Cuprins 1 Aspecte introductive 2

Tutela administrativa. Reglementare conform actualei legislatii

Dupa cum am observat in relatarile anterioare, tutela administrativa era reglementata expres in perioada interbelica, acordandu-se o importanta deosebita acestei forme de control administrativ.

In reglementarile administrative de dupa anul 2000, tutela administrativa ne apare ca o forma de control administrativ, si nu este reglementata expressis verbis, ci implicit.

Raporturile de tutela administrativa sunt o categorie speciala de raporturi de drept administrativ, stabilite intre Guvern, ca autoritate tutelara, si consiliile judetene, consiliile locale si primari ca autoritati tutelate. Guvernul isi exercita atributiile sale prin intermediul Prefectului, ca reprezentant al sau in teritoriu.

Aceste raporturi de drept administrativ sunt reglementate incomplet si implicit in : Constitutie, art. 123(5); in Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001⁶¹ art. 135(1); in Legea privind Institutia Prefectului nr. 340/2004⁶² art.26; in Legea Contenciosului Administrativ nr. 554/2004⁶³ art. 3(1), art. 11.

Raporturile stabilite intre autoritatea tutelara si autoritatile tutelate presupun realizarea de catre autoritatea tutelara, prin intermediul reprezentantului sau in teritoriu, a unui control de legalitate, partial si indirect, asupra partii reprezentative din activitatea de Administratie Publica, desfasurata de autoritatile autonome din unitatile administrative tutelate, respectiv actele administrative.

Acest control de legalitate care este o forma a controlului administrativ necontencios asupra activitatii de Administratie Publica, realizata de componentele de autonomie locala ale Sistemului de Administratie Publica, poarta in literatura de specialitate denumirea de control de tutela administrativa.

Raporturile de tutela administrativa sunt raporturi speciale, particulare, deoarece ele nu sunt reglementate expressis verbis ci doar implicit in Constitutie si in celelalte texte normative mentionate. Desi nu sunt reglementate expressis verbis, aceste raporturi sunt prezente.

Aceasta forma de control, numita control de tutela administrativa, se realizeaza indirect pentru ca prefectul doar sesizeaza instanta de judecata cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene. (Controlul direct este realizat de instanta de judecata).

Este o forma de control incomplet realizat pentru ca, conform art. 26 din Legea privind institutia prefectului “ in exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative ale autoritatilor administratiei publice locale ori judetene, prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, aceste acte, daca le considera nelegale, cu exceptia actelor de gestiune; actul atacat este suspendat de drept”. Este, de asemenea, un control incomplet realizat, deoarece prefectul, exercita controlul doar asupra unei parti din activitatea de administratie publica si anume adoptarea, emiterea de acte administrative (art. 134 (b) din Legea nr. 215/2001).

Este de asemenea o forma de control partial realizata de catre prefect pentru ca acesta poate constata doar legalitatea sau nelegalitatea actelor si poate doar cere revocarea sau modificarea lor. Se exercita controlul asupra actelor adoptate, emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, exceptand actele de gestiune curenta( art. 26 din Legea 340/2004).

Guvernul, conform art. 102 din Constitutie exercita supravegherea si conducerea generala a Administratiei Publice, iar tutela este parte a actiunii de supraveghere.

Dupa cum am precizat, reprezentant al autoritatii tutelare este prefectul, prin intermediul caruia Guvernul isi exercita respectivele competete de control.

1.2.1. Atributiile si actele prefectului

Legea nr. 340/2004, cu modificarile ulterioare, este noua reglementare in vigoare privind institutia prefectului, care isi propune o abordare diferita a acestei institutii fata de reglementarile anterioare⁶⁴.

Maniera de reglementare instituita prin Legea nr. 340/2004 demonstreaza ca elementul esential care se doreste subliniat este profesionalizarea acestor functii, asigurarea unor buni manageri, a unei verigi de calitate care sa faca legatura intre Guvern, ministere si servicii publice deconcentrate, organizate la nivelul administrativ-teritorial⁶⁵.

In art. 4 din lege, se precizeaza principiile pe care se intemeiaza activitatea prefectului: legalitatii, impartialitatii, obiectivitatii, transparentei, eficientei, responsabilitatii, orientarii catre cetatean.

Aceasta lege afirma apartenenta prefectului la categoria inaltilor functionari publici, numirea lui facandu-se de catre Guvern la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor, dupa promovarea concursului sau examenului special organizat. Se statueaza faptul ca, capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita in exclusivitate de catre prefect. Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect sau de catre o persoana anume desemnata prin ordin al acestuia.

Conform articolelor 6, 7 din lege, prefectul este ordonator de credite, iar activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, avand buget propriu care se elaboreaza si se executa in conditiile legii.

In ceea ce priveste conditiile legale cerute pentru ocuparea functiei de prefect

In Capitolul II al legii, intitulat „Corpul prefectilor si Corpul subprefectilor” se stipuleaza in art.13 (1) ca, prefectii in functie formeaza Corpul prefectilor, iar subprefectii in functie Corpul subprefectilor. Evidenta membrilor Corpului prefectilor si Corpului subprefectilor este tinuta de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Prefectul, ca reprezentant a Guvernului, potrivit art. 24 din Legea 340/2004, indeplineste urmatoarele atributii principale:

a) asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

b) actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare, si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;

c) actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;

d) stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, prioritatile de dezvoltare teritoriala;

e) verifica legalitatea actelor administrative ale Consiliului Judetean, ale Consiliului Local sau ale primarului;

f) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, ducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de pregatire pentru situatii de urgenta;

g) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste, in acest sens, sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;

h) utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;

i) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

j) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana;

k) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si strainatate, in vederea promovarii intereselor comune;

l) asigura folosirea, in conditiile legii, a limbii materne in raporturile dintre cetatenii apartinand minoritarilor nationale si serviciile publice desconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale in care acestia au o pondere de peste 20%.

Conform Legii nr.215/2001, art. 134(b, c) prefectul are urmatoarele atributii:

• 
  exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene precum si ale presedintelui Consiliului judetean cu exceptia actelor de gestiune curenta;
  
• 
  prezinta anual Guvernului un raport asupra stadiului realizarii sarcinilor ce ii revin potrivit Programului de guvernare, precum si in legatura cu controlul exercitat asupra legalitatii actelor autoritarilor administratiei publice locale.
  

Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern.

Pentru indeplinirea functiilor si atributiilor ce-i revin, prefectul poate solicita institutiilor publice, precum si asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze (art. 30 din legea 340/2004).

Conform art. 25(2) Prefectul poate propune ministrilor si conducatorilor celorlalte organe ale Administratiei Publice Centrale organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sanctionarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.

In exercitarea atributiilor ce-i revin, prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, legea stabilind ca atunci cand prin aceste acte administrative se stabilesc masuri cu caracter tehnic, ele urmeaza sa fie emise „dupa consultarea conducatorului serviciilor publice deconcentrate ale administratiei de stat “[art. 32 (2) din Legea 340/2004].

Se observa ca noua reglementare fata de textul articolului 137 alin. 2 din Legea 215/2001, nu mai prevede conditia contrasemnarii ordinului si de conducatorii acestor servicii. De asemenea, mentinandu-se in linia vechii reglementari, art. 34(1) prevede ca prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise potrivit art.32 (2) conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale pot propune Guvernului masuri de anulare a ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale.

Ordinul prefectului, care contine dispozitii normative, devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica, iar cel cu caracter individual de la data comunicarii catre persoanele interesate [art. 33 (1) din Legea 340/2004]. Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului Administratiei si Internelor, care poate propune Guvernului anularea lor, daca le considera nelegale sau netemeinice [art.33 (4)din Legea 340/2004].

In art. 37 din lege se prevede ca pentru exercitarea atributiilor conferite de lege, prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care il conduce, iar conducerea operativa a acestuia se exercita de catre secretarul general.