Data şedinţei: 2005-03-14 Titlul şedinţei

Data şedinţei: 2005-03-14

Titlul şedinţei:

Intervenţia 1

Declaraţii politice prezentate de senatori :

- Maria Petre (Alianţa Dreptate si Adevăr - PNL-PD) - necesitatea prezentării de către Autoritatea Electorală Permanentă a raportului asupra organizării şi desfăşurării alegerilor din noiembrie 2004 ;- revocarea din funcţie a preşedintelui A.E.P.

- Ion Solcanu (PSD) - cetăţenii români întorşi în ţară de la graniţa Spaniei.

- Verginia Verdinaş (PPRM) - respectarea promisiunilor electorale şi asigurarea medicamentelor pentru bolnavi şi bătrâni.

- Nemeth Csaba (UDMR) - 15 martie 1848.

- Mihail Lupoi (independent) - insecuritatea cetăţeanului şi sarcina Ministerului de Interne.

- Mihai Tâbuleac (Alianţa Dreptate si Adevăr - PNL-PD) - „Republica Moldova între comunism, alegeri şi anticipate”.

- Mihail Popescu (PSD) - „derapaje strategice” ale preşedintelui României.

- Gheorghe Funar (PPRM)- schimbarea denumirii Partidului România Mare în Partidul Popular România Mare; - pregătirea unor manifestaţii antiromâneşti în diferite localităţi din Ardeal, cu ocazia zilei de 15 martie.

- Sogor Csaba (UDMR) – retrocedarea bunurilor confiscate de regimul comunist.

- Cristian Cucuian (Alianţa Dreptate si Adevăr - PNL-PD) - vizita preşedintelui României în SUA.

- Vasile Ungureanu (PSD) – „sacrificarea bugetului nu înseamnă sacrificarea bugetarilor”.

- Corneliu Vadim Tudor (PPRM)- întoarcerea românilor de la graniţa spaniolă; - cocarda cu însemnul steagului unguresc purtată de domnul senator Sogor Csaba în locul insignei de aur a Senatului României.

- Viorel Arion (Alianţa Dreptate si Adevăr - PNL-PD)„martie, amintirea unei istorii uitate” – Iancu de Hunedoara-.

- Aurel Gabriel Simionescu (PSD) - „Dreptatea şi Adevărul” Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD.

- Marko Bela (UDMR) - replică la declaraţia domnului senator Corneliu Vadim Tudor.

- Petru Stan (PPRM) - proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997, Legii nr. 1/2000.

- Mircea Mereuţă (Alianţa Dreptate si Adevăr - PNL-PD) - restructurarea PSD.

- Corina Creţu (PSD) – replică la declaraţia politică a domnului senator Cristian Cucuian (Alianţa Dreptate si Adevăr - PNL-PD) referitor la vizita preşedintelui României în SUA.

- Gheorghe Vergil Şerbu (Alianţa Dreptate si Adevăr - PNL-PD) - ignorarea de către PSD a propriilor proiecte de lege emise când partidul era la putere.
Domnul Nemeth Csaba:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Sunt zile, sunt ani care datorită semnificaţiei lor au rezonanţă deosebită în istoria unui popor, în istoria unei naţiuni. O zi deosebită, o zi de sărbătoare este 15 martie pentru maghiarimea de pretutindeni. Această zi a fost un moment important, o verigă importantă a anului revoluţionar de la 1848 din Europa, izbucnirea revoluţiei la Pesta, ecoul căreia în 2-3 zile a cuprins întregul Imperiu habsburgic. Entuziasmul în primele zile de după 15 martie a fost nemărginit, cum arată evenimentele de la Pesta, Pozsony, Viena, Praga, Cracovia, dar şi demonstraţiile sârbilor de la Kikinda Mare şi Zemun, manifestul tinerilor jurişti maghiari şi români de la Târgu Mureş şi cele declarate de saşii braşoveni. Toţi locuitorii Imperiului habsburgic au văzut în eveniment sfârşitul regimului absolutist. Este de menţionat că în cele 12 puncte cu revendicările tinerilor din martie de la Pesta, care au devenit programul revoluţiei declanşate, nu figurau cuvintele de ungur sau Ungaria. Dar se regăsesc revendicări privind libertatea presei, democraţie parlamentară, guvern responsabil, egalitatea tuturor cetăţenilor sub aspect civic şi confesional, deci şi a românilor din Transilvania şi a confesiunilor lor, chestiunea impozitului general şi proporţional, a băncii naţionale, desfiinţarea rânduielilor urbariare , deci feudale, eliberarea deţinuţilor politici. Printre deţinuţii politici eliberaţi în 15 martie 1848 din Cetatea Buda a fost şi Eftimie Murgu. Revoluţia din partea ungară a Imperiului a învins în câteva săptămâni fără vărsare de sânge, dar a urmat intervenţia trupelor imperiale, învrăjbirea popoarelor unora împotriva altora şi, în sfârşit, intervenţia a 200.000 de soldaţi ruşi, din vara anului 1848. Lupta pentru libertate a fost înăbuşită în Imperiul habsburgic. Politica reacţionară a Sfintei Alianţe a pus stăpânire pentru o perioadă pe vechiul continent. Dar ideile, dezideratele anului revoluţionar 1848 au prins viaţă şi prind viaţă şi astăzi, inclusiv în procesul de făurire a Europei unite. Prezentarea în detaliu şi interpretarea elementelor de la 1848 - 1849, a zilelor luminoase şi tragice este menirea istoricilor şi a istoriografiei. Eu m-am referit numai la semnificaţia politică şi socială a zilei de 15 martie şi a săptămânilor imediat următoare. Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc. Invit la microfon pe domnul senator Simionescu Aurel, din partea Grupului Social-Democrat, urmează, pentru trei minute, domnul senator Stan Petru.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

(din sală)UDMR-ul a vorbit în 1848.

Domnul Mihail Lupoi:

Doamnelor şi domnilor,

Am urmărit cu interes aşa-zisa noua doctrină de apărare a ţării şi noul concept de implicare preventivă împotriva terorismului, adoptat de CSAT. Pătruns de tezele din ianuarie - februarie mă şi vedeam, alături de americani, căutând prin peşterile Afganistanului sau aiurea tot felul de balauri care tulbură liniştea planetei. Mândru de importanţa mea, ca membru al unei naţii, menită să facă ordine peste mări şi ţări, m-am trezit ca într-un coşmar cu o brută bronzată de la natură, tunsă scurt şi posesoare de jeep că îmi cară pumni şi picioare în maşina Senatului, adresându-mi personal ziceri folclorice de la periferie pentru a mă aduce cu picioarele pe pământ. Şi vreau să vă spun că a reuşit pe deplin, cu atât mai mult cu cât se urcase cu maşina pe trotuar, iar cetăţenii, umili pietoni, fugiseră care încotro. E bine că ne roade grija altuia, da’ ce facem cu grija pentru muritorii din România care ne-au dat votul lor? Sigur că legea ne dă dreptul, ca demnitari aleşi, să purtăm armă şi chiar am un pistol de 9 mm, dar cum mi-ar fi stat mie să scot pistolul în centrul Capitalei ca într-un film cu John Wayne? Ce e de făcut, mi-am zis? I-am telefonat domnului ministru de interne, Vasile Blaga, care, plin de solicitudine, şi-a pus subordonaţii la treabă. Şi ce să vezi? Maşina personajului nervos era furată încă din 2002. Nu ştiu ce proceduri, legale sau nu, făcuseră ca bolidul să rămână în custodia şi deplina folosinţă a acestuia. Aici fac o paranteză. ( Avem o legislaţie ciudată. Ca şi cum dacă acest personaj afirmă că este un cumpărător de bună credinţă noi îi lăsăm maşina până se prescrie fapta, ca şi cum nu există o faptă penală a primului proprietar care a înmatriculat-o cu acte false.) Probabil până când fapta s-ar fi prescris căci, altfel, nu ne putem explica, că, timp de trei ani, nu s-a putut rezolva un banal caz de furt. Sigur, trebuie să remarc operativitatea celor de la poliţie, personal a domnilor chestori Fătuloiu şi Tutilescu, şi a directorului Guran din Poliţia Capitalei, care în mai puţin de două ore au reuşit identificarea şi reţinerea personajului. Dar ce ne facem că, probabil, după câteva ore, i s-a dat drumul acasă şi la cât de nervos era, ferească Dumnezeu să-i fi ieşit în cale cineva cu mai puţină intrare la vârful Poliţiei.

Ca o concluzie a acestei întâmplări, care sunt curios cum se va finaliza juridic, stau şi mă întreb dacă nu s-ar cuveni mai întâi o strategie preventivă împotriva terorismului intern, desfăşurat cu săbii Ninja, jeep-uri, pistoale cu aer comprimat sau gloanţe, bâte şi alte instrumente delicate. Şi toate acestea nu ar fi posibile dacă nu ar exista şi complicitatea unor poliţişti corupţi, care fac inutilă sau ridicolă munca celorlalţi colegi oneşti, iar legea, mai ales cea privind uzul de armă de către poliţistul aflat în misiune, trebuie revizuită pentru a da acestuia instrumentul cu care să se apere sau, în caz de necesitate, să-şi impună autoritatea. Grea misiune aveţi, domnule ministru Blaga. Să vă dea Dumnezeu puterea să o duceţi cu bine la capăt că, de veţi reuşi, veţi rămâne în istoria acestei ţări mai ceva decât Vlad Ţepeş Mi-ar plăcea să cred că dumneavoastră sunteţi sabia dreptăţii de care vorbea candidatul Băsescu şi nu o simplă ,,ţeapă”, fie ea şi din Piaţa Victoriei. Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Te-am văzut vorbind cu domnul Vadim, nu te confund deloc. Vă rog foarte mult, dacă e, dăm o pauză şi ţineţi o şedinţă acolo.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Solcanu Grupul parlamentar PSD şi urmează doamna senator Vedinaş Verginia.

Domnul Petru Stan:

Ideea este că toate marile averi au fost făcute prin fraudă. După 1921, o dată cu împroprietărirea ţăranilor din Ardeal, după retrocedarea Ardealului, s-au desfiinţat acele legi, s-au anulat toate actele de vânzare-cumpărare şi s-au cerut despăgubiri enorme de la ţărani. Unii au renunţat şi aşa se face că au proprietăţi enorme. Şi am să vă dau exemple multe. (rumoare) Voi da la fiecare senator un exemplar din declaraţia mea politică. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, foarte mult. Invit la microfon, din partea Alianţei PNL-PD, pe domnul senator Arion Viorel, urmează domnul senator Simionescu Aurel. Vă ascultăm.

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Programul de lucru până la orele 19.30.

Vă rog să votaţi şi programul de lucru.

Programul de lucru a fost aprobat cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, şi o abţinere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc. Invit la microfon, din partea Alianţei ,,Dreptate şi Adevăr PNL-PD”, pe domnul senator Mihai Ţâbuleac şi urmează domnul senator Mihail Popescu.

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat, pe domnul senator Mihail Popescu şi urmează domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

(din sală)Îl anunţase-ţi pe Petru Stan.

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Doamnelor şi domnilor senatori,

Deschid şedinţa noastră de astăzi.

Şedinţa este condusă de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi, doamna secretar senator Paula Maria Ivănescu şi domnul secretar senator Mihai Ungheanu.

Vă anunţ că din totalul de 137 de senatori şi-au anunţat prezenţa un număr de 77, 16 colegi sunt absenţi motivat.

Vă consult, dacă aveţi obiecţii la ordinea de zi?

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog, domnul Liviu-Doru Bindea, să luaţi loc! Vă mulţumesc.

Vă rog să votaţi!

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

Vă rog să votaţi ordinea de zi.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere, ordinea de zi a fost aprobată.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Urmează domnul senator Nemeth Csaba, din partea UDMR-ului.

Se pregăteşte domnul senator Mihail Lupoi, independent.

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare invit la microfon pe doamna Verginia Vedinaş şi urmează domnul Nemeth Csaba.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult. O singură precizare numai – domnule senator Vadim Tudor! –, ziua de 15 martie este mâine şi nu astăzi, azi suntem în 14 martie.

Are cuvântul domnul senator Petru Stan, urmează, din partea Grupului România Mare, domnul senator Mircea Mereuţă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzaţi-mă, 50 de secunde şi vă dau cuvântul.

…şi urmează domnul Stan Petru, am greşit eu, scuze.

Doamna Maria Petre :

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Înainte de a prezenta declaraţia propriu-zisă aş vrea să vă cer permisiunea ca de la microfonul Senatului, astăzi, să spunem „La mulţi ani!” unui fost coleg căruia cred că-i purtăm în egală măsură respect.

Este vorba de faptul că astăzi este ziua de naştere a domnului Alexandru Paleologu, care ne-a fost, până de curând coleg şi vă cer permisiunea să îi spunem împreună „La mulţi ani!” şi, mai ales să-i urăm multă sănătate, pentru că am înţeles că starea dumnealui de sănătate nu este tocmai bună de ziua de naştere şi chiar v-aş cere permisiunea ca, aşa în lipsă, să-l aplaudăm cu această ocazie. (Aplauze îndelungate.)

Vă mulţumesc foarte mult.

Declaraţia mea politică de astăzi este o revenire la un subiect pe care l-am abordat de curând şi anume, într-o declaraţie pe care am susţinut-o de la acest microfon pe 21 februarie, declaraţie în care atrăgeam atenţia că Autoritatea Electorală Permanentă trebuia să prezinte Parlamentului României, în maximum trei luni de la încheierea alegerilor, un raport asupra organizării şi desfăşurării acestora în temeiul Legii nr.373/2004.

Autoritatea Electorală Permanentă a ieşit din orice termene şi eu cred că dumneavoastră veţi fi de acord cu mine că nu putem tolera nimănui încălcarea legii cu bună ştiinţă şi cu atât mai puţin avem dreptul că tolerăm acest lucru preşedintelui acestei Autorităţi.

Revin, astăzi, de la acelaşi microfon cu propuneri concrete privind măsurile care se impun în acest context.

Raportul despre care vorbeam trebuia dat publicităţii, sub forma unei Cărţi Albe. Avem astăzi bucuria să discutăm despre o carte privind alegerile parlamentare şi prezidenţiale din anul 2004, numai că ea nu este editată aşa cum ar fi fost legal şi normal de Autoritatea Electorală Permanentă, ci de Institutul pentru Politici Publice şi nu este nici pe departe albă.

Studiul finalizat cu profesionalism în ianuarie 2005, pune la dispoziţia alegătorilor şi a lumii politice în egală măsură, o serie neagră de nereguli constatate tocmai în activitatea Autorităţii Electorale Permanente.

Pe baza acestui material susţinut de o dezbatere foarte interesantă organizată săptămâna trecută de Institutul pentru Politici Publice şi în baza unui studiu asupra legislaţiei electorale, vă rog să-mi permiteţi să structurez intervenţia mea de astăzi pe trei direcţii.

Prima este o acţiune concretă pe care doresc să v-o supun atenţiei şi anume aceea că se impune de urgenţă revocarea din funcţie a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, domnul Octavian Opriş.

Propun acest subiect următoarei şedinţe a Birourilor reunite ale celor două Camere ale Parlamentului României.

Câteva motivaţii pentru acest demers trebuie subliniate şi ele sunt următoarele :

Încălcarea art. 29.1 litera k din Legea nr.373/2004 privind obligativitatea prezentării în faţa Parlamentului a raportului asupra organizării şi desfăşurării alegerilor în termen de trei luni de la încheierea

alegerilor. Întrucât azi suntem în 14 martie, observăm cu toţii că acest termen a fost încălcat.

Încălcarea art.27.12 din aceeaşi lege, privind delegarea atribuţiilor către vicepreşedinţii Autorităţii Electorale, cei doi vicepreşedinţi susţin şi au dreptate, susţin întemeiat că au fost marginalizaţi şi nu au fost consultaţi niciodată.

Al treilea motiv, acuzaţiile privind jaful din banul public pe care preşedintele Octavian Opriş l-a girat în acest scurt interval de funcţionare a instituţiei.

Trebuie să amintesc suma de 73 de miliarde alocaţi prin buget autorităţii pe anul 2005 şi că gestionarea incorectă a acestor bani poate aduce prejudicii grave, având în vedere că preşedintele este ordonator principal de credite.

Vă propun, stimaţi colegi, audierea celor doi vicepreşedinţi în cadrul Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din cadrul Senatului României.

Acest caz este cu siguranţă de competenţa comisiei noastre.

Poziţia celor doi vicepreşedinţi este cunoscută pentru că ea a fost făcută publică şi relatată ca atare de presă.

Propunerile de modificare a Regulamentului de organizare şi funcţionare pe care preşedintele Autorităţii, care nu-şi face datoria, a găsit de cuviinţă să-l transmită Guvernului României fără consultarea, cu atât mai puţin a Parlamentului căruia îi este subordonată, dar în egală măsură a celor din interiorul autorităţii, propuneri care au în vedere, din punct de vedere al preşedintelui Opriş triplarea personalului, ridicarea numărului de autoturisme la 22, ridicarea normei de consum la 500 de litri pe lună, ceea ce ar duce la o creştere substanţială a alocărilor bugetare pe anul în curs.

Sunt semnalate o serie întreagă de nereguli în conducerea instituţiei, în ocuparea posturilor, în delegarea atribuţiilor preşedintelui altor persoane decât cele prevăzute de lege şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare şi de aceea cred că sesizarea Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii este o necesitate.

A doua direcţie pe care îmi permit să o supun atenţiei dumneavoastră, stimaţi colegi, este amendarea Legii nr.373/2004 în zona care priveşte funcţionarea acestei autorităţi. Această lege are câteva nereguli evidente care produc confuzie.

Pe de-o parte, legea specifică foarte clar că Autoritatea Electorală Permanentă funcţionează doar între două perioade electorale, iar pe de altă parte, acordă acestei Autorităţi atribuţii în perioada electorală. Astfel, ea ar trebui să monitorizez şi să controleze modul de întocmire şi actualizare a listelor electorale, ştim cu toţii ce probleme avem în acest moment, şi nu doar în acesta cu listele electorale, ar trebui să urmărească modul de stabilire a localurilor secţiilor de votare, să certifice spre neschimbare cu 10 zile înainte de data alegerilor programele de calculator selecţionate în urma licitaţiei sau, mai grav, poate constata unele contravenţii în perioada electorală.

Actualul cadru legislativ este deficitar în privinţa formării unui corp instituţional coerent, pentru că putem constata o serie de prevederi care permit suprapunerea unora din atribuţiile importante ale Autorităţii Electorale cu cele ale Biroului Electoral Central.

Se impune, deci o revizuire a legislaţiei cu scopul de a impune responsabilităţi clare tuturor instituţiilor implicate în procesul electoral.

Şi, în sfârşit o a treia propunere vine în sprijinul formării unei comisii speciale, la nivelul celor două Camere, cu obiective îndreptate spre aşezarea sistemului electoral într-o manieră firească pe baza analizări responsabile a corectitudinii alegerilor din anul 2004.

Dacă lucrurile ar fi funcţionat normal raportul Autorităţii Electorale Permanente ar fi adus lumină în prea multele nereguli comise în procesul electoral.

Alegerile parţiale care vor avea loc foarte curând ne ridică deja forte multe semne de întrebare privind profesionalismul instituţiilor implicate şi pregătirea lor în domeniul managementului electoral. Vom avea în curând sarcina, deloc uşoară, de a organiza alegeri pentru europarlamentari, şi cred că, măcar pentru aceasta, ar trebui să fim mai bine pregătiţi decât am fost până acum .

Noi, care alcătuim cu toţii clasa politică cred că avem misiunea de a definitiva împreună cu societatea civilă, dacă nu o s-o putem face singuri, un cod electoral şi o legislaţie specifică, bine argumentată, în acord cu cerinţele aderării României la Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Petru Stan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Mă voi referi în declaraţia mea politică la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, a Legii nr. 169/1997, a Legii nr. 1/2000, proiect de lege care face parte din Programul legislativ al Guvernului României, pe perioada 2005-2008.

Domnul ministru al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale susţine că, în scurt timp, va prezenta în plenul Senatului o nouă Lege a fondului funciar, deoarece actualele legi în vigoare sunt incorecte şi că noua lege va prevede retrocedarea integrum a marilor proprietăţi funciare.

După părerea mea, actualele Legi ale fondului funciar sunt corecte, dar s-au aplicat incorect. În multe zone din ţară, exemplu fiind judeţul Sălaj, restituirea în integrum s-a făcut în totalitate. În judeţul Sălaj au mai rămas la IAS 92 hectare de teren şi 60 hectare la staţiunile pomicole, dintr-o suprafaţă de peste 10.000 hectare, cu toate că în judeţul Sălaj, în 1937, erau două ferme de stat care aveau peste 1500 hectare – monografia acestor ferme am prezentat-o chiar eu, în ziarul local „Graiul Sălajului”, deci vă daţi seama cum s-au aplicat Legile fondului funciar.

Greşelile care s-au făcut au fost: s-au împroprietărit mii de cetăţeni la Anexele 2b, deci cei săraci, fără pământ, cu toate că toţi aceştia erau şi titulari de pământ şi moştenitori de pământ, asta în toate comunele maghiare din Ardeal; s-au dat terenuri cu investiţii funcţionabile, în echivalent unu la unu, mă refer la toate plantaţiile de pomi şi viţă de vie, inclusiv domnul Lupu, Legea Lupu, a dat ordin clar, am văzut eu scris, să se dea în echivalent unu la unu toate livezile şi toate viile şi acum văd că se face o nouă lege; schimbul de teren, deşi făcut dinainte de 1952, prin notariat, nu s-a luat în seamă, mulţi cetăţeni au beneficiat de teren dublu, proba cu martori, făcută în înţelesul rău al cuvântului, s-a luat în seamă.

Ce ar însemna această restituire - restitutio in integrum ?! În primul rând, dispariţia exploataţiilor agricole mari şi mijlocii. Mii de investitori locali şi străini ar intenta procese pentru a-şi recupera datoriile făcute în plantaţii, utilaje, complexe zootehnice şi alte investiţii.

Deja s-a creat o nesiguranţă totală din partea arendaşilor şi a investitorilor, ar dispărea siguranţa alimentară a ţării. Nu există nici un stat în lume în care să nu existe nici un fel de proprietate funciară, în mâna acestuia.

Statul ar trebui să dea despăgubiri materiale zeci de ani de zile, aşa- numiţilor proprietari. Aş mai avea multe de spus, dar ca să fac economie de timp şi să dau o replică domnului senator Sogor Csaba, am să dau un citat din ziarul local „Graiul Sălajului”, sub semnătura redactorului Viorel Varga, care este şi poet, la rubrica despre destinul pământului, sub titlul „Legile lui Horthy şi intenţia ministrului Gheorghe Flutur”, redă situaţia tristă a ţăranilor din Transilvania care sunt în pericol de a-şi pierde tot pământul.

Am să dau câteva pasaje.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi pare rău. Data viitoare pregătiţi o declaraţie…

Faceţi un final, vă rog.

Domnul Mircea Mereuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Este de-a dreptul uimitor cum înţeleg unii politicieni români să-şi facă analiza propriilor partide. De exemplu, zilele acestea, fostul premier Adrian Năstase ne avertiza, cu mult aplomb, că PSD vrea să vină din nou la putere. Da, e firesc. Aşa e democraţia. Când gândeşti în opoziţie, te gândeşti cum să ajungi la putere. Ei bine, domnul Năstase care s-a despărţit de curând de putere, dă semne că deja îi este foarte dor de ea. De ce? Pentru că domnia-sa ne avertizează că PSD vrea să ne conducă din nou. Dar nu peste patru ani, ci peste un an. Să înţelegem de aici că opoziţia a intrat în sevraj? Cu alte cuvinte, după ce a izbutit inegalabila performanţă de a situa România între statele cu cel mai înalt grad de corupţie, după ce, practic, ţara a fost invadată de baroni locali ai PSD-ului, de care, culmea, acest partid nici măcar nu se delimitează, domnul Năstase vine acum şi ne anunţă cu seninătate că vrea din nou la putere. Când? Păi, după ce vor fi restructurate organizaţiile locale ale PSD-ului. Adică la vârf totul e perfect. Nu mai trebuie nimic restructurat.

Domnule Adrian Năstase, noi vă recomandăm să începeţi restructurarea cu capul. Mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

În legătură cu ce a vorbit colegul Ion Solcanu – îmi pare rău că nu mai este aici -, eu mă mir că nu a sesizat nimeni dintre parlamentari, dar şi dintre ziarişti, că ceea ce s-a întâmplat românilor în Spania este o răzbunare a poliţiei spaniole faţă de nefericitul şi tragicul accident, de acum câteva zile, când un şofer de tir român - deci, nu de altă naţionalitate – a ucis, pe loc, 5 poliţişti, după care altul, grav rănit, al 6-lea, a murit la spital. Peste tot în lume, în primul rând în Occident şi, mai ales, în America, poliţia îşi face ea legea, atunci când trebuie să apere demnitatea şi onoarea colegilor care sunt ucişi.

Instinctul meu îmi spune că asta stă la baza acelui comportament aberant. Fireşte, când vrei să găseşti chichiţe cuiva, probleme, deficienţe, se pot găsi. Ei au fost umiliţi, drept pedeapsă pentru ceea ce s-a întâmplat şi timpul va demonstra că aşa s-a întâmplat. Dar nu pentru asta iau cuvântul.

Aş vrea să vă spun că sunt neplăcut impresionat de prestaţia colegului Sogor Csaba, care a vorbit aici, acum câteva minute. Dacă vă uitaţi cu atenţie la domnia-sa, el are cocarda cu steagul unguresc în piept, cu steagul roşu-alb-verde, înlocuind insigna de aur a Senatului României.

Dacă noi ne-am fi pus la mintea domnului Sogor Csaba, azi am fi purtat doliu, am fi avut o brasardă neagră, aşa cum a purtat el, acum vreo doi sau trei ani, de sărbătoarea naţională a României, la 1 Decembrie. A spus că, pentru maghiari, Ziua de 1 Decembrie este zi funerară, e zi de doliu.

Stimate domnule preşedinte Nicolae Văcăroiu şi onoraţi colegi.

Nu caut nod în papură, nici nu doream să vorbesc, însă mie mi se pare că asta este o provocare.

Aş vrea să se consemneze protestul public al Partidului Popular România Mare faţă de acest gen de provocări.

A arbora, aici, cineva, în Senatul României, steagul Ungariei, indiferent în ce formă - că e cocardă, că este batistă, că e brasardă, că e alt însemn -, mie mi se pare o escaladare periculoasă a şovinismului unguresc. Iubim poporul maghiar, iubim minoritatea etnică maghiară, înţelegem şi durerile şi frământările unora, dacă totul se limitează la cuvinte, la proteste, la atitudini. Dacă venim cu însemne şi dacă sfidăm pe faţă şi violentăm ochii unor oameni care au în familie tragedii datorită acelui steag maghiar, de-a lungul istoriei, e deja prea mult.

Şi eu sunt ardelean după mamă, mama era din Şcheii Braşovului, bietul tata-mare a fost condamnat de două ori la moarte, pentru că a evadat din Imperiul Austro-Ungar, n-a vrut să lupte împotriva armatei române, a fost prins, iar a evadat, l-a ajutat Dumnezeu să trăiască până aproape de 83 de ani, dar alţi oameni din familia mea au murit.

Fireşte că ar fi de dorit ca trecutul să nu ne împiedice să construim viitorul acestei ţări, dar cine provoacă? Cine trece frontiera acestor convenţii între noi?

Vreau să-i rog pe stimaţii colegi de la Alianţa „Dreptate şi Adevăr”, P.N.L.-P.D., care au, alături, la guvernarea României această organizaţie non-guvernamentală, care – paradoxal – e în Guvern. U.D.M.R.-ul figurează în toate cataloagele ONG-urilor, dar – ce ciudat? – este la Guvern, de aproape 15 ani, fără întrerupere.

Dar îi rog şi pe stimaţii colegi din U.D.M.R., între care mulţi sunt oameni foarte raţionali: vă rog, temperaţi-l pe domnul Sogor Csaba.

Domnul Sogor Csaba am înţeles că este preot, sau predicator, el ar trebui să contribuie la concordia între oameni, nu să îi învrăjbească pe oameni.

Ca vicepreşedinte al Senatului României de-abia am oprit câţiva colegi din grupul nostru parlamentar, să nu vină şi să îi smulgă din piept acel ostentativ şi supărător crâmpei unguresc. I-am oprit pentru că nu sunt de acord cu asemenea gesturi exterioare, dar de ce le face domnia sa?!

Vă rog, luaţi act şi dumneavoastră, domnule preşedinte al Senatului, că nu vom tolera niciodată sfidarea demnităţii româneşti şi a mândriei noastre de români, ca în Parlamentul României să vină cineva şi să ne ofenseze în halul acesta.

Puteţi veni, puteţi avea dreptul la replică, dar dacă se va mai continua în felul acesta, eu vă asigur că nu voi reuşi să-mi opresc colegii, dintre care unii sunt obişnuiţi cu lupte mult mai grele şi au avut adversari mult mai redutabili. Vă mulţumesc.

(aplauze)