Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorăște din munții Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach și Breg, ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) și se unesc în orașul Donaueschingen (altitudine: 678 m) în curtea castelului Fürstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronunțat /'do.nau/. Dunărea curge către sud-est pe o distanță de aproximativ 2.860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorăște din munții Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach și Breg, ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) și se unesc în orașul Donaueschingen (altitudine: 678 m) în curtea castelului Fürstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronunțat /'do.nau/. Dunărea curge către sud-est pe o distanță de aproximativ 2.860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina ) și are afluenți în alte șapte țări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina ) și are afluenți în alte șapte țări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
Defileul constă dintr-o alternanţa de lărgiri şi îngustari ale vai fluviului, accentuate si mai mult,largirile, in urma lacurilor de acumulare din spatele barajului de la Portile de Fier 1. atinge de pilda, in jur de 5 km in dreapta Depresiunii Moldova Veche si numai 180-250 m in zona cea mai spectaculoasa a defileului, cea a Cazanelor Mari si Mici, unde si peretii stancosi care domina luciul apei sunt impresionatnti. Inainte de realizarea lacului de acumulare, defileul era chiar si mai ingust aici, in jur de 150 m in zona dominata de culmile Ciacar si Strebet (Stribac).
Defileul constă dintr-o alternanţa de lărgiri şi îngustari ale vai fluviului, accentuate si mai mult,largirile, in urma lacurilor de acumulare din spatele barajului de la Portile de Fier 1. atinge de pilda, in jur de 5 km in dreapta Depresiunii Moldova Veche si numai 180-250 m in zona cea mai spectaculoasa a defileului, cea a Cazanelor Mari si Mici, unde si peretii stancosi care domina luciul apei sunt impresionatnti. Inainte de realizarea lacului de acumulare, defileul era chiar si mai ingust aici, in jur de 150 m in zona dominata de culmile Ciacar si Strebet (Stribac).
Cele mai spectaculoase sectoare rămân însă, în continuare, cele de la Cazane şi Porţile de Fier. Mai ales la Cazane, unde, în ciuda înălţării spectaculoase a nivelului apelor Dunarii, pereţii, aproape verticali, sunt foarte apropiaţi unul de celălalt, la numai 180-250 m, obligând marele fluviu să se strecoare, liniştit dar mult mai grăbit decât înainte. Atât înainte de constituirea lacului de acumulare, cât şi astăzi, apele Dunării sunt, în ceea ce s-a încetăţenit de către o literatura, destul de liniste si fara involburarile caracteristice, odinioara, Portilor de Fier. acolo pe o distanta de circa 3 km, pragul de stanci facea ca valurile sa clocoteasca intr-adevar navalnic, invalmasindu-se inspumate peste coltii ascutiti ai pragurilor.
Cele mai spectaculoase sectoare rămân însă, în continuare, cele de la Cazane şi Porţile de Fier. Mai ales la Cazane, unde, în ciuda înălţării spectaculoase a nivelului apelor Dunarii, pereţii, aproape verticali, sunt foarte apropiaţi unul de celălalt, la numai 180-250 m, obligând marele fluviu să se strecoare, liniştit dar mult mai grăbit decât înainte. Atât înainte de constituirea lacului de acumulare, cât şi astăzi, apele Dunării sunt, în ceea ce s-a încetăţenit de către o literatura, destul de liniste si fara involburarile caracteristice, odinioara, Portilor de Fier. acolo pe o distanta de circa 3 km, pragul de stanci facea ca valurile sa clocoteasca intr-adevar navalnic, invalmasindu-se inspumate peste coltii ascutiti ai pragurilor.
Porțile de Fier este numele unui defileu pe fluviul Dunăre. Face parte din granița dintre Serbia și România. În sensul larg, reprezintă 134 km din cursul Dunării, în sensul mai îngust doar barajul hidroelectric din apropierea orașului românesc Orșova. La est de Porțile de Fier, în apropiere de orașul Drobeta-Turnu Severin se afla podul lui Traian.
Porțile de Fier este numele unui defileu pe fluviul Dunăre. Face parte din granița dintre Serbia și România. În sensul larg, reprezintă 134 km din cursul Dunării, în sensul mai îngust doar barajul hidroelectric din apropierea orașului românesc Orșova. La est de Porțile de Fier, în apropiere de orașul Drobeta-Turnu Severin se afla podul lui Traian.
Defileul se află între România în nord și Serbia în sud. În acest punct, râul separă Munții Carpați de Balcani. Numele maghiar, Vaskapu, înseamnă tot "Porțile de Fier", și este folosit, împreună cu cel românesc, pentru a denumi întreg lanțul de defileuri. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte este Clisura Dunării. În Serbia defileul este cunoscut sub numele de Đerdap fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se Đerdapska klisura. Defileul este uneori denumit "Defileul Dunării", denumire greșită deoarece cursul fluviului mai are și alte defilee, ca de exemplu defileul de la Visegrád.
Defileul se află între România în nord și Serbia în sud. În acest punct, râul separă Munții Carpați de Balcani. Numele maghiar, Vaskapu, înseamnă tot "Porțile de Fier", și este folosit, împreună cu cel românesc, pentru a denumi întreg lanțul de defileuri. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte este Clisura Dunării. În Serbia defileul este cunoscut sub numele de Đerdap fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se Đerdapska klisura. Defileul este uneori denumit "Defileul Dunării", denumire greșită deoarece cursul fluviului mai are și alte defilee, ca de exemplu defileul de la Visegrád.
Dunărea se îngustează pentru prima oară dincolo de insula (românească) Moldova Veche, cunoscută sub numele de Defileul Golubac. Are 14,5 km lungime și 230 m lățime în cel mai îngust punct. La începutul defileului se află un fort medieval la Golubac, pe malul sârbesc. Prin valea Ljupovska se ajunge la cel de-al doilea defileu, Gospodin Vir, care are 15 km lungime și se îngustează până la 220 m. Culmile urcă până la 500 m și sunt cel mai greu de ajuns de pe pământ. Donji Milanovac, mai largă, face legătura între Cazanele mari și Cazanele mici, care au o lungime de 19 km împreună. Valea Orșova este ultima secțiune mai largă înainte ca fluviul să ajungă la câmpiile Valahiei și la ultimul defileu, Defileul Sip.
Dunărea se îngustează pentru prima oară dincolo de insula (românească) Moldova Veche, cunoscută sub numele de Defileul Golubac. Are 14,5 km lungime și 230 m lățime în cel mai îngust punct. La începutul defileului se află un fort medieval la Golubac, pe malul sârbesc. Prin valea Ljupovska se ajunge la cel de-al doilea defileu, Gospodin Vir, care are 15 km lungime și se îngustează până la 220 m. Culmile urcă până la 500 m și sunt cel mai greu de ajuns de pe pământ. Donji Milanovac, mai largă, face legătura între Cazanele mari și Cazanele mici, care au o lungime de 19 km împreună. Valea Orșova este ultima secțiune mai largă înainte ca fluviul să ajungă la câmpiile Valahiei și la ultimul defileu, Defileul Sip.
Cazanele sunt un sector din defileul Dunării la trecerea prin Munții Carpați. Au o lungime de circa 9 de km. În unele locuri Dunărea se îngustează până la 230 m, îngreunând navigația. Fluviul este mărginit de pereți verticali, stâncoși. Adâncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor viteza de scurgere a apei depășește 5 m/s.
Cazanele sunt un sector din defileul Dunării la trecerea prin Munții Carpați. Au o lungime de circa 9 de km. În unele locuri Dunărea se îngustează până la 230 m, îngreunând navigația. Fluviul este mărginit de pereți verticali, stâncoși. Adâncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor viteza de scurgere a apei depășește 5 m/s.
Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, încadrându-se între masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) și Veliki Strbac (Serbia).
La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani.
La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani.
Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind sunt pozitionate între masivele Ciucarul Mic (România) și Mali Strbac (Serbia).
Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare / Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier. Aproape de golful Mraconia, se poate observa, săpat in stâncă, chipul lui Decebal, statuia lui Decebal având dimensiunile 40 m - inălțime și 25 m - lățime.
