Motto: ” Ce noroc ar avea omenirea daca ar exista multe natii care sa-i fi adus- fata de numarul de locuitori- atat cat i-a adus natia romana in ultimii 120 de ani”
Motto: ” Ce noroc ar avea omenirea daca ar exista multe natii care sa-i fi adus- fata de numarul de locuitori- atat cat i-a adus natia romana in ultimii 120 de ani”
HENRI COANDA
Ion I. Agârbiceanu 1907-1971
n. 6 ianuarie 1907, com. Bucium, judeţul Alba - d. 9 martie 1971, Cluj) a fost un fizician român.
Specialist în fizică atomică-spectroscopie, s-a remarcat drept
inventator al primului laser cu gaze din România între anii 1960-1961, al treilea din lume.
A fost membru corespondent al Academiei Române. Este fiul prozatorului Ion Agârbiceanu.
Grigore Antipa 1867-1944
(n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucureşti) a fost un naturalist, biolog darvinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog şi profesor universitar român. Este întemeietorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti.
Inventator al dioramelor.
A făcut studii universitare la Jena (Germania), cu celebrul naturalist Ernst Haeckel (1834-1919), inventatorul ecologiei. Şi-a continuat cercetările ştiinţifice în Franţa şi Italia. Din această perioadă datează un studiu asupra evoluţiei glandei timus la peşti.
A făcut studii universitare la Jena (Germania), cu celebrul naturalist Ernst Haeckel (1834-1919), inventatorul ecologiei. Şi-a continuat cercetările ştiinţifice în Franţa şi Italia. Din această perioadă datează un studiu asupra evoluţiei glandei timus la peşti.
Constantin N. Arseni
n. 3 februarie 1912, Dolhasca, judeţul Suceava - d. 5 iulie 1994, Bucureşti) a fost un medic neurochirurg român, profesor universitar şi director al clinicii de Neurochirurgie a facultăţii de medicină din Bucureşti, discipol şi continuator al lui Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei româneşti. A fost Membru titular al Academiei Române (1991). Considerat cel mai mare neurochirurg al vremii sale.
· Membru titular al Academiei Române
· Membru titular al Academiei Române
· World Federation of Neurosurgery
· Société française de Neurologie
· New York Academy of Sciences
· Royal Society of Medicine (Londra)
· Societatea Română de Psihoneuroendocrinologie
Ana Aslan
Ana Aslan (n. 1 ianuarie 1897, la Brăila - d.20 mai 1988, la Bucureşti) a fost medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie (1958 - 1988).
A evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalităţi internaţionale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali.
A evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalităţi internaţionale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali.
Gheorghe Bănciulescu
Un pilot român devenit celebru prin faptul că a fost primul pilot din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare.
Gheorghe Bănciulescu s-a născut la 28 decembrie 1898, la Iaşi, în familia ofiţerului de infanterie cu acelaşi nume. A urmat Liceul militar din Iaşi, apoi Şcoala de infanterie de la Botoşani.
Pentru prima oară în practica mondială, Gheorghe Bănciulescu, cu picioarele amputate, a condus un avion.
Pentru prima oară în practica mondială, Gheorghe Bănciulescu, cu picioarele amputate, a condus un avion.
Acest lucru s-a petrecut în iulie 1927, şi pentru acest fapt, în octombrie acelaşi an, Luis Bartou, preşedintele Franţei, a conferit căpitanului–aviator român „Ordinul Legiunea de Onoare cu grad de cavaler”.
În primăvara anului 1928, a avut loc primul miting aerian pe Aerodromul Băneasa, unde mii de spectatori au urmărit acrobaţiile lui aeriene.
Englezii il au pe Douglas Bader, rusii pe Alexei Petrovici Maresiev, dar primul dintre toti, a fost Gh. Banciulescu.
Englezii il au pe Douglas Bader, rusii pe Alexei Petrovici Maresiev, dar primul dintre toti, a fost Gh. Banciulescu.
George de Bothezat (1883 – 1940)
Profesor de matematica la Dayton, el a construit un elicopter cu 4 rotoare a cate 6 pale; zborul a avut loc la 18 dec. 1922;
Creatorul elicopterului modern si al teoriei generale a zborului;
Tot el a calculat traiectoriile unui zbor de la Pamant la Luna, calcule ce au fost date de referinta pentru programul spatial “Apollo”.
This helicopter, designed by George De Bothezat and Ivan Jerome, made its first public flight on December 18, 1922, at McCook Field near Dayton, Ohio.
Hermann Oberth
1917. - La Sighisoara Hermann Oberth realizeaza proiectul unei rachete militare uriase, in trepte, cu combustibil lichid. Proiectul nu intereseaza insa autoritatile militare ale vremii.
A fost profesorul lui Werner von Braun, specialistul de la NASA, proiectantul rachetelor SATURN-5.
A fost profesorul lui Werner von Braun, specialistul de la NASA, proiectantul rachetelor SATURN-5.
1884 - 1965 Inventatorul elicei duble cu pas variabil si al motorului rotativ, pionier al aviatiei moderne. S-a nascut la Bârlad, în anul 1884, oras în care a urmat scoala primara si liceul.
Experimenteaza, pentru prima data, pe un model, variatia ciclica a pasului palelor rotorului portant, ca solutie pentru asigurarea zborului orizontal, a stabilitatii si pilotarii elicopterelor.
Experimenteaza, pentru prima data, pe un model, variatia ciclica a pasului palelor rotorului portant, ca solutie pentru asigurarea zborului orizontal, a stabilitatii si pilotarii elicopterelor.
ALEXANDRU CIURCU
Nscut la Sercaia, langa Brasov, la 1848, a realizat primul motor cu reactie, montat pe o barca, pe Sena, la1886.
Gravură cu cel de-al doilea experiment al lui Ciurcu şi Buisson, efectuat la 16 decembrie 1886. Comparaţia cu ilustraţia anterioară arată modul în care se dezvoltase instalaţia de propulsare cu reacţie în intervalul dintre cele două experimente. (după revista “La Nature” 1887)
Gravură cu cel de-al doilea experiment al lui Ciurcu şi Buisson, efectuat la 16 decembrie 1886. Comparaţia cu ilustraţia anterioară arată modul în care se dezvoltase instalaţia de propulsare cu reacţie în intervalul dintre cele două experimente. (după revista “La Nature” 1887)
Elie Carafoli
(n. 15 septembrie 1901, Veria, Grecia – d. 1983, Bucureşti) a fost un inginer român de origine aromână, considerat un pionier în domeniul aerodinamicii. Academician.
Elie Carafoli a deschis primul curs de Aeronautică la Şcoala Politehnică din Bucureşti, în anul 1928. A fost primul pas în înfiinţarea Facultăţii de Aeronave din Bucureşti.
Elie Carafoli a deschis primul curs de Aeronautică la Şcoala Politehnică din Bucureşti, în anul 1928. A fost primul pas în înfiinţarea Facultăţii de Aeronave din Bucureşti.
Ani la rand, a fost Presedintele Federatiei Internationale de Aeronautica.
Membru de onoare al Academiei Regale Britanice.
Specializarea a făcut-o la Paris (1924), la Sorbona, unde şi-a luat licenţa şi doctoratul în ştiinţele fizico-matematice. Până în 1928 lucrează la Institutul Aerotehnic de la Saint-Cyr unde elaborează mai multe lucrări şI monografii ample. Se remarcă lucrarea fundamentală de aerodinamică dedicată teoriei profilelor aerodinamice-dintre care unele au fost denumite de cunoscuţi autori “profile Carafoli”.
Specializarea a făcut-o la Paris (1924), la Sorbona, unde şi-a luat licenţa şi doctoratul în ştiinţele fizico-matematice. Până în 1928 lucrează la Institutul Aerotehnic de la Saint-Cyr unde elaborează mai multe lucrări şI monografii ample. Se remarcă lucrarea fundamentală de aerodinamică dedicată teoriei profilelor aerodinamice-dintre care unele au fost denumite de cunoscuţi autori “profile Carafoli”.
Henri Coandă
(n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972) - academician şi inginer român, pionier al aviaţiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele.
Primul avion cu propulsie reactivă de fapt un avion cu reacţie, fără elice, numit convenţional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon internaţional aeronautic de la Paris -1910.
Primul avion cu propulsie reactivă de fapt un avion cu reacţie, fără elice, numit convenţional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon internaţional aeronautic de la Paris -1910.
Efectul Coandă. Primele observaţii le face cu ocazia studierii primului avion cu reacţie din lume, Coandă 1910. După ce avionul decola, Henri Coandă observă că flăcările şi gazul incandescent ieşite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj.
Efectul Coandă. Primele observaţii le face cu ocazia studierii primului avion cu reacţie din lume, Coandă 1910. După ce avionul decola, Henri Coandă observă că flăcările şi gazul incandescent ieşite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj.
Abia după peste 20 de ani de studii ale lui şi altor savanţi, inginerul român a formulat principiul din spatele aşa-numitului efect Coandă, numit astfel de profesorul Albert Metral.
Abia după peste 20 de ani de studii ale lui şi altor savanţi, inginerul român a formulat principiul din spatele aşa-numitului efect Coandă, numit astfel de profesorul Albert Metral.
George(Gogu) Constantinescu
(n. 4 octombrie 1881, Craiova, d. 11 decembrie 1965, Londra) - om de ştiinţă şi inginer român, deseori considerat a fi cel mai importanţ inginer român.
A fost creatorul unui noi domeniu al mecanicii, numit sonicitate, care descrie transmiterea energiei prin vibraţii în corpurile fluide sau solide. A aplicat noua teorie în numeroase invenţii: motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic, automobilul automat (1923) şi altele.
A fost creatorul unui noi domeniu al mecanicii, numit sonicitate, care descrie transmiterea energiei prin vibraţii în corpurile fluide sau solide. A aplicat noua teorie în numeroase invenţii: motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic, automobilul automat (1923) şi altele.
În august 1916 s-au realizat primele teste cu un avion echipat cu ceea ce avea să devină Constantinesco Fire Control Gear sau “C.C. Gear”. Succesul şi superioritatea faţă de sitemul utilizat de aviaţia germană s-a bucurat în sfârşit şi de recunoaşterea oficială, astfel că, până la sfârşitul războiului, peste 50.000 aparate de zbor americane si britanice au fost dotate cu astfel de sisteme, lucru considerat esential in victoria Antantei in Primul Razboi Mondial.
În august 1916 s-au realizat primele teste cu un avion echipat cu ceea ce avea să devină Constantinesco Fire Control Gear sau “C.C. Gear”. Succesul şi superioritatea faţă de sitemul utilizat de aviaţia germană s-a bucurat în sfârşit şi de recunoaşterea oficială, astfel că, până la sfârşitul războiului, peste 50.000 aparate de zbor americane si britanice au fost dotate cu astfel de sisteme, lucru considerat esential in victoria Antantei in Primul Razboi Mondial.
Recunoaşterea lui Gogu CONSTANTINESCU pe plan internaţional este atestată printr-un tablou publicat de revista britanică "The Graphic" în anul 1926, în care sunt prezentate ilustre personalităţi ştiinţifice ale vremii, începând cu Einstein, Edison, Kelvin, Gogu Constantinescu (primul pe rândul al doilea), Rutherford, Marie Curie etc.
Recunoaşterea lui Gogu CONSTANTINESCU pe plan internaţional este atestată printr-un tablou publicat de revista britanică "The Graphic" în anul 1926, în care sunt prezentate ilustre personalităţi ştiinţifice ale vremii, începând cu Einstein, Edison, Kelvin, Gogu Constantinescu (primul pe rândul al doilea), Rutherford, Marie Curie etc.
De la stânga la dreapta şi de sus în jos: Einstein, Kelvin, Graham Bell, Edison, Lister, Oliver Lodge, Gogu Constantinescu, Marconi, Ch. Parsons, J.J. Thomson, J. Dewar, W. Ramsay, D. Wright, Donald Ross, Marie Curie, E. Rutherford, J. Larm
De la stânga la dreapta şi de sus în jos: Einstein, Kelvin, Graham Bell, Edison, Lister, Oliver Lodge, Gogu Constantinescu, Marconi, Ch. Parsons, J.J. Thomson, J. Dewar, W. Ramsay, D. Wright, Donald Ross, Marie Curie, E. Rutherford, J. Larm
Sonicity is the science of transmitting mechanical energy through vibrations. Starting from the theory of the musical accords, Gogu Constantinescu found the laws for transmitting the mechanical power to the distance through oscillations that propagate in continuous environments (liquid or solid) due to their elasticity. At the Romanian Academy conference of the 14th of November 1919, Gogu Constantinescu presented the multiple functioning of the sonicity in transports, energetics and petroleum drillings.
Sonicity is the science of transmitting mechanical energy through vibrations. Starting from the theory of the musical accords, Gogu Constantinescu found the laws for transmitting the mechanical power to the distance through oscillations that propagate in continuous environments (liquid or solid) due to their elasticity. At the Romanian Academy conference of the 14th of November 1919, Gogu Constantinescu presented the multiple functioning of the sonicity in transports, energetics and petroleum drillings.
The laws used in sonicity are the same with the laws used in electricity. Gogu Constantinescu founded the theory of the sonicity and made the sonic engine. Using an invention of Gogu Constantinescu on a sonicity application, the British military aviation held supremacy during World War First.
The laws used in sonicity are the same with the laws used in electricity. Gogu Constantinescu founded the theory of the sonicity and made the sonic engine. Using an invention of Gogu Constantinescu on a sonicity application, the British military aviation held supremacy during World War First.
Astrofizicianul Nicolae Donici – un Einstein al Moldovei
Membru de Onoare al Academiei Române, unul dintre primii cercetători ai spectrului solar, cometelor, stelelor, planetei Saturn, luminii zodiacale
S-a născut la 1 septembrie 1874 în Chişinău, într-o familie de boieri moldoveni.
S-a născut la 1 septembrie 1874 în Chişinău, într-o familie de boieri moldoveni.
În 1883 a absolvit gimnaziul nr. 1 din Odesa, în 1897, facultatea de fizică şi matematică a Universităţii Novorosiisk din Odesa, cu Diplomă de gradul I.
Cercetările astronomice ale lui Nicolae Donici se referă la astronomia soarelui, cromosferei, planetelor, luminii zodiacale. A observat 8 eclipse de soare în diferite părţi ale lumii, 8 eclipse de lună.
Cercetările astronomice ale lui Nicolae Donici se referă la astronomia soarelui, cromosferei, planetelor, luminii zodiacale. A observat 8 eclipse de soare în diferite părţi ale lumii, 8 eclipse de lună.
A stabilit că planeta Mercur nu are atmosferă, a observat cometa Halley în anul trecerii la periheliu (1910), a cercetat planeta Saturn, a observat şi măsurat lumina zodiacală în Egipt (1908) şi în Algeria (1947-1952)
Justin Capră
(n. 22 februarie 1933 la Măgureni, Prahova, România) este un inventator şi inginer român.
În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capră a inventat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor.
În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capră a inventat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor.
Prioritatea sa fata de americani este de patru ani (1957 fata de 1961).
Are multiple realizari unice, pe plan mondial.
Dragomir M. Hurmuzescu
(n. 13 martie 1865, Bucureşti - d. 31 mai 1954, Bucureşti), fizician, inventator, profesor la Universitatea din Iaşi, membru al Academiei Române este fondatorul învăţământului electrotehnic din România şi colaborator al soţilor Curie.
A avut contribuţii în domeniile electricităţii şi fizicii razelor X. A inventat dielectrina şi a construit electroscopul care-i poartă numele (1894).
A avut contribuţii în domeniile electricităţii şi fizicii razelor X. A inventat dielectrina şi a construit electroscopul care-i poartă numele (1894).
A fost ctitor al radiofoniei româneşti. El repetă şi realizează la Iaşi în anul 1901 experimentele de comunicaţie prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Al. Popov şi ale altora din perioada 1895-1901.
Traian Lalescu
(n. 12 iulie/24 iulie 1882, Bucureşti - d. 15 iunie 1929, Bucureşti) - academician şi matematician român, profesor universitar la Bucureşti şi la Timişoara.
Membru al Academiei Romane, a publicat in 1910 Introducere in teoria ecuatiilor integrale (primul tratat din lume asupra ecuatiilor integrale, devenit clasic in literatura de specialitate), urmat de o lunga serie de studii in domenii diverse cum ar fi ecuatiile functionale, seriile trigonometrice, fizica matematica, geometria, mecanica, algebra sau istoria matematicii.
Membru al Academiei Romane, a publicat in 1910 Introducere in teoria ecuatiilor integrale (primul tratat din lume asupra ecuatiilor integrale, devenit clasic in literatura de specialitate), urmat de o lunga serie de studii in domenii diverse cum ar fi ecuatiile functionale, seriile trigonometrice, fizica matematica, geometria, mecanica, algebra sau istoria matematicii.
Stefania Maracineanu
Putini stiu, ca adevarata descoperitoare a radioactivitatii artificiale a fost romanca Stefania Maracineanu, nu Irène si Frédéric Joliot Curie, care au luat Premiul Nobel pentru chimie cu aceasta descoperire, in 1935.
Stefania Maracineanu, in tara, s-a ocupat de fenomenele meteorologice descoperind procedeul de declansare artificiala a ploii. A provocat prima ploaie artificiala din lume la Bucuresti in 1931.
Stefania Maracineanu, in tara, s-a ocupat de fenomenele meteorologice descoperind procedeul de declansare artificiala a ploii. A provocat prima ploaie artificiala din lume la Bucuresti in 1931.
Este invitata, de altfel, de guvernul francez sa-si continue cercetarile in aceasta directie, in 1934, in Sahara. Continuand cercetarile in domeniul fenomenelor naturii a stabilit o legatura intre cutremure si precipitatii.
GRIGORE C. MOISIL 2006 – Anul internaţional UNESCO – « Grigore C. Moisil »
Grigore Constantin Moisil (n. 10 ianuarie 1906, Tulcea - d. 21 mai 1973, Ottawa, Canada) a fost un matematician român, considerat părintele informaticii româneşti, “un Iorga al Matematicii”.
Savant de renume mondial, academician, matematician şi profesor la Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti, deschizător de drumuri cu contribuţii inovatoare în matematică, informatică, automatică şi cibernetică.
Savant de renume mondial, academician, matematician şi profesor la Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti, deschizător de drumuri cu contribuţii inovatoare în matematică, informatică, automatică şi cibernetică.
A creat o scoala de Logica Matematica, aceea care a produs atatia programatori de faima mondiala (pentru Microsoft s.a.).
Gheorghe Munteanu Murgoci
(n. 20 iulie 1872, Măcin - d. 5 martie 1925) a fost un geolog, mineralog şi pedagog român, care împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan şi a înscris numele printre fondatorii "Institutului de Studii Sud Est Europene" din Bucureşti. A fost membru corespondent al Academiei Române.
Sofia Ionescu-Ogrezeanu
(n.25 aprilie1990 la Falticeni d.21 martie2008) - medic neurochirurg roman . Este prima femeie din lume care a activat în acest domeniu.
Sofia Ionescu este oficial prima femeie neurochirurg din lume. 47 de ani a operat pe creier si pe coloana.
Sofia Ionescu este oficial prima femeie neurochirurg din lume. 47 de ani a operat pe creier si pe coloana.
Pentru aceasta, cele mai celebre personalitati feminine au fost pacientii sai.
Nicolae Constantin Paulescu
(n. 8 noiembrie 1869, Bucureşti; d. 19 iulie 1931, Bucureşti), om de ştiinţă român, medic şi fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, a descoperit hormonul antidiabetic elaborat de pancreas, numit mai târziu Insulină.
Marele nedreptatit al Medicinii romanesti.
Nikola Tesl(e)a
(n. 10 iulie 1856, satul Smiljan, în apropiere de Gospić, Croaţia, pe atunci Graniţa Militară Croată - d. 7 ianuarie 1943, New York) a fost un inventator, fizician, inginer mecanic şi inginer electrician american.
După unele surse a fost istroromân, fiu al preotului ortodox Milutin Teslea şi al Gicăi Mandici. Astfel, numele iniţial de familie al lui ar fi fost Drăghici, nume înlocuit în timp prin porecla de Teslea, după meseria transmisă în familie, de dulgher (teslari).
După unele surse a fost istroromân, fiu al preotului ortodox Milutin Teslea şi al Gicăi Mandici. Astfel, numele iniţial de familie al lui ar fi fost Drăghici, nume înlocuit în timp prin porecla de Teslea, după meseria transmisă în familie, de dulgher (teslari).
Tesla este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă ai sfârşitului de secol 19 şi începutului de secol 20.
Curtea Suprema a SUA, adecis, in iunie-1943, ca adevaratul inventator al radioului a fost Tesla, nu Marconi, cu care a avut un lung proces!
ACAD. DR. ING. Victor Toma
Creatorul primului calculator din România, premieră în Europa de Est. (« In timp ce eu gandeam matematici pentru computere, omul acesta chiar le facea! « – Grigore C. Moisil)
Format la şcoala cercetării de înaltă rigoare din IFA, sub oblăduirea academicianului Horia Hulubei, Victor Toma a conceput şi realizat în condiţii de pionierat, în 1957, CIFA 1, primul calculator din ţară şi din Europa de Est (exceptând URSS) şi a continuat cu seria CIFA 2-4 şi CET 500-501, realizări remarcabile ale perioadei (generatia II).
Format la şcoala cercetării de înaltă rigoare din IFA, sub oblăduirea academicianului Horia Hulubei, Victor Toma a conceput şi realizat în condiţii de pionierat, în 1957, CIFA 1, primul calculator din ţară şi din Europa de Est (exceptând URSS) şi a continuat cu seria CIFA 2-4 şi CET 500-501, realizări remarcabile ale perioadei (generatia II).
Ca specialist recunoscut a avut un cuvânt important de spus la întocmirea strategiei privind punerea bazelor industriei de tehnică de calcul din România, incepand cu anii ’50.
A fost primit în Academia Română, ca o recunoaştere a contribuţiei aduse la dezvoltarea tehnicii de calcul din România. A fost onorat cu ordine şi medalii.
A fost primit în Academia Română, ca o recunoaştere a contribuţiei aduse la dezvoltarea tehnicii de calcul din România. A fost onorat cu ordine şi medalii.
Un soare blând i-a luminat chipul înainte de a fi aşezat în cripta din colţul academicienilor din, cimitirul Bellu (28 nov 2008).
Costin D. Neniţescu
(n. 15 iulie 1902, Bucureşti; d. 29 iulie 1970, Buşteni), chimist român.
Este ales ca membru al Academiei Române şi al altor academii din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia). Primeşte numeroase premii, dintre care medalia “A.W.von Hofmann“, una dintre cele mai prestigioase medalii ştiinţifice.
Stefan S. Nicolau
La Paris, la Institutul Pateur, a fost pe rând asistent, sef de laborator si sef de serviciu (1920-1939). Intre timp si-a sustinut doctoratul la Sorbona (1925) si a fãcut un stagiu prelungit la National Institute for Medical Research – London (1927-1931).
In cursul a douã decenii de activitate stiintificã în Occident, Nicolau a publicat peste 250 articole si a primit cinci importante premii ale Academiei de Stiinte din Paris între care: premiul Bellion, 1926, premiul Breant, 1930, premiul Montyon, 1935
In cursul a douã decenii de activitate stiintificã în Occident, Nicolau a publicat peste 250 articole si a primit cinci importante premii ale Academiei de Stiinte din Paris între care: premiul Bellion, 1926, premiul Breant, 1930, premiul Montyon, 1935
Miron Nicolescu
n. 27 august 1903, Giurgiu - d. 30 iunie 1975, Bucureşti) - matematician român, membru titular al Academiei Române.
S-a înscris la Facultatea de stiinte a Universitãtii Bucuresti, sectia matematici, unde si-a trecut licenta în matematici în 1924. A plecat apoi la Paris, unde a urmat cursurile Scolii Normale Superioare, între anii 1925 si 1928. Si-a trecut din nou licenta în matematici, în anul 1926, iar în 1928 si-a sustinut doctoratul la Sorbona cu o tezã scrisã sub influenta cursurilor fãcute de Emile Picard.
S-a înscris la Facultatea de stiinte a Universitãtii Bucuresti, sectia matematici, unde si-a trecut licenta în matematici în 1924. A plecat apoi la Paris, unde a urmat cursurile Scolii Normale Superioare, între anii 1925 si 1928. Si-a trecut din nou licenta în matematici, în anul 1926, iar în 1928 si-a sustinut doctoratul la Sorbona cu o tezã scrisã sub influenta cursurilor fãcute de Emile Picard.
Miron Nicolescu a reprezentat peste hotarele tãrii Academia si Matematica româneascã. Domeniul de predilectie al lui Miron Nicolescu a fost Analiza matematicã, în special Teoria functiilor. În acest domeniu s-a ocupat de functii armonice, functii poliarmonice, functii policalorice.
Miron Nicolescu a reprezentat peste hotarele tãrii Academia si Matematica româneascã. Domeniul de predilectie al lui Miron Nicolescu a fost Analiza matematicã, în special Teoria functiilor. În acest domeniu s-a ocupat de functii armonice, functii poliarmonice, functii policalorice.
Stefan Odobleja
(n. 13 octombrie 1902 Izvoru Anestilor, judetul Mehedintii; d. 2octombrie 1978 drobeta Turnu Severin) - academician, filozof, medic militar român, creatorul pshihociberneticii şi părintele ciberneticii generalizate.
A se vedea cum timp de un secol nici un roman nu a primit mult ravnitul Premiu Nobel, desi savanti prioritari intr-ale stiintei au fost multi. In cazul lui Stefan Odobleja, s-a gasit ca principal vinovat razboiul, din pricina caruia s-a intrerupt receptarea capodoperei.
A se vedea cum timp de un secol nici un roman nu a primit mult ravnitul Premiu Nobel, desi savanti prioritari intr-ale stiintei au fost multi. In cazul lui Stefan Odobleja, s-a gasit ca principal vinovat razboiul, din pricina caruia s-a intrerupt receptarea capodoperei.
Astfel, Norbert Wiener, impreuna cu Claude Shannon, au fost declarati, oficial, inventatorii ciberneticii…
„Stefan Odobleja, parintele ciberneticii, si-a trait ultimii ani de viata cu sentimentul ca a fost jefuit de opera vietii sale si nu o opera oarecare.
„Stefan Odobleja, parintele ciberneticii, si-a trait ultimii ani de viata cu sentimentul ca a fost jefuit de opera vietii sale si nu o opera oarecare.
Ca un semn de aleasă recunoaştere faţă de întreaga sa operă, faţă de poziţia sa unică de precursor mondial al psihologiei consonantiste, a ciberneticii generalizate, Stefan Odobleja a fost ales post-mortem membru al Academiei Romane, în anul1990.
Octav Onicescu
n. 20 august 1892, Botoşani — d. 19 august 1983) a fost matematician român, întemeietor al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, careia i-a dat o noua axiomatizare, cu ajutorul noţiunii de "funcţie eveniment" sau "funcţie sumă".
A introdus conceptul de "lanţ cu legături complete", cea mai importantă contribuţie românească în teoria probabilităţilor. A fost autor al unei noi varietăţi de mecanică: "Mecanica invariantivă Onicescu".
A introdus conceptul de "lanţ cu legături complete", cea mai importantă contribuţie românească în teoria probabilităţilor. A fost autor al unei noi varietăţi de mecanică: "Mecanica invariantivă Onicescu".
George Emil Palade
A fost un medic şi om de ştiinţă american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, Laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1974.
De asemenea, Dr. George E.Palade a fost premiat în 1986, în Statele Unite, cu Medalia Naţională pentru Ştiinţă -- în biologie (National Medal of Science) pentru: "descoperiri fundamentale ('pioneering') a unei serii esenţiale de structuri supercomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii", (inclusiv cele umane).
De asemenea, Dr. George E.Palade a fost premiat în 1986, în Statele Unite, cu Medalia Naţională pentru Ştiinţă -- în biologie (National Medal of Science) pentru: "descoperiri fundamentale ('pioneering') a unei serii esenţiale de structuri supercomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii", (inclusiv cele umane).
Petrache Poenaru
(n. 10 ianuarie 17991,Benesti, judetul Valcea- d. 1875) pandur şi om de taină al lui TudorVladimirescu , creator al steagului Romaniei moderne, inginer ,matematician , inventator ,pedagog , membru titular al academiei Romane din 1870,fondatorul colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova, organizatorul învăţământului naţional românesc, inventatorul tocului revervor (brevetat de guvernul francez în mai 1827 sub titlul plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre).
Constitutia Romaniei prevede la articolul 12, alineatul 1 că „Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Proporţiile, nuanţele culorilor precum şi protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994
Constitutia Romaniei prevede la articolul 12, alineatul 1 că „Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Proporţiile, nuanţele culorilor precum şi protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994
Ştefan Procopiu
(n.19 ianuarie 1890, Barlad- 22 august 1972,Iasi) - fizician, profesor universitar şi inventator român. A descoperit Efectul Procopiu de depolarizare a luminii.
Descoperitor al Magnetonului Bohr-Procopiu (1919), nu i s-a acordă Premiul Nobel dintr-o neglijenţă a comisiei. Descoperitor al Efectului Procopiu. Savantul de valoare mondială a încetat din viaţă în Iaşi la 22august 1972 lăsând publicate 177 de lucrări ştiinţifice.
Descoperitor al Magnetonului Bohr-Procopiu (1919), nu i s-a acordă Premiul Nobel dintr-o neglijenţă a comisiei. Descoperitor al Efectului Procopiu. Savantul de valoare mondială a încetat din viaţă în Iaşi la 22august 1972 lăsând publicate 177 de lucrări ştiinţifice.
ELIZA LEONIDA - ZAMFIRESCU (1887 - 1973)
Elisa Leonida (sora inginerului Dimitrie Leonida) născută la 10 noiembrie 1887, la Galaţi a muncit cu îndîrjire, a învins prejudecăţile, iar în 1912 a obţinut diploma de inginer, specialitatea metalurgie-chimie şi încă purtînd menţiunea „cu distincţie". Ea a devenit astfel prima femeie-inginer nu numai din România, dar şi din Europa.
Traian Vuia
(n.17 august 1872, Bujorul, Caras –Severin; d. 3 septembrie 1950,Bucuresti,Romania) a fost un inventator român, pionier al aviaţiei. În 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare), cu un aparat mai greu decât aerul.
Problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât un vis.
Problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât un vis.
În ciuda acestor obstacole, Vuia nu renunţă la proiect şi se înscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 şi publicat pe 16 ocrombrie 1903. Invenţia brevetată se numeşte aeroplan automobil.
Gheorghe Ţiţeica
(n. 4/17 octombrie1873, Drobeta-Turnu_Severin- d. 5 februarie 19395, Bucuresti), matematician şi pedagog român. Profesor la Universitatea din Bucuresti şi la Scoala Politehnica dinBucuresti. Membru al Academiei Romane şi al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universitatii din Varsovia
Aceasta lunga lista cuprinde doar numele acelor savanti carora, din motive necunoscute, nu li s-a acordat Premiul Nobel. Distinctia a fost insa primita de altii, care practic s-au bucurat de creatiile romanesti, enumerate anterior. Sunt aproape 50 de potentiali laureati, al caror loc a fost ocupat de diverse alte persoane.
Aceasta lunga lista cuprinde doar numele acelor savanti carora, din motive necunoscute, nu li s-a acordat Premiul Nobel. Distinctia a fost insa primita de altii, care practic s-au bucurat de creatiile romanesti, enumerate anterior. Sunt aproape 50 de potentiali laureati, al caror loc a fost ocupat de diverse alte persoane.
