Din perspectiva de gen


Indicele agregat al activităţii parlamentare: Femeile din Parlamentul României sunt cu 48% mai active decât bărbaţii



Yüklə 493,89 Kb.
səhifə3/24
tarix30.01.2018
ölçüsü493,89 Kb.
#41563
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   24

Indicele agregat al activităţii parlamentare: Femeile din Parlamentul României sunt cu 48% mai active decât bărbaţii

BURSA, 27 iulie 2015


Femeile continuă să fie cele mai harnice din Parlament, potrivit Indicelui agregat al Activității Parlamentare, care arată că cele 66 de femei sunt în medie cu 48% mai active decât cei 488 de bărbați din Parlamentul României.

Femeile din Parlamentul României au un IAP de aproape 55, față de cel al colegilor bărbați, de peste 33. Decalajul activismului parlamentar dintre femei și bărbați a continuat să se accentueze față de a doua ediție a Raportului IAP, de la 40% în iunie 2014 la 48% în prezent. Concret, IAP mediu al doamnelor parlamentar se ridică la 54,97, față de cel al colegilor bărbați de 37,11.

Femeile au reușit, de asemenea, în acest an să obțină poziții cheie în fruntea celor mai mari două grupuri politice: Alina Gorghiu este copreședinte PNL, în timp ce Rovana Plumb este președintele Consiliului Național al PSD.

Cele 53 de deputate sunt, în medie, cu 12,5% mai active decât cei 334 de domni deputați, iar cele 13 senatoare sunt, în medie, cu 83% mai active decât cei 154 de senatori. De remarcat este și faptul că numărul parlamentarilor s-a micșorat de la 574 la 554, iar dintre acești 20 de foști parlamentari este o singură femeie deputat.

Cele mai active deputate sunt Andreea Paul (PNL, IAP - 148,9), Claudia Boghicevici (PNL, IAP - 144,65) și Ana Birchall (PSD, IAP -111,8).

Cele mai active senatoare sunt Cristiana Anghel (PC, IAP - 265,7), Doina Federovici (PSD, IAP - 151,4) și Doina Silistru (PSD, IAP - 90,15).

Primul ocupant al topului celor mai activi 15 parlamentari din Camera Deputaților este Valeriu Zgonea cu 3.146 luări de cuvânt, în timp ce vicepreședinții Camerei Deputaților, Florin Iordache și Dan-Ştefan Motreanu au 730 luări de cuvânt, respectiv 525 luări de cuvânt.

Prin urmare, cei mai "vorbăreți" aleși ai poporului, adică parlamentarii cu cele mai multe luări de cuvânt, sunt deputatul PSD Valeriu Zgonea și senatorul PNL Dumitru Oprea. Deși Valeriu Zgonea este cel mai activ parlamentar, trebuie menționat că acesta nu are nicio întrebare sau interpelare. În schimb, ocupantul locului al doilea, Tudor Ciuhodaru, a întregistrat 145 de inițiative legislative, 1386 luări de cuvânt, 1186 declarații politice, 183 întrebări și interpelări și 9 moțiuni semnate.

Cea mai mică valoare observată a IAP este de 0,5 și este dată de cele 2 luări de cuvânt ale deputatului Ghiţă Sebastian-Aurelian, fără niciun alt fel de activitate parlamentară. Una dintre cele două luări de cuvânt reprezintă jurământul obligatoriu al fiecărui deputat de la începutul mandatului.

În rest, se observă o creștere a activității parlamentare chiar și la baza clasamentului. Dacă în iunie 2014, 8 deputați și senatori aveau un IAP mai mic de 1 - având cel mult două inițiative legislative sau luări de cuvânt - în prezent există un singur parlamentar "codaș" (Ghiță Sebastian-Aurelian) care are IAP de 0,5. Restul înregistrează în prezent un IAP mai mare de 2.

Indicele activității parlamentare este utilizat la monitorizarea activității parlamentare, prin el fiind clasificată activitatea partidelor parlamentare, a deputaților și senatorilor la nivel individual în actualul mandat. Indicele activității parlamentare (în continuare IAP) reprezintă un instrument de măsură a gradului de implicare și activitate politică a aleșilor poporului în activitățile curente ale forului legislativ al României.

Elena Deacu



http://www.bursa.ro/indicele-agregat-al-activitatii-parlamentare-femeile-din-parlamentul-romaniei-sunt-cu-48-procente...&s=print&sr=articol&id_articol=275101.html

Raport SUA: România depune eforturi insuficiente pentru combaterea traficului de persoane

Mediafax, 27 iulie 2015


De Mihai Draghici,

România rămâne o sursă semnificativă şi o destinaţie pentru traficul de persoane, acţiunile instituţiilor române pentru contracararea acestui fenomen fiind insuficiente, potrivit unui raport al Departamentului de Stat american prezentat luni.

"România este o sursă, o zonă de tranzit şi o destinaţie pentru bărbaţi, femei şi copii care sunt victime ale traficului în vederea muncii forţate, precum şi pentru femei şi copii victime ale traficului pentru exploatarea sexuală", se arată în raportul Departamentului de Stat pe tema traficului de persoane.

România este încadrată în "categoria a II-a" în raport, a ţărilor care nu depun suficiente eforturi pentru contracararea traficului de persoane.

"Românii reprezintă o sursă semnificativă de victime ale exploatării sexuale şi prin muncă pentru Europa Occidentală (în principal pentru Marea Britanie, Italia, Spania şi Franţa), dar şi pentru centrul şi sudul Europei (în special pentru Cehia, Ungaria şi Grecia). Bărbaţi, femei şi copii din România sunt supuşi muncilor forţate în agricultură, în construcţii, în servicii casnice şi manufacturiere, precum şi pentru cerşetorie forţată şi furt, atât în România, cât şi în alte ţări", subliniază raportul.

România este o destinaţie pentru un număr limitat de victime străine, în principal din Republica Moldova, Polonia, Bangladesh şi Serbia.

"Instituţiile din România nu s-a conformat în totalitate standardelor minime pentru eliminarea traficului de persoane, însă depun eforturi semnificative în acest sens. Instituţiile au demonstrat eforturi puternice la nivelul acţiunilor autorităţilor, dar au fost date sentinţe slabe sau cu suspendare, care nu au oprit traficanţii de persoane şi nu au oferit protecţie suficientă victimelor", notează Departamentul de Stat.

Raportul recomandă alocarea de fonduri publice ONG-urilor care oferă servicii victimelor traficului de persoane şi îmbunătăţirea accesului victimelor la asistenţă medicală şi la consiliere psihologică.

Potrivit documentului, autorităţile române au investigat 875 de cazuri de trafic de persoane în anul 2014, faţă de 714, în 2013. Procurorii au pus sub acuzare 534 de persoane în 2014, un nivel aproape similar cu cel din 2013, când au fost inculpate 552 de persoane. Instanţele judiciare au condamnat 269 de traficanţi de persoane în 2014, faţă de 252 în 2013.

http://www.mediafax.ro/externe/raport-sua-romania-depune-eforturi-insuficiente-pentru-combaterea-traficului-de-persoane-14645632


Yüklə 493,89 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin