Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din Senat, a vorbit, la Adevărul Live, despre proiectul noii legi a Educaţiei pe care l-a trimis în dezbatere la experţii din sistem

FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT




REVISTA PRESEI

www.fsli.ro
3 Iunie 2015

PREUNIVERSITAR
http://adevarul.ro/educatie/scoala/ecaterina-andronescu-despre-proiectul-legi-educatiei-adevarul-live-1430-1_556d6dd1cfbe376e35d784cb/index.html

Ecaterina Andronescu, despre noua Lege a Educaţiei: „Nu-mi puneţi în sarcină prevederile acestui proiect“

Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din Senat, a vorbit, la Adevărul Live, despre proiectul noii legi a Educaţiei pe care l-a trimis în dezbatere la experţii din sistem. De asemenea, în platou a fost prezent şi liderul de sindicat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ "Spiru Haret".

Cele mai importante declaraţii

De ce nu este actualizat proiectul de lege?

Ecaterina Andronescu: Nu eu vreau să introduc o nouă lege. Ministrul Învăţământului a anunţat la solicitările din sistem. Există solicitări de mai multă vreme de a schimba lucrurile care nu merg în Legea 1. Dacă îmi permiteţi să vă spun, la comisia de învăţământ la senat avem circa 100 de iniţiative legislative de modificare a legii 1. Culmea, o să spuneţi acum, majoritatea acestor iniţiative au drept autor pe cei care au susţinut promovarea legii 1, dar care între timp au constatat că existe o mulţime de disfuncţionalităţi şi nu putem să mergem aşa încontinuu acceptând disfuncţionalităţile ca fiind ceva care este cât se poate de normal.

La comisia de învăţământ a Senatului, şi trebuie să menţionăm că Senatul este Cameră decizională pentru legislaţia de învăţământ şi vorbim de principala lege a educaţiei, există acest document care este rezultatul trecerii prin procedurile parlamentare a două legi depuse în Camera deputaţilor în 2010 şi legi care au parcurs toate aceste proceduri parlamentare. Este vorba despre Codul educaţiei pe care, împreună cu sindicatele, cu rectori, cu decani, cu profesori, pe care le-am pus într-o lege pe care în 2009 am numit-o Codul Educaţiei şi pe care am depus-o la Parlament.

Acelaşi lucru s-a întâmplat cu încă o lege care era formată din trei componente: legea învăţământului preuniversitar, legea învăţământului universitar şi statutul personalului didactic, şi care, cam în acelaşi timp, au fost depuse în parlament de reprezentanţii Partidului Naţional Liberal.

Legea 1 a fost aprobată prin angajarea răspunderii Guvernului, au rămas aceste două legi care au parcurs procedurile parlamentare şi care la Senat s-au cumulat într-o lege pe care o aveţi acum şi cu care ne-am dus în plen. Ea a fost atunci o lege care încerca să rezolve momentul respectiv şi care să fie o compilare între cele două legi despre care tocmai am vorbit.

Din 2011 şi până acum au trecut încă patru ani. Nicio ţară nu stă pe loc şi nu stă în expectativă cu o lege din sistemul de învăţământ şi încearcă permanent să găsească soluţiile de a-i permite evoluţia spre performanţă.

Dreptul de iniţiativă legislativă îl are Guvernul şi oricare dintre parlamentari.

Sunt sigură că în acest moment, acest draft, cum i-am spus eu, trebuie ameliorat substanţială în conţinut şi lucrurile acestea trebuie să rezulte din dezbaterea publică.

Cum vedeţi dumneavoastră această ameliorare, spre exemplu, în ceea ce priveşte admiterea la liceu sau evaluarea naţională?

Am un punct de vedere, dar eu nu am avut niciodată fixaţie pe punctele mele de vedere, pentru că eu cel mult am un vot acolo, chiar dacă este votul preşedintelui de Comisie. Din 2001, gimnaziul se finalizează cu evaluarea naţională, evaluare care are două probe scrise la limba română scrisă şi la matematică, sigur, nu pun în calcul limba maternă pentru cei care au ca limbă maternă o altă limbă decât limba română, şi care apoi intră în computer, considerându-se şi o anumită pondere a mediei a celor patru ani de gimnaziu. Cu aceste rezultate profesionale, pe baza opţiunilor proprii ale elevilor, computerul, fără să aibă niciun fel de partipriul, îi repartizează în licee.

Aceasta se întâmplă de 14 ani şi cred că a avut în primul rând meritul de a nu fi produs niciun fel de derapaj.

Repartiţia computerizată este unul din proiectele de succes.

Evaluarea naţională se desfăşoară în bune condiţii, s-a desfăşurat bine în sensul de conţinut ţi în sensul de abordare serioasă în încercarea de a evalua exact nivelul de pregătire al elevului la sfârşitul gimnaziului.

Să se păstreze aceeaşi pondere pentru admiterea la liceu?

Fiecare poate să aibă una numit caz şi în cazul acela să aibă dreptate. Sigur, dacă am merge numai pe evaluarea naţională ne-am trezi în situaţia în care elevul nu dă atenţie decât disciplinelor la care susţine examen şi lucrul acesta nu ar fi corect pentru cultura lui generală.

Această repartiţie a adus un beneficiu liceelor foarte bune care au selecţionat prin acest sistem cei mai buni elevi.

Ar trebui păstrată şi evaluarea naţională şi admiterea la liceu?

Nu, ambele examene ar fi absolut nedidactic, nepedagogic să le punem în sarcina absolvenţilor de liceu. Eu personal cred că deocamdată nu putem renunţa la repartizarea computerizată care a ocrotit sistemul de orice fel de derapaj şi lucrul acesta este foarte important. Eu îmi aduc aminte că am început că prima mea confruntarea cu învăţământul preuniversitar am avut-o chiar în anul în care la poarta Ministerului veneau sute de grevişti nemulţumiţi de rezultatul admiterii la liceu.

Prin derapaje vă referiţi la corupţie?

Nu corupţie, nu al putea spune corupţie.

Atunci la ce derapaje vă referiţi?

Dacă avem o soluţie care a funcţionat, care nu ne-a pus în situaţi să nedreptăţim elevii pentru că până la urmă acest lucru este cel mai important. Eu cred că solicitarea pe care o au profesorii şi directorii de licee este într-un fel justificată pentru că doresc să aibă mai multă autonomie, iar oua lege va trebui să le acorde mai multă autonomie, şi profesională şi funcţională, dar poate găsim o formulă care să fie în sprijinul liceelor, în sensul să-i motiveze pe elevi să-şi menţină performanţa pe parcursul anilor de liceu.

La evaluarea naţională şi la BAC aţi introdus o serie de schimbări pe care le-aţi anunţat în timpul anului şcolar. De ce le-aşi mutat din vară în timpul anului şcolar?

Eu aş vrea în primul rând să nu îmi puneţi mie în sarcină aceste prevederi ale acestui draft. A rezultat din dezbaterea din comisia de învăţământ. Din punct de vedere personal, are un avantaj fantastic dacă măcar probele de evaluare ar fi susţinute în timpul anului. Are însă un dezavantaj foarte mare în relaţia în care ele ar putea fi planificate suprapunându-se cu activitatea didactică.

Dacă vom găsi o soluţie convenabilă, atunci merită să luăm în consideraţie o asemenea formulă. Dacă nu, nu cred că bulversarea şcolii trebuie să fie o cale.

Marius Nistor: Această variantă poate să fie o idee bună, dar trebuie să luăm în calcul şi părerea celor care lucrează în învăţământ şi care se lovesc direct de aceste lucruri. Este foarte important de discutat că acum nu discutăm despre o nouă lege a educaţiei, iar despre ce se discutăm acum este o variantă a Legii nr. 1 care a suferit câteva cosmetizări.

Avem două variante. Fie să plecăm de la zero cu un proiect total nou, ori să plecăm de la ce avem în momentul de faţă, aducând toate modificările necesare. Pe de altă parte, mai trebuie discutat dacă ne dorim o lingură lege a educaţiei, care să facă referire la învăţământul preuniversitar, la învăţământul universitar şi la statutul personalului din învăţământ, să avem două legi, o lege a învăţământului preuniversitar şi a învăţământului universitar şi o lege a statutului personalului din învăţământ, sau să avem trei legi, una a învăţământului preuniversitar, una a învăţământului universitar şi una a statutului personalului din învăţământ.

Cine ar trebui să se ocupe de o nouă lege dacă ar fi să o luăm de la zero?

Marius Nistor: Din punctul meu de vedere, iniţiativa trebuie să aparţină Guvernului. Noi nu avem o lege, ci un draft venit de la Comisia de Învăţământ.

Andronescu: Guvernul are dreptul la iniţiativă, dar Guvernul lucrează prin Ministerele de resort.

Marius Nistor: Noi am cerut încă din 2011 promovarea unei noi legi a educaţiei, ţinând cont că actuala lege a fost impusă, fără consultarea partenerilor. De asemena, am cerut discuţii pe un nou proiect de lege şi lucrurile s-au concretizat prin acordul semnat anul trecut pentru un nou proiect al legii educaţiei care ar fi urmat să aibă un nou capitol la statutul personalului din învăţământ.

Timpul a tot trecut, dar nu exista baza de lucru. Din păcate, acum ne-am trezit cu această variantă şi nu vreau să fiu răutăcios pentru că, după ce am studiat proiectul cu colegii mei, am descoperit că sunt nişte expresii care nu au ce căuta într-un proiect. Nu poţi spune că „legea are o viziune”. Îmi pare rău, dar legea nu are nicio viziune, poate eu ca persoană pot să am, nu legea. Vin şi spun „legea are o misiune..”. Nu, îmi pare rău, legea nu are nicio misiune. Misiune este a mea sau a şcolii. Legea trebuie să fie instrumentul care trebuie să mă ajute să îmi îndeplinesc misiunea.

Andronescu: Vreau să fac câteva precizări. Nu ştiu câte legi vor fi la final, însă vreau să avem o lege care să se numească „Legea statutului personalului didactic” prin care să se precizeze clar rolului cadrului didactic.

Marius Nistor: Cred că este absolut jenant să te referi la cadrele didactice ca la nişte „furnizori de servicii”. Eu cred că putem pleca de la legea 128 pe care să lucrăm şi să o putem actualiza.

Andronescu: Legislaţia trebuie să dea o viziune şcolii. Eu nu aş fi vrut să dăm drumul acestui proiect. Mi-a fost teamă de trimiterea discuţiei într-o zonă concentrată pe lege.

Nu trebuie făcută o reformă a materiilor de curricule?

Marius Nistor: Un părinte, când îşi înscrie copilul la o anumită şcoală, nu este interesat de programă, ci în primul rând este interesat de cadrul didactic care se ocupă de copilul lui.

Sunt prea multe materii la şcoală?

Andronescu: Depinde de etapa despre care vorbim.

Învăţământul liceal gratuit. Nu ar trebui să facem şi clasa a XII-a obligatorie?

Andronescu: Este o opţiune. Şi în ţările europene au trecut deja la învăţământ obligatoriu. Că am vorbit foarte mult zilele acestea despre alocaţie. Nu numai alocaţia susţine un copil la şcoală, îl susţii prin şcolarizarea gratuită în toate clasele. Eu susţin învăţământ gratuit până în clasa a XII-a.

Salarizarea profesorilor

Nistor: Avem nevoie de o lege a salarizării. Trebuie definită performanţa. Spre exemplu, dacă iei un copil de media 4 şi îl duci până la media 5, la 6, este o performanţă şcolară.

Ar trebui profesorii plătiţi după rezultatele de la evaluarea naţională?

Nistor: Poarte să fie unul dintre criterii, dar nu poate fi doar cel care să fie decisiv.

Andronescu: Adesea spunem şcoli performante, şcoli bun sau şcoli mai puţin bune. Dar haideţi să discutăm despre ce face această diferenţiere. Trebuie avut în discuţie trei criterii: trebuie să aibă părinţi responsabil de soarta copilului, cu asemenea părinţii, copii sunt motivaşi să înveţe sau profesorii vor fi motivaşi să facă un învăţământ de calitate. Aceste trei criterii sunt esenţiale şi ar trebui să găsim în lege o metodă de a-i responsabiliza pe părinţi. Şcoala nu trebuie să se înlocuiască integral responsabilitatea părintelui.

Poate că o formă de a-i şcolarizare pe părinţi este amuzant, dar şi părinţii pot veni la şcoală pentru a învăţa ce trebuie să facă pentru a-şi susţine elevii în şcoală.

În 2009 am elaborat un proiect care se numea „Criterii de salarizare în funcţie de performanţă”. Ce poţi să-i ceri unui copil care vin dintr-o familie defavorizare?! Să vină la şcoală.

Vreţi să spuneţi că o nouă lege a educaţiei trebuie luată de la zero?

Andronescu: Nu de la zero. Sunt multe lucru pe care trebuie să le luăm din această lege, cum ar fi clasa zero. Aceasta a fost introdusă, este implementată deja în învăţământ şi să o întorci din nou la grădiniţă ar fi o chestiune de bulversare.

Şefa Comisiei de Învăţământ din Senat, Ecaterina Andronescu, recunoaşte că „noua“ Lege a Educaţiei, pusă în dezbatere publică, este o ciornă din 2011, care nu a mai fost actualizată cu cele mai recente modificări operate în legea care e acum în vigoare.

Controversele privind proiectul noii Legi a Educaţiei continuă. Concursul de admitere la liceu combinat cu Evaluarea Naţională nu este o formă acceptabilă de intrare la liceu, admite Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei Pentru Învăţământ din Senat.

Ea a explicat pentru „Adevărul“ că proiectul de lege a educaţiei pe care l-a lansat în dezbatere în rândul experţilor din sistem este o variantă a Legii Educaţiei aflată în vigoare, proiect realizat în 2011, în urma dezbaterilor din comisia de specialitate pe care o conduce. Andronescu recunoaşte că draftul de lege nu a fost adus la zi şi că nu cuprinde toate modificările suferite de actuala Lege a Educaţiei. Scos de la naftalină, proiectul de lege nu coincide cu realităţile actuale din sistemul de învăţământ. Cu toate acestea, Andronescu arată că el va fi adus la zi şi că va ajunge în Parlament cel mai probabil în sesiunea parlamentară din septembrie – decembrie 2015.

„Acest draft este rezultatul dezbaterilor din 2011, când încercam să corectăm aspecte din Legea Educaţiei (Legea 1/2011) şi ca urmare nu se regăsesc ordonanţele de urgenţă în acest proiect. Este obligatoriu ca această nouă lege să permită sistemului să evolueze fiindcă legea actuală a pus în mâinile Ministerului Educaţiei pârghiile prin care să controleze sistemul. Trebuie gândită o autonomie atât pentru şcoală, cât şi pentru profesori“, a spus Andronescu.

Examen de admitere la liceele bune

Una dintre cele mai importante modificări din proiectul de lege este introducerea concursului de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Naţională, deşi ministrul a exclus iniţial posibilitatea introducerii ambelor examene.

„S-au avansat mai multe variante, să rămână Evaluarea Naţională sau să se organizeze un examen punctual de admitere la liceu, care să nu ia în considerare mediile din gimnaziu. În orice caz, este exclus să introducem ambele examene”, declara Cîmpeanu acum două săptămâni.

Potrivit proiectului de lege, „admiterea la liceu/şcoală profesională se realizează prin concurs, în baza fişei de opţiuni individuale depusă de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor”.

Mai exact, dacă la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni (Mate-Info, Ştiinţe sociale), este mai mare decât numărul locurilor disponibile, se organizează examen de admitere.

Nota de la examenul de admitere – 50% din media de admitere

Media de admitere se calculează astfel: portofoliul educaţional – 20% (compus din mediile anilor de gimnaziu şi alte diplome şi activităţi extraşcolare), media probelor scrise de la Evaluarea Naţională – 30% şi nota obţinută la examenul de admitere – 50%.

Dacă numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor disponibile, media de admitere se calculează în modul următor: portofoliul educaţional – 40% şi media probelor scrise de la Evaluarea Naţională – 60%. În schimb, admiterea la şcolile profesionale se face doar prin concurs în baza portofoliului educaţional.

Potrivit documentului, în prima etapă se va realiza admiterea cu probă de examen şi în a doua etapă, admiterea prin repartiţie computerizată la liceele la care au rămas locuri libere.

„Directorii de licee şi colegii îşi doresc în general examen de admitere pentru a controla mai bine calitatea candidaţilor. Totuşi, scăderea calităţii absolvenţilor de gimnaziu este cauzată de deteriorarea întregului sistem de învăţământ şi nu poate fi reparată printr-un examen de admitere mai dur. Ar trebui să umblăm la cauze, rezultatele proaste sunt doar eefctul”, este de părere Tincuţa Apăteanu, expert în educaţie.

Descentralizarea şcolilor

O altă modificare pe care o aduce noul proiect este descentralizarea unităţilor de învăţământ. Mai exact, concursurile de ocupare a posturilor vacante de către cadrele didactice nu vor mai fi organizate de inspectoratele şcolare, ci de unităţile de învăţământ, după o metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei.

„Este o prevedere bună. Cadrele didactice trebuie să aibă contract de muncă cu şcoala, creşte responsabilitatea faţă de instituţia de învăţământ şi înseamnă descentralizare reală.

În plus, pârghiile directorului pentru asigurarea calităţii sunt mai puternice”, consideră Tincuţa Apăteanu. În plus, directorii unităţilor de învăţământ vor fi angajaţi în urma unui concurs organizat de consiliul de administraţie al şcolii.

Ca şi până acum, consiliului de administraţie va fi format din reprezentanţi ai cadrelor didactice, inclusiv directorul, ai primarului, consiliului local şi ai părinţilor. Reprezentanţii sindicatelor şi ai elevilor au rol de invitaţi permanenţi, faţă de legea actuală în care poartă statutul de observatori.

După constituire, membrii vor alege un preşedinte, dintre cadrele didactice. În legea actuală, directorul este automat şi preşedintele consiliului. Ales pe perioadă de cel mult un an, preşedintele conduce şedinţele şi semnează hotărârile adoptate.

De asemenea, printre atribuţiile consiliul de administraţie se numără şi organizarea concursului de ocupare a funcţiilor de director. Membrii care se află în conflict de interese nu participă la vot.

Ora de Religie: Senatorii au uitat să adauge modificările aduse chiar de ei articolului neconstituţional

Modificările aduse de Senat la procedura de înscriere la ora de Religie, în urma deciziei Curţii Constituţionale, n-au fost incluse în proiectul de lege.

Senatorii au adoptat în 18 mai un proiect care aduce în concordanţă articolul 18 din Legea educaţiei cu decizia Curţii Constituţionale şi care spune că "înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni sau retragerea se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelului legal instituit pentru elevul minor. Situaţia şcolară se încheie, după caz, cu sau fără disciplina Religie”.

Totuşi, modificarea nu se regăseşte în noul proiect ce copiază întocmai articolul declarat neconstituţional în luna noiembrie a anului trecut. Mai exact, articolul 18 arată că „la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie”.

Din proiect lipseşte o singură frază a articolului 18 din Legea 1/2011: „Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii”.

Studenţii au obţinut 25% în alegerea rectorilor

O altă noutate este clarificarea problemei reprezentativităţii studenţilor în conducerea universităţilor. Chiar dacă şi legea actuală le garantează o pondere de 25% în Senatul şi Consiliul universităţii, pentru alegerea rectorilor pot vota toate cadrele didactice şi doar reprezentanţi studenţilor din Senat.

„Carta va asigura în Senatul universitar şi în procesul de desemnare a rectorului, preşedintelui, prorectorilor şi cancelarului reprezentarea cadrelor didactice şi de cercetare cu o pondere de 75% şi reprezentarea studenţilor cu o pondere de 25%”, se arată în document. De asemenea, proiectul stabileşte că taxele de şcolarizare percepute de universităţile de stat studenţilor în regim cu taxă nu pot fi mai mici decât 80% din finanţarea de bază per student primită de respectivele instituţii de la bugetul de stat.

6% din PIB pentru Educaţie şi 3% pentru cercetare

Pe lângă asigurarea unei finanţări de 6% din PIB pentru Educaţie, noul proiect creşte finanţarea pentru cercetare de la 1% la 3%. Mai exact, se menţine cota de 1% de la bugetul de stat, iar diferenţa de 2% se asigură din resurse private.

În proiect au mai fost introduse o bună parte din modificările aduse în ultimii ani Legii nr.1/2011, precum introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a şi includerea clasei pregătitoare în învăţământul obligatoriu care numără acum 11 ani.

Amenzi pentru părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală

Chiar dacă şi actuala lege obligă părinţii să „ia măsuri pentru şcolarizarea elevului pe perioada învăţământului obligatoriu”, noul proiect introduce şi amenzi cuprinse între 100 şi 1000 de lei sau muncă echivalentă în folosul comunităţii. Contravenţia se va aplica de către primărie, vor fi folosiţi în folosul şcolii respective, iar amenzile se aplică şi pentru distrugerilor materiale din patrimoniul şcolii.

ONG-urile pot organiza învăţământ postliceal

Dacă până acum şcolile postliceale funcţionau de sine stătător, în cadrul unor licee sau în colegii ce aparţineau unioversităţilor, noul proiect arată că pot fi afiliate liceelor de stat sau particulare sau ONG-urilor. De asemenea, în proiect, durata de studiu scade de la 1-3 ani la 1-2 ani.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/comparatieintre-legea-educatiei-nationale-proiectul-elaborat-actualul-ministru---i-1_556c30dacfbe376e35cf99fc/index.html

ANALIZĂ I. Comparaţie între Legea Educaţiei Naţionale şi proiectul elaborat de actualul ministru

Remarcăm, încă odată, că principala preocupare a miniştrilor educaţiei este să facă o nouă lege. Să şteargă cu buretele tot ce s-a făcut până la ei, şi să ia totul de la zero. În zona sistemelor sociale, cum este şi sistemul educaţional, această poziţie, doar pentru a-ţi rămâne numele în istoria învăţământului, este din start greşită.

Aceste sisteme sunt inerţiale şi conservative, nu poţi decide în 2-3 ani dacă o lege e bună sau proastă. Sunt ncesari 12-15 ani pentru a vedea eficienţa şi calitatea unei legi.

Şi actualul Proiect îşi propune să menţină învăţământul în aceleaşi tipare încremenite, provenind din şcoala comunistă, deşi contextul economic, social, politic, al provocărilor mondiale, este cu totu altul, de-ar fi să ne referim doar la piaţa unică europeană a forţei de muncă.

Într-un prim articol îmi propun să compar soluţiile unor situaţii importante, aşa cum apar ele în Legea Educaţiei Naţionale (LEN) şi în actualul proiect al legii educaţiei (PE).

1.Conform art 23 din PE, clasa pregătitoare este din nou trecută la grădiniţă, denumită „grupă mare pregătitoare”.

Obsesia aceasta, care nu părăseşte politica educaţională a PSD este inexplicabilă. La discutarea LEN s-au adus multe argumente în favoarea acestei soluţii, cum ar fi cadre didactice mai pregătite, adaptarea elevilor la atmosfera şcolară, supravegherea de către Inspectorate şi directori a procesului didactc, etc. Gimnaziile au trecut de etapa de adaptare şi acum lucrurile merg bine.

Să bulversezi iarăşi toată organizarea şi planurile de perspectivă ale gimnaziilor este o mare prostie, inexplicabilă pentru cadre de conducere care au pretenţia că se pricep la învăţământ.

2.Art 18 (2) din PE: La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie

Problema a fost deja decisă de CCR, în sensul că solicitarea scrisă se face atunci când elevul major sau părinţii solicită să facă ora de religie, nu să n-o facă. Să scrii acum în lege, ceva ce contravine unei decizii a CCR este iarăşi o greşeală, faci legea din start neconstituţională.

3.Se renunţa în continuare la trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, soluţie prevăzută în LEN. Argumentele acestei treceri la gimnaziu erau:

-reducerea abandonului şcolar la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, acum 20-25%, datorită eforturilor financiare şi fizice presupuse de plecare de la sat la oraş, la liceu.

-La 14-15 ani elevii sunt prea mici pentru meserii mai pretenţioase, n-au resursele fizice şi psihice necesare

-O şcoala generală de 10 ani, cu clasa pregătitoare şi clasa a IX-a, ar ajuta elevii să obţină cultura generală minimală pentru a intra în viaţă şi piaţa muncii, dacă nu doresc sau nu pot să urmeze alte forme de şcolarizare, continuând cu educaţia nonformală şi informală.

-Cresterea importanţei şi calităţii gimnaziilor rurale, unele devenind în timp licee, piese de bază ale campusurilor şcolare.

Obstinaţia de a respinge, fără argumente, o măsură bună, face parte din arsenalul celor care aruncă la gunoi tot ce-i bun, de la guvernările anterioare, doar pentru a-şi demonstra superioritatea.

Arhitectura sistemului de învăţământ, prevăzută la art 23 (1) din PE.

Principala hibă a actualului sistem de învăţământ este aceea că nu oferă mai multe trasee educaţionale din care elevii, părinţii, profesorii să aleagă pe acela care se potriveşte cel mai bine copiilor lor.

După gimnaziu, elevii au la dispoziţie doar două trasee: liceul şi şcoala profesională.

Propuneam acum ceva timp cel puţin următoarele trasee educaţionale:

-Separarea, începând cu clasa a V-a, a două filiere educaţionale: filiera tehnologică şi filiera teoretică, după modelul german.

- Educaţia nonformală şi informală, prin ucenicie la locul de muncă, finalizată cu certificare în instituţii de stat.

- Formare profesională de scurtă şi medie durată, prin contract cu angajatorii, care asigură şi instruirea practică.

- Formare profesională de lungă durată, in şcoli profesionale de 3 ani, prin contract cu angajatorii, aşa cum e prevăzut în LEN.

- Formare profesională generală, de 2 ani, fără contracte cu angajatorii, în funcţie de resursele umane şi materiale ale şcolilor.

- Filiera profesională în cadrul liceului, de 4-5 ani, pentru meserii pretenţioase, fără examen de bacalaureat şi acces la facultate şi fără discipline teoretice, excepţie făcând informatică şi comunicarea. Se termină cu examen de competenţe profesionale.

- Filiera tehnologică, finalizate cu examen de bacalaureat şi obligaţia de a continua studiile la universităţi tehnice.

- Filiera vocaţională, cu acces doar la facultăţi corespunzătoare profilului urmat în liceu, aşa cum este în prezent.

- Filiera teoretică, aşa cum este în prezent, cu acces la facultăţi corespunzătoare profilului urmat în liceu. Accesul în liceu se face exclusiv pe baza examenului de admitere.

Fără o diversificare a traseelor educaţionale şcoala devine un „pat al lui Procust”, la care elevii renunţă să mai vină.

5.Nu este rezolvată problema liceelor tehnologice care se depopulează

În ultimii ani, abandonul şcolar constatat la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, conduce la depopularea liceelor tehnologice.

Datorită întreitelor sarcini de învăţare, curricula teoretică generală (matematica, fizica, istorie, etc., aproape identică la toate filierele) curricula teoretică tehnică (disciplinele de specialitate) precum şi instruirea practică, elevii nu învaţă nimic temeinic, nu devin nici teoreticieni nici meseriaşi.

Aşa se explică faptul că majoritatea picaţilor la bacalaureat sunt din liceele tehnologice iar elevii renunţă la această filieră care nu le oferă nimic: nici o meserie cerută în piata muncii, nici studii suficiente pentru ca să ia bacalaureatul.

Şi atunci, de ce să mai vină la licee tehnologice?

Situaţia rămâne aceeaşi, depopularea liceelor tehnologice va continua în ritm accelerat.

Soluţia este prezentată mai sus. O filieră tehnologică liceală selectivă, cu clase mai puţine, şi cu examen de admitere, şi un liceu profesional, fără examen de bacalaureat, si fără curricula teoretica specifică, pentru meserii mai pretenţioase.

6.Organizarea şcolii profesionale

Dacă în 2003 aveam 270.000 de elevi în şcoli profesionale, acum avem doar 30.000, un motiv de îngrijorare pentru că avem şi vom avea o piaţă a muncii de proastă calitate. Pe piaţa muncii de bazează economia competitivă şi atractivă, iar pe economie se bazează nivelul de trai.

Consecinţele sunt uşor de anticipat, în lipsa şcolii profesionale.

În actualul mod de organizare, păstrat şi în PE, deficienţa majoră o constituie găsirea unor agenţi economici care să intre în contract cu şcoala pentru un număr suficient de elevi să alcătuiască o clasă.

Dacă fiecare companie doreşte 3-4 elevi în contract, cu greu se pot strânge atâţia elevi cât să alcătuiască o clasă.

Ar fi necesare si avantaje fiscale pentru operatorii economici angrenaţi in contracte, pentru a deveni atractivă o astfel de activitate.

În LEN se prevede formare profesională de scurtă şi medie durată, iar noul PE îl prevede doar pentru cei care întrerup studiile.

O altă soluţie ar fi dublarea indemnizaţiei de la stat pentru elevii din şcolile profesionale, trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, pentru ca elevii să fie de 15-16 când merga la şcoala profesională, şcoli profesionale generale de 2 ani, fără obligaţia contractelor de şcolarizare, şcoli profesionale de stat în rural, care să ofere elevilor pregătire în domeniul agro-industrial.

Nu poţi deveni tractorist dintr-o şcoală profesională din oraş.

Voi continua analiză în articole viitoare.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/peste-18800-elevi-sustin-miercuri-evaluarea-nationala-clasa-vi-a-matematica-Stiintele-naturii-1_556de674cfbe376e35db9954/index.html

Peste 188.00 de elevi susţin miercuri Evaluarea Naţională de la clasa a VI-a la Matematică şi Ştiinţele Naturii

Evaluarea Naţională de la clasa a VI-a continuă astăzi cu proba scrisă la Matematică şi Ştiinţele Naturi, testarea fiind una interdisciplinară. Peste 188.000 de elevi de clasa a VI-a au susţinut ieri prima probă, de asemenea interdisciplinară, la Limbă şi Comunicare. Testul a combinat cunoştinţele de Limba Română cu cele de la o limbă străină: engleză, franceză, maghiară, germană, spaniolă, sârbă, slovacă, italiană sau romani.

În cele 60 de minute cât au avut la dispoziţie, jumătate dintre elevi au avut de răspuns la 10 cerinţe pornind de la două texte despre filmul Disney „Frozen/Regatul de gheaţă“, iar cealaltă jumătate, care a primit varianta a doua a testului, a primit tot 10 cerinţe, dar din două articole despre amintirile din copilărie despre sărbătoarea Crăciunului.

Profesoara Doina Popescu, care predă limba română la gimnaziu, spune că, în general, elevii din mediul urban se descurcă bine la aceste teste, însă problema este în mediul rural, unde elevilor nu le este la fel de simplu să înveţe o limbă străină.

„Copiilor li s-a părut uşor, însă ca să poţi rezolva acest test trebuie să stăpâneşti bine o limbă străină, ceea ce este mult mai uşor pentru elevii de la un liceu din centrul Bucureştiului. Dar ce facem cu elevii din mediul rural care nu au aceleaşi posibilităţi?“, atrage atenţia profesoara.

Astăzi, elevii continuă cu o altă testare interdisciplinară, la Matematică şi Ştiinţe ale Naturii. Potrivit metodologiei, rezultatele de la aceste evaluări nu sunt publicate în catalog, în schimb, Ministerul Educaţiei întocmeşte un raport anual foarte detaliat care arată, concret, unde sunt problemele la nivel naţional. De pildă, raportul de anul trecut la proba de Limbă şi Comunicare, arată că doar 14,7% din respondenţi greşesc răspunsurile la teste, iar 3,1% din elevi nu dau niciun răspuns.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/elevii-complexul-scolar-lauder-reut-clase-comunicare-profesori-universitari-intr-un-program-unic-tara-1_556dd57bcfbe376e35db24fb/index.html

Elevii de la Complexul şcolar Lauder Reut au clase de comunicare cu profesori universitari, într-un program unic în ţară

Complexul şcolar Lauder Reut a premiat, astăzi, elevii care au ales opţionalul de Comunicare, în cadrul unui parteneriat unic în ţară cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Astfel, elevii din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a au posibilitatea de a învăţa tainele unui discurs sau a unor reclame bune, dar şi ce se află în spatele ştirilor de presă, de la profesori universitari.

În cadrul unui proiect unic în ţară, elevii de la Complexul şcolar Lauder Reut au posibilitatea de a alege ca materie opţională, cursuri de comunicare susţinute de dr. Liana Ionescu, conferenţiar universitar în cadrul SNSPA.

„Eu îmi exprim speranţa că putem extinde parteneriatul. Avem deja parteneriat pentru cursuri de comunicare şi diplomaţie şi putem introduce şi cursuri de administraţie publică”, a declarat prof. univ. dr. Alina Bargaoanu, prorector al SNSPA.

Astfel, elevii din clasa a IX-a pot studia cursuri de comunicare care se axează pe publicitate, opţionalul continuând în clasa a X-a cu aprofundarea jurnalismului şi urmând ca în clasa a XI-a, elevii să studieze strategii de marketing pentru afaceri de succes.

„M-au făcut să apreciez mai mult munca jurnaliştilor, să-mi pun ordine în idei şi s-mi fac o structură logică. Mi-ar plăcea să ajung să lucrez în comunicare, poate în publicitate”, a marturist Bogdan Udroiu, elev în clasa a XI-a la Complexul şcolar Lauder Reut.

De altfel, şi directoarea unităţii de învăţământ ssuţine că scopul acesor opţionale este tocmai acela de a le oferi copiilor a direcţie în carieră.

„Îi ajută pe copii să-şi descopere chemarea. Deja, din clasa a X-a, a XI-a, ei ştiu dacă vor să continue în această direcţie”, a spus Tova Ben Nun-Cherbis, director al Complexului şcolar Lauder Reut.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/laudermun-2015-opt-elevi-capitala-s-au-afirmat-dezbaterile-tip-onu-1_556dd1b0cfbe376e35db0c6d/index.html

LauderMUN 2015. Opt elevi din Capitală s-au afirmat la dezbaterile de tip ONU

Opt elevi din Capitală au primit diplome speciale pentru activitatea din cadrul conferinţei LauderMUN 2015. La dezbaterile structurate după modelul ONU au participat peste 100 de elevi care şi şi-au prezentat punctul de vedere cu privire la unele dintre cele mai stringente probleme ale lumii, precum conflictul din Yemen, traficul de arme, problema talibanilor din Pakistan sau independenţa Saharei de Vest.

Premierea elevilor a avut loc joi, la Liceul „Matei Basarab„ din Capitală, iar ceremonia de absolvire s-a desfăşurat sub auspiciile Ministerului Afacerilor Externe.

Toţi elevii au primit diplomă de participare, însă opt dintre ei diplome au obţinut şi premii speciale pentru activitatea lor în timpul dezbaterilor. Aceştia sunt Ana Petrescu, Elena Cămărăscu, Andrada Pantelimon şi Victor Vescu din cadrul Complexul şcolar Lauder Reut, Ana Firmiciuc, Sara Lakatos şi Maria Hobai de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazu” şi Iulia Bucur de la Colegiul Naţional „Sf. Sava”.

Conferinţa LauderMUN 2015 se adresează elevilor de liceu şi cuprinde o serie de discuţii în plen şi sesiuni de comunicări menite să promoveze valorile diplomaţiei şi ale relaţiilor internaţionale. Evenimentul este organizat de elevii de la Complexul şcolar Lauder Reut, cu sprijinul Fundaţiei Ronald S. Lauder România, al Ministerului Afacerilor Externe, al Institutul Diplomatic Român şi al UN Youth România.

Fenomenul „Model United Nations”, cu o îndelungată tradiţie la nivel internaţional, este unul dintre cele mai populare şi mai complexe tipuri de simulări ONU şi atrage un număr în continuă creştere de liceeni interesaţi de probelemele existente la nivel mondial. Limba de dialog este engleza, iar tinerii trebuie să stăpânească arta argumentaţiei.

Diplome recunoscute internaţional

La finalul dezbaterilor, toţi elevii vor primi diplomă de participare iar în fiecare comitet va fi ales cel mai bun delegat, care va primi un premiu special.

„Se vor remarca cei care vor aduce soluţii viabile problemei şi care vor indica faptul că ştiu poziţia ţării pe care o reprezintă”, a spus Diana Cojocaru, secretar general adjunct al conferinţei.

Diploma este recunoscută la nivel internaţional şi aduce un avantaj în aplicaţiile pentru studii în străinătate, mai explică organizatorii.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/de-noul-proiect-legii-educatiei-leapada-toti-dracu-tamaie-1_556e9430cfbe376e35dfa2fb/index.html

De noul proiect al legii educaţiei se leapădă toţi, ca dracu de tămâie

Nici nu ştii ce să mai crezi. Avem un proiect al legii educaţiei pe care nu şi-l asumă nimeni şi, mai mult, toată lumea il critică cu toată convingerea. Vazând primirea negativă din spaţiul public, se ascund cu totii in păpuşoi si declară ca habar n-au, nu se ştie cine a promovat proiectul.

Am avut declaraţiile ministrului Sorin Câmpeanu, pe 7 mai 2015:

”E nevoie de o nouă lege în primul rând pentru a asigura coerenţa cu alte reglementări legale, a asigura coerenţa între articolele aceleiaşi legi şi a asigura coerenţa cu cerinţele sistemului de educaţie care trebuie să fie legate strâns de cerinţele mediului socio-economic. Noua lege va fi rezultatul unei consultări largi, în cadrul căreia vă trebui să se pronunţe şi studenţii, şi profesorii, şi angajatorii, şi sindicatele din învăţământ, toţi aceşti actori".

Apoi, Sorin Câmpeanu s-a răzgândit.

“ce pot să vă spun este că nu susţinem schimbări bruşte, care ar putea să destabilizeze un sistem de importanţa celui al educaţiei".

„Este proiectul aflat pe agenda Parlamentului; pornim de la o bază şi vom vedea care va fi rezultatul dezbaterilor şi cât de mult sau de puţin va semăna varianta de la finalul dezbaterii publice cu cea existentă acum”.

Dna Ecaterina Andronescu declară că nu este de acord cu multe dintre prevederile noului proiect, de exemplu cu revenirea clasei pregătitoare la grădiniţă. „Nu-mi puneţi în sarcină prevederile acestui proiect“, spune dna Andronescu.

Atunci, cine sunt autorii noului proiect de lege, dacă toţi se leapădă de el ca dracu de tămâie? A fost promovat de parlament, în dezbatere publică, fără acordul şefei Comisiei de Învăţământ din Senat, dna Andronescu? Mister total!

Sindicatele spun că nu ştiau nici ele de acest proiect, că ar fi acelaşi proiect al dnei Andronescu din 2009-2010, elaborat la concurenţă cu proiectul Miclea- Funeriu.

Simion Hancescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), a declarat că draftul legii "nu a fost discutat cu noi, este promisiunea doamnei Andronescu.

Mai mult, Simion Hancesu are o opinie tranşantă, apropos de liceele tehnologice, diferită de ce prevede proiectul de lege:

"Şcoala profesională este o altă temă, având în vedere că s-a ales praful de sistem. Trebuie investit mult aici. Liceele tehnologice sunt o prostie, trebuie şcoli profesionale în care să fie angrenaţi agenţi economici".

Marius Nistor, preşedintele federaţiei sindicale Spiru Haret, se leapădă şi dânsul de actualul proiect, declarând că trebuie pornit totul de la zero, un moment To al educaţiei, ţinând cont de cerinţele sistemului.

Doar că din momente în momente To, începând din anii 90, am ajuns la următoarea situaţie a educaţiei româneşti:

-330.000 de elevi au parcursul liceul degeaba, în ultimii 5 ani. N-au luat examenul de bacalaureat sau nici nu s-au prezentat la el.

-Daca în 2003 aveam 270.000 de elevi în şcoli profesionale, acum avem 30.000

-La trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, abandonul şcolar este de 25-30%. Elevii şi tinerii fug de şcoală, pentru că nu le oferă competenţele cerute de angajatori.

-PISA 2012 ne plasează pe ultimul loc în Europa la ştiinţe şi înţelegerea textelor şi pe penultimul loc la matematică.

-Piata muncii reclamă absenţa muncitorilor calificaţi, în lipsa cărora nu putem avea o economie competitivă şi atractivă, deci un nivel de trai decent.

Cine a promovat actualul proiect al Legii educaţiei? Toţi factorii cu putere de decizie se spală pe mâini, când au văzut primirea extrem de negativă stârnită de acest proiect.

Ministrul Câmpeanu zice că nu este al ministerului şi are multe aspecte criticabile, Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei de Învăţământ din Senat, camera decizionala in materie de educaţie, spune şi dânsa că nu este de acord cu multe din prevederile proiectului, iar sindicatele spun că habar n-au de acest proiect, nu i-a întrebat şi consultat nimeni.

„Nu pot să cred că aceasta este noua lege a Educaţiei. Este foarte veche şi foarte nepieptănată ca să zic aşa. Deja depăşită”, a fost de părere şi Şerban Iosifescu, preşedintele ARACIP.

Ştiam că suntem o ţară a paradoxurilor, dar chiar aşa, să aruncăm în spaţiu public un proiect de lege pe care nu şi-l asumă nimeni şi, mai mult, nimeni nu este de acord cu el, e deja prea mult.

În aceste condiţii, nu întrevăd motivarea acestui proiect, alta decât un mijloc de ocupare a agendei media, pentru a acoperi alte subiecte mai tăioase.

Peste câteva săptămâni vom fi uitat complet de acest proiect, aşa că nu merită să ne mai batem capul cu el.
http://adevarul.ro/news/eveniment/noua-lege-educatiei-renegata-deinitiatoarea-ecaterina-andronescu-1_556de585cfbe376e35db9434/index.html

Noua Lege a Educaţiei, renegată şi de iniţiatoarea Ecaterina Andronescu

Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ a Senatului, de unde proiectul noii Legi a Educaţiei a fost lansat în dezbatere publică, a anunţat la Adevărul Live că nu-şi asumă prevederile şi că acesta trebuie modificat.

După doar două zile de dezbateri şi după ce a fost criticat de toată lumea, proiectul noii Legi a Educaţiei a rămas fără niciun susţinător. Chiar şi Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ a Senatului, de unde proiectul a plecat spre consultare, a anunţat ieri că nu-şi asumă prevederile. Ba mai mult, pentru că i s-a reproşat că a trimis spre consultare o copie învechită după legea în vigoare, Andronescu a recunoscut că proiectul trebuie modificat serios. „Aş vrea să nu-mi puneţi în sarcină prevederile acestui proiect. Au rezultat din dezbaterea din Comisia pentru Învăţământ a Senatului”, a declarat marţi la Adevărul Live Ecaterina Andronescu.

La rândul lui, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a subliniat că este dezamăgit de document. „Proiectul este departe de ceea ce am discutat că avem nevoie. Mă aşteptam ca acest proiect să ofere un punct de vedere mai actualizat”, a declarat pentru „Adevărul” Sorin Cîmpeanu.

Pe de altă parte, sindicaliştii susţin că de proiect ar fi trebuit să se ocupe chiar ministrul, care cunoaşte cel mai bine problemele din sânul sistemului. „Iniţiativa trebuie să aparţină Guvernului, prin ministerul de resort”, a spus liderul de sindicat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret“.

Bac internaţional, un vis prea scump

Însă se pare că Ecaterina Andronescu nu intenţionează să stea departe de noua lege. Întrebată dacă este dispusă să-şi asume responsabilitatea pentru coordonarea unui astfel de proiect, fostul ministru a susţinut că „niciodată nu m-am dat înapoi de la responsabilităţi, dar acest proiect trebuie ameliorat substanţial în conţinut”.

Astfel, una dintre principalele propuneri ale acesteia pentru ameliorarea legii este o specializare mai accentuată în ultimele două clase de liceu şi Bacalaureatul diferenţiat, în funcţie de competenţe şi de direcţia pe care elevul doreşte să o urmeze. „Dacă acceptăm Bacalaureat diferenţiat, nu putem accepta rute profesionale identice pentru toţi cei care se orientează spre o formă sau alta. Astfel, în lege trebuie să prevedem rute ulterioare. Spre exemplu, cineva a vrut să susţină cea mai simplă formă de Bacalaureat cu care nu are acces în universitate, dar dacă peste o jumătate de an se gândeşte că ar trebui totuşi să meargă spre o universitate, atunci să aibă posibilitatea să se întoarcă şi să susţină un Bacalaureat adecvat şi să poată merge mai departe, deci să fie un sistem deschis“, este varianta de examen propusă de senator.

În acest context îşi face loc şi introducerea Bacalaureatului Internaţional, ca opţiune pentru elevi, deşi Andronescu atrage atenţia asupra costurilor mari pe care le-ar presupune o astfel de alternativă. „Este o formulă care a fost acceptată în România, nu a fost prinsă în lege pentru că atunci când ne-am interesat, taxa era de 6.000 de euro. Nu am putut să introducem Bac-ul Internaţional pentru că era greu să punem în sarcina părinţilor o asemenea susţinere. Dacă găsim o formulă care să fie rezonabilă şi pentru părinţi şi să nu creăm şi discriminări prin modul în care introducem în lege, atunci nu am nimic împotrivă“, a spus Andronescu.

Expertul în Educaţie Marian Staş aminteşte însă că, de fapt, taxa de 6.000 de euro nu ar fi pusă în cârca părinţilor, fiindcă este vorba de taxa pe care o plăteşte şcoala ca să se înscrie la Bacalaureatul Internaţional. „6.000 e taxa anuală de membership a şcolilor. Un set de examene de absolvire revine la 400-450 de euro/elev. Comitetele de părinţi pot acoperi 80% din aceste costuri, iar familiile, restul de 20%“, a explicat Staş.

„Homeschooling“-ul, reglementat prin lege

Cât priveşte articolul 68, alineatul 9 din proiectul noii legi care spune că „elevii educaţi acasă, în condiţiile legii, pot susţine examenul de Bacalaureat în unul din centrele în care acesta se organizează”, Andronescu a mărturisit că ar trebui făcută o echivalare a învăţării nonformale, pentru ca tinerii care îşi permit să poată studia acasă. „Va trebui să găsim o formulă prin care competenţele acestea achiziţionate nonformal să poată fi recunoscute. Astfel, prin procese de evaluare, să poată şi aceşti copii să se înscrie la examenele naţionale. Trebuie să dăm mai multă flexibilitate prin lege“, a mai spus Andronescu.

Directorii de şcoală, aleşi ca rectorii

Fostul ministru ar schimba şi modul în care sunt numiţi directorii de şcoli. Mai exact aceasta ar vrea ca directorii de şcoală să fie aleşi ca rectorii. „Este tot un fel de concurs pentru că te supui votului după ce ai prezentat un plan managerial. Dacă cel ales nu face ceea ce s-a angajat să facă, atunci legea trebuie să prevadă pârghii în mâinile celor care l-au votat ca să poată să-l scoadă din funcţia respectivă. Până la urmă, consiliul acela profesoral este responsabil pentru soarta şcolii şi pentru performanţa ei. Directorul trebuie să ştie că răspunde şi în faţa Consiliului profesoral, şi în faţa părinţilor“, a spus Andronescu.

Modificări-cheie

Una dintre cele mai importante modificări din proiectul de lege este introducerea concursului de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Naţională. Astfel, admiterea la liceu ar urma să se desfăşoare în două etape. La liceele bune se va organiza concurs, iar elevii vor intra în funcţie de media compusă din nota de la examen (50%), media de la Evaluarea Naţională (30%) şi mediile anilor de gimnaziu (20%). Însă Evaluarea Naţională se transformă şi ea într-un examen la 5 materii, parte din probe putând fi susţinute şi în timpul ultimului an de gimnaziu. O altă modificare pe care o aduce noul proiect este descentralizarea unităţilor de învăţământ. Mai exact, concursurile de ocupare a posturilor vacante pentru cadrele didactice sau directori nu vor mai fi organizate de inspectoratele şcolare, ci de unităţile de învăţământ, după o metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei.

http://adevarul.ro/locale/galati/recompensa-excelenta-Santierul-naval-damen-arcelormittal-vor-premia-olimpicii-galateni-1_556d6d78cfbe376e35d7829d/index.html

Recompensă pentru excelenţă. Şantierul Naval Damen şi ArcelorMittal vor premia olimpicii gălăţeni

Este prima dată cȃnd cele două mari companii colaborează în cadrul unor proiecte de responsibilitate socială. Toţi elevii care s-au clasat pe primele trei locuri la olimpiadele naţională vor primi recompense financiare.

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi şi Şantierul Naval „Damen” Galaţi, principalii piloni ai economiei locale, au decis să-şi unească eforturile pentru a sprijini învăţamȃntul local. În luna iunie, cele două companii vor premia cei mai buni elevi ai judeţului Galaţi, care s-au clasat pe primele trei locuri la olimpiadele şcolare naţionale.

Este prima dată cȃnd cele două companii colaborează în cadrul unor proiecte de responsibilitate socială, iar acţiunea lor concertată poate să devină un exemplu şi pentru alte firme gălăţene importante. ArcelorMittal Galaţi a premiat, opt ani consecutiv, performanţele şcolare şi a implementat o serie de proiecte care sprijină atȃt copiii, cȃt şi profesorii din comunitatea locală.

„Pentru că dorim să ne consolidăm poziţia de membru responsabil în cadrul comunităţii locale, strategia noastră la Galaţi se axează pe învăţămȃnt şi sănătate”, a spus Bruno Ribo, directorul executiv ArcelorMittal Galaţi.

„Suntem bucuroşi să vedem că prietenii şi partenerii noştri de afaceri de la Damen ni s-au alăturat în cadrul acestui prim proiect de premiere a celor mai buni elevi din judeţ. Astfel, împreună încurajăm excelenţa în educaţie urmȃnd să premiem cele mai bune rezultate”, a adăugat Ribo.

Şantierul Naval Damen, împreună cu o parte dintre subcontractorii săi, a sprijinit, în anii trecuţi, proiecte educaţionale adresate elevilor provenind din zone mai puţin favorizate dar a premiat şi performanţele academice. La sfȃrşitul anului 2014, Damen Galaţi a primit din partea Asociaţiei de Afaceri Olandezo-Română, Premiul pentru Responsabilitate Socială, pentru iniţiativele grupului privind investiţiile în comunitatea locală.

„Şantierul Naval Damen Galaţi este încȃntat să-şi unească forţele cu ArcelorMittal Galaţi pentru a recunoaşte rezultatele deosebite obţinute de elevii judeţului nostru în cadrul concursurilor din acest an ale olimpiadelor naţionale”, a declarat Christopher van der Stelt, Directorul General al Şantierului Naval Damen Galaţi.

„Grupul Damen şi companiile membre au o istorie strălucită în ceea ce priveşte acţiunile de responsabilitate socială şi sunt implicate în sprijinirea multor cauze merituoase din întreaga lume, educaţia fiind una dintre cele mai importante, întrucȃt asigură un viitor mai bun şi mai prosper copiilor noştri. Aş dori, de asemenea, să îi mulţumesc personal lui Bruno Ribo pentru că a invitat Damen Galaţi şi pe mine să ne alăturăm acestei cauze merituoase şi sper să continuăm colaborarea cu dumnealui şi compania pe care o reprezintă, contribuind astfel la îmbunătăţirea sistemului educaţional din judeţul nostru”, a mai spus directorul Damen.

Cele două companii au anunţat că urmează să mai colaboreze şi în cadrul altor proiecte educaţionale locale.

http://www.evz.ro/cacialmaua-din-educatie-ecaterina-andronescu-i-a-varat-pe-gat-lui-campeanu-o-lege-care-a-stat-5-ani-la-naftalina.html