Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru 2014-2016 reprezintă o continuare a Strategiei aferentă perioadei 2013-2015 şi a fost realizată în conformitate cu bunele practici internaţionale în domeniu (Liniile directoare ale Băncii Mondiale şi FMI) şi cu consultarea BNR conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţa a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică. Sfera de cuprindere se limitează la datoria publică guvernamentală, însă nu include împrumuturile din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului (finantarea temporara).
Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru 2014-2016 reprezintă o continuare a Strategiei aferentă perioadei 2013-2015 şi a fost realizată în conformitate cu bunele practici internaţionale în domeniu (Liniile directoare ale Băncii Mondiale şi FMI) şi cu consultarea BNR conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţa a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică. Sfera de cuprindere se limitează la datoria publică guvernamentală, însă nu include împrumuturile din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului (finantarea temporara).
Prezenta Strategie este în concordanţă cu Strategia Fiscal-Bugetară pe termen mediu, precum şi cu acordurile încheiate cu instituţiile financiare internaţionale (FMI/UE/Banca Mondială).
Obiectivele Ministerului Finanţelor Publice în administrarea datoriei publice guvernamentale rămân cele prevăzute în Strategia aferentă perioadei 2013 -2015, respectiv:
Asigurarea necesarului de finanţare al administraţiei publice centrale şi a obligaţiilor de plată, pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu şi lung;
Limitarea riscurilor financiare asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, în special prin extinderea maturităţii medii rămase a datoriei; şi
Dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat.
La elaborarea prezentei Strategiei s-au avut în vedere riscurile asociate portofoliului de datorie publică guvernamentală la 31 decembrie 2013, proiecţia cadrului macroeconomic pe termen mediu, necesarul de finanţare stabilit la nivelul administraţiei publice centrale, precum şi condiţiile de pe pieţele financiare interne şi internaţionale.
Strategia de administrare a datoriei guvernamentale se axează pe structura portofoliului datoriei publice guvernamentale, si a avut si are in continuare in vedere limitarea in principal a riscului de refinanţare şi cel al ratei dobânzii, îndeosebi aferente datoriei denominate în lei, în timp ce riscul valutar este atenuat de perspectiva adoptării monedei Euro. Astfel, implementarea strategiei a condus la reducerea volumului de datorie publica guvernamentala de refinantat cu cca 8,3 mld. lei în anul 2014 comparativ cu anul 2013 (in special datorita diminuării volumului refinanţărilor titlurilor de stat) estimandu-se o reducere suplimentară de cca 5,5 mld. lei pentru anul 2015.
Strategia de administrare a datoriei guvernamentale se axează pe structura portofoliului datoriei publice guvernamentale, si a avut si are in continuare in vedere limitarea in principal a riscului de refinanţare şi cel al ratei dobânzii, îndeosebi aferente datoriei denominate în lei, în timp ce riscul valutar este atenuat de perspectiva adoptării monedei Euro. Astfel, implementarea strategiei a condus la reducerea volumului de datorie publica guvernamentala de refinantat cu cca 8,3 mld. lei în anul 2014 comparativ cu anul 2013 (in special datorita diminuării volumului refinanţărilor titlurilor de stat) estimandu-se o reducere suplimentară de cca 5,5 mld. lei pentru anul 2015.
Respectarea angajamentelor asumate prin acordurile preventive incheiate cu FMI si CE s-a concretizat in continuarea reformelor structurale si a procesului de consolidare fiscala si ieşirea din procedura de deficit excesiv, conducand la imbunatatirea conditiilor de finantare atat pe pietele financiare interne cat si internationale.
Respectarea angajamentelor asumate prin acordurile preventive incheiate cu FMI si CE s-a concretizat in continuarea reformelor structurale si a procesului de consolidare fiscala si ieşirea din procedura de deficit excesiv, conducand la imbunatatirea conditiilor de finantare atat pe pietele financiare interne cat si internationale.
Randamentele titlurilor de stat au urmat un trend descendent în ultimii doi ani pe fondul ajustării prudente a politicii monetare de către BNR începută din anul 2011, dar şi datorită lichidităţii de pe această piaţă şi interesului crescut al nerezidenţilor pentru obligaţiunile de stat denominate în lei.
Liniile directoare strategice, care reprezintă principiile care vor sta la baza deciziilor de finanţare în perioada 2014-2016, sunt următoarele:
Liniile directoare strategice, care reprezintă principiile care vor sta la baza deciziilor de finanţare în perioada 2014-2016, sunt următoarele:
Favorizarea unei finanţări nete în monedă naţională care să faciliteze dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat şi să sprijine diminuarea expunerii la riscul valutar.
Realizarea unui profil cât mai uniform al rambursării datoriei, cu precădere pentru portofoliul în monedă naţională şi pentru cel al datoriei interne, evitând pe cât posibil concentrarea rambursărilor de rate de capital/refinanţărilor de titluri de stat pe termen scurt.
Atenuarea riscului de refinanţare prin menţinerea unei rezerve în valută la dispoziţia MFP şi contractarea unor linii de credit atunci când condiţiile acestora sunt favorabile pentru portofoliul de datorie publică guvernamentală.
Menţinerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă prin monitorizarea ponderii datoriei interne care îşi modifică rata dobânzii într-un an şi a perioadei medii până la următoarea modificare a ratei de dobândă pentru întregul portofoliu de datorie.
Menţinerea prezenţei pe pieţele internaţionale de capital în EURO şi accesarea oportunistă a pieţelor internaţionale de capital în USD sau în alte valute, prin selectarea celor mai lungi scadenţe posibile, ţinând cont de costul asociat extinderii maturităţii.
Reducerea treptată a emisiunilor de titluri de stat denominate în EURO pe piaţa internă, menţinând o valoare minimă a acestor obligaţiuni care să le garanteze lichiditatea.
În procesul de finanţare externă se va avea în vedere contractarea de datorie preponderent în EURO.
Continuarea parteneriatului cu instituţiile financiare internaţionale pentru a beneficia de avantajele financiare aferente produselor acestora.
Intervalele*) ţintă, indicative, pentru principalii indicatori de risc, reflectă compoziţia dorită a portofoliului datoriei publice guvernamentale:
Prin acţiunile avute în vedere MFP vizează creşterea eficienţei pieţei titlurilor de stat, îmbunătăţirea lichidităţii şi creşterea transparenţei pieţei titlurilor de stat:
construirea in continuare a titlurilor de stat de tip benchmark lichide (de valoare echivalentă cuprinsă între 1.5-2 mld. Euro) ca principal instrument de finanţare de pe piaţa internă, pe un spectru de maturitati cat mai extins.
consolidarea şi extinderea curbei de randament pe piaţa internă a titlurilor de stat.
diversificarea şi lărgirea bazei de investitori.
introducerea unei platforme electronice destinate furnizării unor cotaţii ferme pe piaţa secundară care sa conduca la cresterea transparentei in formarea pretului titlurilor de stat
utilizarea operaţiunilor pe piaţa secundară (de tip bond exchange şi buy-back) pentru reducerea riscului de refinanţare şi cresterea lichidităţii
efectuarea unor tranzacţii reversibile repo şi a unei facilitati de oferire pe termen scurt a titlurilor de stat (securities lending facility) în scopul sprijinirii activităţilor formatorilor de piaţă (market makers)
crearea unui sistem echilibrat de obligatii/cerinte si drepturi/privilegii dealerilor primari care va incuraja competitia si transparenta
o politică transparentă si predictibila de emisiuni de titluri de stat şi de operaţiuni pe piaţa secundară, precum şi publicarea informaţiilor relevante pentru investitori.
Măsuri avute în vedere de către MFP pentru îmbunătăţirea administrării lichidităţilor:
consolidarea cadrului instituţional pentru o mai bună coordonare a procesul de coordonare si administrare a datoriei şi a lichidităţilor
îmbunatăţirea continuă a prognozei privind fluxul de numerar al Trezoreriei Statului
adoptarea unei gestiuni mai active a lichidităţilor pentru reducerea fluctuaţiilor soldului contului Trezoreriei prin emiterea de certificate de trezorerie pe termen mai scurt (intr-o prima etapa la 3 luni) şi printr-un management activ al soldurilor excedentare curente prin utilizarea depozitelor la termen colateralizate cu titluri de stat si a tranzacţiilor reverse repo.
