Dispersia luminii. Curcubeul. Elevi: Andreea Căldăruş şi Ana Maria Loredana Latis



Yüklə 579 b.
tarix07.04.2018
ölçüsü579 b.


Dispersia luminii. Curcubeul.


Dispersia luminii albe se explica prin faptul ca lumina alba consta din unde electromagnetice cu lungimi de unda diferite, iar indicele de refractie depinde de lungimea ei de unda.Fasciculul ingust de raze paralele de lumina alba la trecerea prin prisma de sticla se descompune in fascicule de lumina de culoare diferita.Fenomenul descompunerii luminii in spectru se numeste dispersie.Deoarece  norii sunt grupari mai mult sau mai putin conturate de picaturi de apa sau cristale de gheata aflate in suspensie in atmosfera, provenite din condensarea sau sublimarea vaporilor de apa. Aceste picaturi joaca rolul prismei optice in asa fel incat lumina alba provenita de la soare se descompune.Infinitatea de culori ,pornind de la rosu pana la violet ofera un spectacol optic sub forma unui arc de cerc vizibil de pe Pamant ca o succesiune de rosu,oranj,galben,verde, albastru,indigo si violet.Culorile curcubeului sunt  cu atat mai vii si mai pure cu cat lumina se reflecta si se refracta pe picaturi mai mari. De aceea el apare mai des dupa ploile de vara.Este de mentionat faptul ca si lumina Lunii produce uneori curcubee ele sunt insa mai palide si mai greu de observat cu ochiul liber.Nu trebuie sa uitam ca, in ciuda faptului ca a fost considerat fenomen natural inca de acum un mileniu el este considerat chiar si in zilele noastre semn al pacii si al binelui.

  • Dispersia luminii albe se explica prin faptul ca lumina alba consta din unde electromagnetice cu lungimi de unda diferite, iar indicele de refractie depinde de lungimea ei de unda.Fasciculul ingust de raze paralele de lumina alba la trecerea prin prisma de sticla se descompune in fascicule de lumina de culoare diferita.Fenomenul descompunerii luminii in spectru se numeste dispersie.Deoarece  norii sunt grupari mai mult sau mai putin conturate de picaturi de apa sau cristale de gheata aflate in suspensie in atmosfera, provenite din condensarea sau sublimarea vaporilor de apa. Aceste picaturi joaca rolul prismei optice in asa fel incat lumina alba provenita de la soare se descompune.Infinitatea de culori ,pornind de la rosu pana la violet ofera un spectacol optic sub forma unui arc de cerc vizibil de pe Pamant ca o succesiune de rosu,oranj,galben,verde, albastru,indigo si violet.Culorile curcubeului sunt  cu atat mai vii si mai pure cu cat lumina se reflecta si se refracta pe picaturi mai mari. De aceea el apare mai des dupa ploile de vara.Este de mentionat faptul ca si lumina Lunii produce uneori curcubee ele sunt insa mai palide si mai greu de observat cu ochiul liber.Nu trebuie sa uitam ca, in ciuda faptului ca a fost considerat fenomen natural inca de acum un mileniu el este considerat chiar si in zilele noastre semn al pacii si al binelui.





Curcubeul poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă. Lumina albă de la soare suferă mai întîi o refracţie la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfaţa dintre apă şi aer (o parte din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese din picătură printr-o a doua refracţie, care amplifică separarea culorilor.

  • Curcubeul poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă. Lumina albă de la soare suferă mai întîi o refracţie la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfaţa dintre apă şi aer (o parte din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese din picătură printr-o a doua refracţie, care amplifică separarea culorilor.



Pentru fiecare lungime de undă există un unghi la care intensitatea luminii ieşite din picătură are un maxim. Existenţa acestui maxim se explică astfel: funcţia care face legătura dintre excentricitatea razei de intrare (distanţa dintre raza de lumină care intră în picătură şi centrul picăturii) şi unghiul de ieşire (unghiul dintre raza de la intrare şi cea de la ieşire) nu este monotonă, ci creşte de la zero, are un punct de întoarcere şi apoi scade. În jurul punctului de întoarcere, pentru un interval relativ larg de excentricităţi, unghiul de ieşire se modifică foarte puţin, ceea ce face la acest unghi să iasă din picătură o cantitate de lumină mult mai mare decît la alte unghiuri. Acest fenomen, combinat cu faptul că pentru fiecare lungime de undă unghiul corespunzător maximului de intensitate luminoasă are altă valoare, explică formarea curcubeului sub forma unui arc colorat. Punctul de întoarcere menţionat se remarcă prin faptul că partea atmosferei din interiorul arcului curcubeului este mai luminoasă decît cea din exterior.

  • Pentru fiecare lungime de undă există un unghi la care intensitatea luminii ieşite din picătură are un maxim. Existenţa acestui maxim se explică astfel: funcţia care face legătura dintre excentricitatea razei de intrare (distanţa dintre raza de lumină care intră în picătură şi centrul picăturii) şi unghiul de ieşire (unghiul dintre raza de la intrare şi cea de la ieşire) nu este monotonă, ci creşte de la zero, are un punct de întoarcere şi apoi scade. În jurul punctului de întoarcere, pentru un interval relativ larg de excentricităţi, unghiul de ieşire se modifică foarte puţin, ceea ce face la acest unghi să iasă din picătură o cantitate de lumină mult mai mare decît la alte unghiuri. Acest fenomen, combinat cu faptul că pentru fiecare lungime de undă unghiul corespunzător maximului de intensitate luminoasă are altă valoare, explică formarea curcubeului sub forma unui arc colorat. Punctul de întoarcere menţionat se remarcă prin faptul că partea atmosferei din interiorul arcului curcubeului este mai luminoasă decît cea din exterior.







Curcubeul secundar

  • Curcubeul secundar

  • Al doilea curcubeu este aproape intotdeauna mai slab decit primul.Culorile sale sunt inverse si mai indepartate.Dupa o reflectie interna,picaturile de apa nu sunt parasite total de razele de lumina.Razele care scapa dupa doua reflectii formeaza curcubeul secundar.



Cui i se datoreaza buchetul amplu de culori in curcubeu?

  • Cui i se datoreaza buchetul amplu de culori in curcubeu?

  • Pentru prima data, teoria recunoscuta si acum, ce tine de explicatia coloritului bogat in curcubeu, a fost relatata de Isaac Newton.Anume el a constatat ca lumina este totalitatea culorilor la un loc.Diferitelor culori le corespund lungimi de unda diferite,in procesul de formare a curcubeului culoarea fascicolului de lumina este determinat de unghiul sub care are loc refractia unghiului. Deci culorii rosii ii corespunde unghiul de 42,37°,culoarea albastra se concentreaza sub unghiul de 40,6°.Astfel din fiecare picatura sunt emise conuri de 43° ,ele avand diametrul cel mai mare si deci constituind partea exterioara a curcubeului(la curcubeul secundar culorii rosii ii corepunde unghiul de 50,5° si celui violet-54° ).Conusul de 41 °,albastru,cu diametrul cel mai mic,este partea interioara.restul culorilor poseda o marime de unghi curpinsa intre 43°-41° ,deci restul culorilor sunt plasate in limitele luminii rosii si albastre



Care e diferenta dintre cele doua tipuri de curcubee:

  • Care e diferenta dintre cele doua tipuri de curcubee:

  • In general reflectia luminii in picaturi,la formarea celor doua tipuri de curcubee, de asemenea este privita diferit.Observind, uneori, deasupra celui primar curba secundara,putin mai slaba,cu culoarea interna rosie si cea externa albastra(cu nuanta de violet) constatam ca lumina ce contribuie la formarea curbei primare intra din partea de sus si sufera numai o refletie. Lumina din cel secundar patrunde arpoape de peretele opus si de doua ori se reflecta in interiorul picaturii.Unda de lumina ce patrunde prin partea superioara,de regula,se inclina mai mult decit cel patruns din zona mai apropiata de centru;o mare parte a luminii in apropierea nucleului picaturii continua drumul sau se intoarce sub un unghi de aproape 180 ° .Aceasta lumina din toate directiile nimeind pe suprafata ochiului reprezinta un amestec de culori si de aceea ni se pare o lumina alba.Faptul dat se explica prin existenta unghiului minimal de inclinatie, linga virful picaturii,pentru culoarea rosie fiind de 138 ° iar pentru violet 140°.









Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə