Auckland. (oclănd). 1. Oraş în Noua Zeelandă (Ins. de Nord), port la Pacific cu aproximativ 850 000 loc. Este cel mai mare oraş al ţării; a fost şi capitală. 2. District în Noua Zeelandă. 3. Pen. în N Insulei de Sud (Noua Zeelandă). 4. Arhipelag muntos nelocuit, ce aparţine de Noua Zeelandă.
Aucun. (ochiun). Loct. în SV Franţei, la baza N a Pirineilor, la SV de oraşul Tarbes.
Aude.(od). 1. Râu (220 km) în S Franţei, ce se varsă în Canal de Midi. Izvorăşte din Munţii Pirinei. 2. Departament în S Franţei, cu centrul la Carcassonne.
Auden. (oden). Loct. în Canada (Ontario), la NE de Lacul Nipigon.
Audenarde. (odenard). Loct. în Belgia, la V de Bruxelles. Se mai numeşte Oudenaarde.
Audenghe.(odang). Loct. în VSV Franţei, la SV de Bodeaux.
Auderghem. (oderghem). Loct. în centrul Belgiei, la SE de Bruxelles.
Auderville. (odervil). Loct. în NV pen. Cotentin (Franţa), la Marea Mânecii.
Audeux. (odeo). Loct. în Franţa, la NV de oraşul Besançon.
Audierne. (odiern). Loct. în NV Franţei, în SV peninsulei Bretagne, pe ţărmul Atlanticului.
Audincourt.(odencur). Loct. în ENE Franţei, pe Doubs, la SV de Belfort.
Audlem. (odlăm). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la VSV de Stoke.
Audley. (odlii). Loct. în SE Australiei, la S de Sydney, pe ţărmul Mării Tasmaniei (Pacific).
Audo Range. (audo rengi). Lanţ montan în SE Etiopiei, între văile Darro (la E) şi Wabē Gestro (la V).
Audruicq.(odruic). Loct. în NE Franţei, la SE de oraşul Calais.
