Document de pozitie capitolul 1

CONFERINŢA INTERGUVERNAMENTALĂ PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ - ROMÂNIA - CONF-RO …/01

DOCUMENT DE POZIŢIE AL ROMÂNIEI
CAPITOLUL 1

- LIBERA CIRCULAŢIE A MĂRFURILOR -


România acceptă acquis-ul comunitar privind Capitolul – Libera circulaţie a mărfurilor, în vigoare la data de 31 decembrie 2000. România nu solicită perioade de tranziţie sau derogări şi declară că va adopta în totalitate acquis-ul comunitar la data aderării.
România este pregătită să examineze în continuare dezvoltarea acquis-ului în domeniul Liberei circulaţii a mărfurilor, intrat în vigoare după 31 decembrie 2000 şi să informeze sistematic Conferinţa pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislaţia şi măsurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis sau, dacă va fi cazul, cu privire la dificultăţile care ar putea apărea în transpunerea noului acquis.
România face trimitere, privitor la acest capitol, la informaţiile furnizate în cursul procesului de examinare analitică şi este de acord cu transmiterea continuă a acestora către statele membre ale Uniunii Europene.
Prezentul document de poziţie este elaborat având ca referinţă data de 1 ianuarie 2007, asumată unilateral de România ca ipoteză de lucru pentru încheierea pregătirilor de aderare la Uniunea Europeană.
Capitolul Libera circulaţie a mărfurilor este reglementat de legislaţia comunitară aparţinând atât Vechii Abordări, cât şi Noii Abordări, în cadrul acesteia din urmă principiul recunoaşterii mutuale având un rol esenţial.

1.Autovehicule, inclusiv tractoare agricole şi forestiere
Legislaţia naţională în domeniu este reprezentată de:

• 
  Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere aprobată prin Legea nr. 105/2000;
  
• 
  Ordonanţa Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România;
  
• 
  Ordinul ministrului transporturilor nr. 251/1999, cu modificările şi completările ulterioare, privind aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România – CTAC (Condiţii tehnice pentru vehicule rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România);
  
• 
  Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1007/2001 privind aprobarea Reglementărilor şi a metodologiei privind omologarea vehiculelor rutiere şi eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România.
  

În conformitate cu legislaţia naţională, vehiculele pot fi înmatriculate în România numai după omologarea în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România de către Registrul Auto Român (RAR).

Cerinţele impuse în vederea omologării sunt cuprinse în Reglementările privind condiţiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România. Prin ediţia CTAC 2000, au fost transpuse în legislaţia română prevederile directivelor europene, cu ultimele modificări la nivelul 31.12.1999, după cum urmează:
autovehicule şi remorcile acestora

• 
  Au fost transpuse directiva cadru 70/156/CEE privind autovehiculele şi remorcile acestora şi 54 din cele 55 de directive de baza.
  
• 
  Nu a fost transpusă în CTAC 2000 directiva de bază 2000/40/CE privind protecţia antiîmpănare fată. Prevederile directivei vor fi transpuse în noua ediţie CTAC, dar vor fi operaţionale efectiv începând cu 01.01.2005 la omologarea de tip şi 01.01.2006 la prima înmatriculare.
  

autovehicule cu 2 sau 3 roti

• 
  Au fost transpuse directiva cadru 92/61/CEE privind autovehiculele cu 2 sau 3 roti şi toate cele 12 directive de bază.
  

tractoare agricole sau forestiere pe roţi

• 
  Au fost transpuse directiva cadru 74/150/CEE privind tractoarele agricole sau forestiere pe roţi şi toate cele 22 directive de bază.
  

În ceea ce priveşte directivele de bază privind plăcile de identificare pentru toate cele trei categorii de autovehicule, cerinţa referitoare la înscrierea numărului de omologare CEE se va aplica numai după ce România va deveni stat membru al Uniunii Europene şi va primi cod de ţară membră.

Prin noua ediţie a CTAC care va intra în vigoare la începutul anului 2002, vor fi transpuse directivele amendament la nivelul anului 2000 pentru toate vehiculele.
Din punct de vedere al aplicării directivelor, în ediţia CTAC 2000 există următoarele diferenţe şi decalaje în timp faţă de aplicarea în Uniunea Europeana:

1. 
   Directivele de bază 96/79/CE privind coliziunea frontală şi 96/27/CE privind coliziunea laterală, a căror aplicare implică modificări importante la nivelul structurii de rezistenţă a caroseriei, se aplică din 01.01.2004 pentru omologarea de tip şi 01.01.2005 pentru prima înmatriculare;
   

2. 
   Directiva amendament 98/69/CE la directiva de bază 70/220/CEE şi directiva amendament 1999/96/CE la directiva 88/77/CEE, privind emisiile poluante ale autovehiculelor, nivelul EURO 3, se vor aplica etapizat până în anul 2004 pentru omologarea de tip şi până în anul 2005 pentru prima înmatriculare.
   

3. 
   În prezent procedura naţională de omologare se bazează pe directivele Uniunii Europene 70/156/CEE privind autovehiculele şi remorcile acestora şi 92/61/CEE privind autovehiculele cu 2 sau 3 roţi, Regulamente ECE-ONU şi prevederi naţionale. Certificatele de omologare eliberate în baza directivelor Uniunii Europene (inclusiv a directivelor cadru) sau a Regulamentelor ECE-ONU de către state terţe sunt recunoscute în România, fiind necesară numai certificarea corespondenţei vehiculului prezentat cu tipul omologat. Numai în cazul în care nu există certificatele necesare sau se constată neconformităţi în raport cu tipul omologat, Registrul Auto Român efectuează încercările necesare.
   

In cazul autoturismelor şi autovehiculelor cu 2 sau 3 roţi în noua ediţie a CTAC se vor elimina cerinţele suplimentare aplicate în acest moment în raport cu directivele cadru 70/156/CEE privind autovehiculele şi remorcile acestora, respectiv 92/61/CEE privind autovehiculele cu 2 sau 3 roţi. Omologarea naţională a acestora se va efectua, fără alte verificări sau încercări, pe baza prezentării certificatului de omologare de tip UE conform directivei cadru şi prezentării unui model de vehicul.

In cazul celorlalte vehicule, pentru care nu există obligativitatea omologării de tip exclusiv pe baza directivelor cadru, se vor menţine şi în noua ediţie a CTAC unele cerinţe specifice, în afara celor menţionate prin directivele cadru. Aceste cerinţe specifice cuprind un număr de 4 Regulamente ECE-ONU pentru autobuze (caracteristici constructive, rezistenţa caroseriei, scaune şi ancorarea lor), 5 Regulamente ECE-ONU pentru autovehicule utilitare şi remorci (bare protecţie faţă-spate, plăci de identificare pentru vehicule lente sau vehicule grele şi lungi, măsurarea emisiilor de CO₂ şi a consumului, dispozitivele de atelare scurte), 2 Regulamente ECE-ONU privind anvelopele reşapate, 2 Regulamente ECE-ONU pentru tractoare forestiere sau agricole cu roţi (emisii poluante, anvelope) şi Regulamentul ECE-ONU privind stabilitatea la răsturnare pentru vehiculele cisterna N şi O.

4. 
   De asemenea, pentru vehiculele cu 2 sau 3 roti, în noua ediţie CTAC, se va prelua definiţia mopede/motociclete bazată pe viteza maximă de 45 km/h conform directivei cadru 92/61/CEE privind autovehiculele cu 2 sau 3 roti, în locul celei bazată pe viteza maximă de 50 km/h, conform Regulamentelor ECE-ONU aplicată în acest moment.
   

Prin noua ediţie a CTAC vor fi totodată corectate o serie de inadvertenţe minore de transpunere şi aplicare a directivelor, inclusiv eliminarea referinţelor la standardele naţionale, cum ar fi cele referitoare la măsurarea maselor, confortul asigurat de suspensia autovehiculelor, amplasarea pedalelor de comandă, elementele de legătură tractor – maşini agricole, condiţii prevăzute pentru vehiculele care efectuează transport de persoane.

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei este autoritatea competentă de reglementare, atribuţie conferită prin Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Aplicarea legislaţiei şi reglementărilor în domeniu se efectuează de către Registrul Auto Român, organism tehnic aflat sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei care, conform legislaţiei în vigoare, emite omologarea de tip şi individuală, supraveghează modul de efectuare a inspecţiilor tehnice periodice, efectuează împreună cu alte autorităţi verificări tehnice în trafic şi asigură respectarea reglementărilor în domeniul pieselor de schimb şi a atelierelor de reparaţii auto.
Registrul Auto Român este notificat la Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite ca serviciu tehnic pentru toate Regulamentele ECE-ONU pe care România le aplică. Registrul Auto Român are implementat şi sistemul calităţii conform SR EN ISO 9001. De asemenea, Laboratorul de încercări al Registrului Auto Român este acreditat pe baza SR EN ISO 45001. În cadrul Registrului Auto Român îşi desfăşoară de asemenea activitatea Organismul de Certificare a sistemelor Calităţii (RAR-OCS) şi Organismul de Certificare a Produselor (RAR-OCP), ambele acreditate de către RENAR.

2.Produse alimentare
Ordonanţa Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor reprezintă legislaţia cadru în domeniu, stabilind cadrul juridic unitar referitor la producerea, ambalarea, depozitarea, transportul şi comercializarea alimentelor, responsabilitatea producătorilor şi comercianţilor de alimente şi organizarea controlului oficial al alimentelor.
Totodată, Ordonanţa Guvernului abilitează Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului sa emită reglementări pentru transpunerea legislaţiei europene în domeniu.
Instituţiile administraţiei publice centrale, cu atribuţii, competenţe şi responsabilităţi în realizarea controlului oficial al alimentelor sunt:

• 
  În domeniul igienei alimentare, controlul aditivilor, contaminanţilor şi valorii nutritive, alimentelor tratate cu radiaţii ionizante – Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Acesta stabilieşte cerinţele de securitate ale produselor şi adaosurilor alimentare, normele de igienă pentru desfăşurarea activităţii de producţie, transport, păstrare, conservare şi punere pe piaţă a produselor alimentare şi controlează respectarea acestora.
  

Totodată, Ministerul Sănătăţii şi Familiei coordonează activitatea de reglementare şi control a produselor alimentare cu impact asupra stării de sănătate a populaţiei prin Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspectoratul Sanitar de Stat şi care este realizată prin structurile teritoriale de sănătate publică. Direcţia Generală de Sănătate Publică, în conformitate cu Legea nr. 100/1998 privind sănătatea publică şi cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 331/1999 privind autorizarea şi avizarea sanitară, eliberează autorizaţii sanitare pentru producerea şi punerea pe piaţă a produselor alimentare şi coordonează programele de monitorizare tematică a unor categorii de produse alimentare. Inspecţia Sanitară de Stat coordonează şi centralizează activitatea de inspecţie sanitară.
Structurile teritoriale sunt reprezentate de:

• 
  42 direcţii de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti cu responsabilităţi:
  

• 
  de autorizare a funcţionării producătorilor de alimente şi a comercializării produselor alimentare fără aditivi alimentari;
  
• 
  de inspecţie sanitară a condiţiilor de igienă privind producerea, transportul, depozitarea şi comercializarea produselor alimentare; aplică contravenţii, suspendă activitatea şi retrage de pe piaţă produsele alimentare necorespunzatoare;
  
• 
  de control a calităţii nutritive, a contaminării microbiologice şi chimice a alimentelor.
  

• 
  5 institute de sănătate publică regionale responsabile cu coordonarea monitorizării tematice a produselor alimentare şi avizarea sanitară a alimentelor înainte de comercializare.
  

• 
  In domeniul igienei şi controlului sanitar –veterinar al produselor alimentare de origine animală – Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, care:
  

• 
  Controlează condiţiile de funcţionare a unităţilor care produc, prelucrează, depozitează, transportă şi comercializează produse de origine animală în vederea emiterii autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare;
  
• 
  Executa măsuri de inspecţie şi control pentru respectarea condiţiilor din autorizaţia anterior menţionată şi a normelor sanitare veterinare specifice profilului de activitate;
  
• 
  Controlează respectarea normelor şi măsurilor sanitare veterinare privind transportul şi comercializarea produselor de origine animală în vederea emiterii certificatelor sanitare veterinare pentru acestea.
  

Pentru exportul de produse alimentare pe piaţa Uniunii Europene, au fost agreate 4 unităţi pentru prelucrare membrane naturale, 2 abatoare pentru carne de pasăre, 2 unităţi pentru procesare carne de vânat, 11 unităţi pentru prelucrare produse lactate din care 2 unităţi pentru prelucrare lapte praf, 8 unităţi pentru prelucrare peşte şi 4 unităţi pentru prelucrare melci.

In prezent, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară - autoritatea competentă centrală în domeniu - cuprinde trei direcţii:

• 
  Direcţia de Sănătate Animală;
  
• 
  Direcţia de Igienă şi Sănătate Publică;
  
• 
  Direcţia de Inspecţie şi Control la Frontieră.
  

Sub coordonarea tehnică a Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, la nivel teritorial funcţionează:

• 
  42 direcţii sanitare – veterinare judeţene de stat, în structura cărora operează 41 laboratoare sanitar – veterinare;
  
• 
  27 inspectorate de poliţie sanitară veterinară de frontieră;
  
• 
  Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, autorizat de către Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi aflat în curs de acreditare de către organismul naţional de acreditare pentru expertiza produselor de origine animală, din punct de vedere organologic, fizico-chimic, toxicologic, microbiologic şi control radiaţii.
  

• 
  In domeniul producţiei de produse alimentare destinate comercializării – Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, care pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în acest domeniu, utilizează sistemul “licenţelor de fabricaţie”. Conform acestui sistem, operatorii economici pot desfăşura activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare în baza “licenţei de fabricaţie” care atestă că este eligibil pentru aceasta, în sensul că dispune de dotarea tehnică necesară, de know-how-ul aferent, de personal cu pregătire de specialitate corespunzătoare şi de condiţiile de igiena necesare realizării unor produsele alimentare sigure pentru consumatori;
  

• 
  In domeniul protecţiei consumatorilor – Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.
  

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului controlează respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia consumatorilor, referitoare la securitatea produselor alimentare şi serviciilor alimentare destinate populaţiei, precum şi la apărarea drepturilor legitime şi a intereselor economice ale consumatorilor, prin efectuarea de controale pe piaţă la producători, importatori, distribuitori, vânzători, prestatori de servicii şi în unităţile vamale, având acces la locurile în care se produc, se depozitează ori se comercializează produsele alimentare sau în care se prestează serviciile alimentare, precum şi la documentele referitoare la acestea. În funcţie de situaţie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului dispune măsurile de limitare a consecinţelor producerii, importului sau comercializării unor produse şi servicii alimentare care nu respectă dispoziţiile legale privind protecţia consumatorilor, după cum urmează: oprirea temporară sau definitivă a comercializării, fabricării produsului sau prestării serviciului, retragerea de pe piaţă sau de la consumatori a produselor, distrugerea produselor oprite definitiv de la comercializare, dacă aceasta constituie singurul mijloc care face sa înceteze pericolul, verifică îndeplinirea măsurilor stabilite.
Până în prezent au fost transpuse în legislaţia naţională următoarele reglementări comunitare:

• 
  Prevederile Directivei 80/777/CEE, cu amendamentele ulterioare privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale sunt transpuse integral prin Hotărârea Guvernului nr. 760/26.07.2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale, cu termen de intrare în vigoare septembrie 2001. Prin Hotărârea de Guvern s-au introdus normele tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale, modalităţile de extracţie, transport şi îmbuteliere, fiind de asemenea stabilite modalităţile de etichetare şi comercializare a acestora.
  

Supravegherea pieţei se realizează de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

• 
  Prevederile Directivei 79/693/CEE, cu amendamentele ulterioare privind gemurile de fructe, jeleul, marmelada şi piureul de castane sunt transpuse integral prin Ordinul comun nr. 121/382 din 23.04.2001/11.06.2001 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi ministrului sănătăţii şi familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei şi piureului din castane îndulcit, cu termen de intrare în vigoare septembrie 2002. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei şi piureului de castane îndulcit, fiind de asemenea stabilite modalităţile de etichetare şi comercializare a acestora, precum şi substanţele care pot fi adăugate la produsele definite în norme.
  

• 
  Prevederile Directivei 74/409/CEE, cu amendamentele ulterioare privind mierea sunt transpuse integral prin Ordinul comun nr. 122/298 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi ministrului sănătăţii şi familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea prezentarea, compoziţia, calitatea şi etichetarea mierii, cu termen de intrare în vigoare septembrie 2002. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, conţinutul, originea, prezentarea, compoziţia, calitatea mierii, fiind de asemenea stabilite modalităţile de etichetare şi comercializare a acesteia.
  

• 
  Prevederile Directivei 93/77/CEE, privind sucurile din fructe şi anumite produse similare sunt transpuse integral prin Ordinul comun nr. 123/384 din 23.04.2001/11.06.2001 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi ministrului sănătăţii şi familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, compoziţia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi a anumitor produse similare, cu termen de intrare în vigoare septembrie 2002. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, conţinutul, compoziţia, fabricaţia sucurilor din fructe şi ale anumitor produse similare, fiind de asemenea stabilite modalităţile de etichetare şi comercializare a acestora, precum şi prevederile speciale cu privire la nectarurile din fructe.
  

• 
  Prevederile Directivei 73/437/CEE, cu amendamentele ulterioare privind zaharurile destinate consumului uman sunt transpuse integral prin Ordinul comun nr. 124/297 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi ministrului sănătăţii şi familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, etichetarea şi marcarea unor zaharuri destinate consumului uman, cu termen de intrare în vigoare septembrie 2002. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, conţinutul, originea unor zaharuri destinate consumului uman, fiind de asemenea stabilite modalităţile de etichetare şi marcare a acestora, precum şi metoda de determinare a tipului de culoare, a conţinutului de cenuşă şi a culorii în soluţia de zahăr alb şi zahăr extraalb.
  

• 
  Prevederile Directivei 1999/4/CE privind extractele de cafea şi cicoare sunt transpuse integral prin Ordinul comun nr. 126/302 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi ministrului sănătăţii şi familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, şi etichetarea extractelor de cafea şi cicoare, cu termen de intrare în vigoare septembrie 2002. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura şi conţinutul extractelor de cafea şi cicoare, fiind de asemenea stabilite modalităţile de etichetare a acestora.
  

• 
  Prevederile Directivei 83/417/CEE, cu amendamentele ulterioare privind anumite lactoproteine (cazeine şi cazeinaţi) destinate consumului uman sunt transpuse integral prin Ordinul comun nr. 127/301 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi ministrului sănătăţii şi familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul şi etichetarea lactoproteinelor – cazeine şi cazeinaţi – destinate consumului uman, cu termen de intrare în vigoare septembrie 2002. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, conţinutul, procedeele de fabricaţie şi calitatea lactoproteinelor destinate consumului uman, fiind de asemenea stabilite modalităţile de etichetare a acestora.
  

• 
  Prevederile Directivei 76/118/CEE, cu amendamente ulterioare privind anumite tipuri de lapte conservat parţial sau integral deshidratat destinat consumului uman sunt transpuse integral prin Ordinul comun nr. 128/300 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi ministrului sănătăţii şi familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, compoziţia şi etichetarea anumitor tipuri de lapte conservat, parţial sau integral deshidratat, destinate consumului uman, cu termen de intrare în vigoare septembrie 2002. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi compoziţia anumitor tipuri de lapte conservat, parţial sau integral deshidratat, destinat consumului uman, fiind de asemenea stabilite modalităţile de etichetare a acestora.
  

In cazul Ordinelor sus menţionate, supravegherea pieţei se efectuează de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

• 
  Prevederile Directivelor 79/112/CEE, cu modificările ulterioare privind etichetarea, prezentarea şi publicitatea alimentelor destinate vânzării către consumatorul final, 1999/10/CE privind stabilirea criteriilor ecologice avute în vedere la etichetarea ecologică a lacurilor şi vopselelor, 89/396/CEE cu privire la indicarea sau marcarea identificării lotului din care fac parte alimentele şi 87/250/CEE privind indicarea concentraţiei alcoolice sunt preluate prin Hotărârea Guvernului nr. 784/1996, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 953/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea alimentelor.
  

Aceste acte normative nu includ prevederi referitoare la etichetarea nutriţională a alimentelor, precum şi la etichetarea alimentelor şi ingredientelor alimentare obţinute în organisme modificate genetic.

În acest context a fost elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, precum şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, care include pe lângă prevederile directivelor anterior menţionate, prevederile Directivei 2000/13/CE (care a abrogat Directiva 79/112/CEE) privind etichetarea, prezentarea şi publicitatea pentru produsele alimentare, precum şi reglementările referitoare la etichetarea nutriţională (Directiva 90/496/CEE) şi etichetarea alimentelor şi aditivilor obţinuţi din organisme modificate genetic (Reglementarea 1139/98, Reglementările 49/2000 şi 50/2000).

Noua Hotărâre de Guvern va fi adoptată până la 31.12.2001 cu aplicare din 01.01.2003, când Hotărârea de Guvern nr. 784/1996 şi Hotărârea de Guvern nr. 953/1999 se vor abroga.

Supravegherea aplicării acestei Hotărâri de Guvern va fi asigurată de reprezentanţii împuterniciti ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Preluarea acquis-ului comunitar în domeniul produselor alimentare se va realiza conform calendarului din Anexa I.
Pentru a răspunde cerinţelor comunitare, legislaţia naţională referitoare la avizarea sanitară a produselor alimentare va fi revizuită astfel:

• 
  Amendarea Ordinelor ministrului sănătăţii nr. 331/1999 şi 328/2000 privind autorizarea şi avizarea sanitară, până la sfârşitul anului 2001, prin promovarea unui alt Ordin al ministrului sănătăţii şi familiei prin care se menţin avizele sanitare numai pentru produsele noi sau importate pentru prima dată din grupa: aditivi, materiale în contact cu alimentul, alimente cu destinaţie specială, alimente tratate cu radiaţii ionizante;
  
• 
  In perioada 2002 – 2003, pe parcursul intrării în vigoare a legislaţiei naţionale armonizate pentru domeniile anterior menţionate, avizarea sanitară se va elimina, aceasta fiind înlocuită, acolo unde acquis-ul comunitar prevede, cu notificarea.
  

De asemenea, în activitatea de control oficial al alimentelor, este necesară armonizarea procedurilor de control cu cele comunitare pentru:

• 
  Stabilirea procedurilor de efectuare a inspecţiilor;
  
• 
  Preluarea procedurilor de prelevare şi testare a eşantioanelor, inclusiv a celor privind contraexpertiza;
  
• 
  Stabilirea modalitătilor de sancţionare, inclusiv a dreptului de apel a celor sanctionati, împotriva măsurilor luate de către autoritatea oficială de inspecţie;
  
• 
  Atestarea inspectorilor.
  

Totodată, este necesară dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea şi certificarea conformităţii produselor alimentare cu prevederile legale din domeniu, precum şi implementarea sistemelor HACCP (Analiza Riscului Punctelor Critice de Control a Calităţii), GMP (Buna Practică de Fabricaţie) şi GLP (Buna Practică de Laborator) în unităţile care produc, comercializează şi testează produse alimentare.

In acest context, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor beneficiază, începând cu trimestrul IV 2001, de asistenţă tehnică prin programul Phare 2000 în vederea armonizării sistemului de control a siguranţei şi calităţii produselor alimentare cu cel din ţările Uniunii Europene.
Armonizarea sistemului de control al siguranţei şi calităţii produselor alimentare, va conduce la întărirea cadrului legislativ şi a structurilor de control şi la asigurarea unei coordonări unitare a activităţilor de supraveghere şi control. Sistemul de control armonizat va fi operaţional din anul 2004.
În decizia sa, România va tine seama de cerinţele legislaţiei europene, de practicile şi experienţa statelor membre în acest domeniu.