmisă recent de Comisie (16842/11), care prevede totodată includerea funcţionalităţilor cardului conducătorului auto în permisul de conducere. Textul aprobat este un compromis, care a fost prezentat de Preşedinţie şi sprijinit de marea majoritate a delegaţiilor. Cu toate acestea, unele delegaţii au încă reţineri cu privire la anumite puncte. O delegaţie doreşte extinderea derogărilor de la cerinţa de utilizare a tahografului, astfel încât raza pentru operaţiunile de transport scutite să fie mărită la 150 de km. Alte câteva delegaţii, pe motiv că armonizarea sancţiunilor ar trebui exclusă cu totul, ar prefera eliminarea cerinţei potrivit căreia penalităţile trebuie să fie în conformitate cu categoriile de încălcări definite în Directiva privind legislaţia socială referitoare la activităţile de transport rutier. Abordarea generală parţială cuprinde următoarele elemente-cheie: În ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei, actuala înregistrare manuală a localizării vehiculului va fi înlocuită cu înregistrarea automată prin poziţionarea prin satelit. Mai mult, comunicarea la distanţă prin intermediul tahografului, care oferă informaţii de bază privind respectarea normelor, va permite detectarea timpurie a posibilelor manipulări sau abuzuri, ajutând astfel agenţii să efectueze mai eficient controale rutiere selective şi să le evite pe cele inutile. Cu toate acestea, statele membre nu vor avea obligaţia de a se asigura că autorităţile lor de control sunt dotate cu instrumentele necesare pentru acest tip de detectare timpurie la distanţă. În plus, tahograful poate fi echipat cu o interfaţă care să faciliteze integrarea sa în sistemele inteligente de transport, în anumite condiţii. Modificările reglementărilor vor cuprinde cerinţe mai stricte pentru atelierele care se ocupă de instalarea şi calibrarea tahografelor. Pentru a reduce sarcina administrativă, scutirea de obligaţia utilizării tahografelor, pe care statele membre o pot acorda anumitor utilizatori, în special întreprinderilor mici şi mijlocii, va fi extinsă: pentru utilizatorii respectivi, noul proiect de regulament introduce o scutire pentru operaţiunile de transport pe o rază de 100 de km, scutire care până în prezent se limita la 50 de km în anumite cazuri. Măsurile de reglementare se vor aplica la doi ani de la data publicării regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii, cu excepţia normelor privind aprobarea şi controlul atelierelor şi utilizarea cardurilor de conducător auto, care vor fi aplicabile cu un an mai devreme. „Tahograful inteligent”, şi anume aplicarea noii tehnologii prin satelit, va deveni obligatoriu la 40 de luni de la data instituirii specificaţiilor tehnice pentru noul tahograf, adică probabil în 2017 sau 2018. Parlamentul European, a cărui aprobare este de asemenea necesară pentru adoptarea regulamentului, urmează să discute propunerea.
Consiliul a convenit asupra unei abordări generale referitoare la actualizarea unei directive din 2008 privind nivelul minim de formare a navigatorilor (18147/11), în vederea alinierii legislaţiei UE la modificările recente aduse Convenţiei Internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart (STCW). Directiva din 2008 prevede transpunerea în dreptul UE a acestei convenţii, care a fost adoptată de Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) şi la care toate statele membre ale UE sunt părţi. Două delegaţii şi-au afirmat sprijinul pentru abordarea generală, dar şi preocuparea pentru anumite aspecte. O delegaţie s-a arătat îngrijorată de cerinţa de a trimite Comisiei, în scopuri statistice, informaţii privind certificatele. Cealaltă delegaţie a considerat că textul conţine incertitudini juridice şi a invitat Comisia să abordeze această problemă într-o viitoare reformare a Directivei UE privind STCW. Modificările la STCW aprobate de OMI în 2010, care intră în vigoare în 2012 (cu un regim tranzitoriu până în 2017), cuprind dispoziţii privind:
Proiectul de directivă încorporează aceste modificări în dreptul UE, adaptând totodată dispoziţiile STCW privind efectuarea serviciului de cart, în scopul de a le alinia la normele UE privind timpul de lucru pentru navigatori. În plus, proiectul de directivă prelungeşte termenul de care dispune Comisia pentru a decide cu privire la recunoaşterea sistemelor de formare şi certificare ale ţărilor din afara UE de la trei la optsprezece luni, deoarece termenul de trei luni s-a dovedit impracticabil. De asemenea, noul text prevede culegerea de informaţii privind certificatele navigatorilor, în scopuri statistice, drept instrument de elaborare a politicilor în acest sector. Directiva propusă face parte din iniţiativa Comisiei „O agendă socială pentru transportul maritim” care va cuprinde de asemenea o comunicare, precum şi o propunere legislativă privind aplicarea Convenţiei din 2006 privind munca în domeniul maritim, adoptată de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM). Parlamentul European nu şi-a stabilit încă poziţia cu privire la propunere, care a fost prezentată de Comisie în septembrie anul curent (14256/11). Cerinţele privind coca dublă pentru petroliere Consiliul a convenit asupra unei abordări generale cu privire la o reformare a regulamentului din 2002 referitor la introducerea treptată a cerinţelor privind coca dublă pentru petrolierele cu cocă simplă (17025/11). Reformarea îmbunătăţeşte claritatea, reunind într-un singur text modificările aduse până în prezent regulamentului; singura modificare a normelor în vigoare se referă la procedura de actualizare a trimiterilor din regulament la reglementările şi rezoluţiile relevante adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI). Consiliul şi Parlamentul European vor delega Comisiei competenţa de a alinia numerotarea trimiterilor respective la eventualele renumerotări ale normelor OMI. Această procedură, introdusă de Tratatul de la Lisabona, urmează să înlocuiască procedura actuală conform căreia deciziile privind modificările aduse acelor trimiteri sunt luate de un comitet alcătuit din experţi de la Comisie şi din statele membre. Consiliul a considerat că limitarea sferei de aplicare a posibilelor modificări la renumerotare este suficientă, deoarece petrolierele cu cocă simplă vor fi eliminate treptat în viitorul apropiat şi, prin urmare, este improbabil ca OMI să modifice conţinutul normelor relevante. Regulamentul care urmează să fie reformat interzice transportul în sau din porturile UE al petrolului greu cu petroliere cu cocă simplă şi stabileşte un calendar de introducere accelerată a aplicării la petrolierele cu cocă simplă a cerinţelor privind coca dublă sau standarde de proiectare echivalente prevăzute în Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave, până în 2015 ca termen final. Regulamentul respectiv a fost adoptat în 2002 ca răspuns la accidentele maritime în care au fost implicate petroliere şi, în consecinţă, la poluarea apelor şi a liniilor de coastă ale Uniunii. Principalul său obiectiv este sporirea siguranţei şi prevenirea poluării în transportul maritim prin îmbunătăţirea siguranţei petrolierelor. Parlamentul European, a cărui aprobare este de asemenea necesară pentru adoptarea reformării, urmează să îşi definească poziţia.
Yüklə 114,63 Kb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||
