VI. În momentul formulării intenţiei pentru Hajj, se scoate niqab-ul şi burq’a (se descoperă faţa)41
În momentul formulării intenţiei pentru Hajj, femeia trebuie să îşi scoată niqab-ul sau burq’a dacă le purta înainte de aceasta. Burqa este vălul cu care se acoperă faţa, care are două deschizături în dreptul ochilor prin care femeia să poată vedea. Ele trebuie înlăturate în conformitate cu spusele Trimisului lui Allah (ﷺ):
„Femeia aflată în stare de ihrām nu trebuie să poarte vălul care acoperă faţa sau mănuși.” (Al-Bukhari şi Abu Dawud)
De asemenea, ea trebuie să îşi scoată mănuşile care îi acoperă mâinile, dacă le purta înainte de intrarea în starea de ihrām. Astfel, ea îşi va acoperi faţa cu altceva decât niqab sau burq’a, precum khimar-ul (vălul care îi acoperă capul şi gâtul) sau cu veşmântul ei atunci când o pot vedea bărbaţi non-mahram şi, de asemenea, îşi acoperă mâinile în prezenţa acestora prin acoperirea lor cu veşmântul ei.
Sheikh-ul islamului, Ibn Taymyyiah (Allah să aibă milă de el!), a spus:
„În ceea ce o priveşte pe femeie, aceasta (faţa şi mâinile) este considerată a fi aurah; fapt pentru care i-a fost prescrisă o îmbrăcăminte cu care să se acopere şi care să o protejeze, însă Profetul (ﷺ) i-a interzis ei să poarte niqab sau mănuşi (în timpul pelerinajului), întrucât mănuşile sunt un acoperământ pentru mâini. Dacă însă femeia şi-a acoperit faţa cu ceva care nu îi atinge faţa, atunci aceasta este permis, iar acesta este acordul comun al învăţaţilor şi, de asemenea, este permisă acoperirea feţei chiar dacă materialul cu care se acoperă atinge faţa. Femeii nu i se impune să îndepărteze acoperământul feţei ei pentru a nu o atinge, nici cu un băţ, nici cu mâna şi nici cu altceva asemănător, deoarece Profetul (ﷺ) a considerat egale faţa şi mâna ei şi amândouă sunt considerate a fi asemenea corpului bărbatului.
Soţiile sale (ale Profetului - ﷺ) obişnuiau să îşi acopere feţele fără nicio excepţie de la aceasta şi niciun învăţat nu a relatat cum că Profetul (ﷺ) ar fi spus: «Femeia trebuie să intre în starea de ihrām descoperindu-şi faţa, ci acestea sunt doar vorbele unor predecesori dreptcredincioşi.»”
Ibn Al-Qayyim (Allah să aibă milă de el!) a spus în „Tahdzib as-sunan” (2/350):
„Nu există de la Profet (ﷺ) nici măcar o singură literă cu privire la obligaţia descoperirii feţei femeii aflate în starea de ihrām; ci (ceea ce a fost consemnat) este doar interzicerea niqab-ului.”
El a continuat spunând:
„Cu adevărat, cu privire la ʻAsma (Allah să fie mulţumit de ea!) s-a confirmat faptul că ea obişnuia să îşi acopere faţa în timp ce se afla în starea de ihrām. ‘Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a spus:
„Călăreţii obişnuiau să treacă pe lângă noi în vreme ce noi ne aflam în starea de ihrām (în timpul pelerinajului) alături de Trimisul lui Allah (ﷺ). Atunci când aceştia se apropiau de noi, fiecare dintre noi îşi lăsa în jos jilbab-ul ei, din (creştetul) capului până peste faţa sa, iar atunci când aceştia se îndepărtau, noi ne descopeream feţele.” (Abu Dawud, Ibn Majah şi Ahmad)
Aşadar, ia tu aminte, soră musulmană aflată în stare de ihrām, la faptul că îţi este interzis (în timpul pelerinajului) să îţi acoperi faţa şi mâinile cu ceva cusut cu aţă şi, în special, folosirea niqab-ului şi a mănuşilor. Este o obligaţie ca tu să îţi acoperi faţa şi mâinile în faţa bărbaţilor non-mahram cu acoperământul cu care îţi acoperă capul şi gâtul cu veşmântul tău sau cu orice altceva de acest gen. Nu există nicio dovadă cu privire la faptul că trebuie pus ceva care să ridice sau să ţină departe acoperământul de atingerea feţei, nici prin purtarea unui turban, nici printr-un băţ şi nici prin altceva.
Dostları ilə paylaş: |