Un vis european?
În ciuda sondajelor care arată că energia solară se bucură de un grad crescut de simpatie, în ciuda unor succese repurtate în elaborarea şi implementarea unor soluţii durabile, nu poate fi vorba despre o mobilizare de proporţii în vederea trecerii spre o epocă solară. Pentru că aici avem de-a face cu o situaţie specială, chiar paradoxală: în momentul în care lumea îşi dă seama că am trăit mult peste posibilităţile noastre şi că va trebui să ne mulţumim pe viitor cu mult mai puţin, conceptul durabilităţii începe să îşi piardă din influenţă. Până la urmă, vorbim aici despre o strategie de reducţie conştientă. Şi tocmai de aceea ar trebui să existe potenţialul de a se găsi portiţe de ieşire viabile din crizele actuale. Cu toate acestea predomină părerea că doar după ce se va fi realizat o creştere economică 'robustă' ne vom putea permite să acţionăm în mod durabil. În loc de a ne aduna curajul de a ne mulţumi cu mai puţin, politica şi societatea insistă asupra unui plus iluzoric de creştere.
Încercarea de a prezenta, în situaţia actuală, durabilitatea ca pe un 'Vis European', este o idee îndrăzneaţă. Scriitorul american Jeremy Rifkin... riscă totuşi să facă această încercare surprinzătoare. El a prevăzut 'moartea lentă a Visului American' şi 'universalizarea Visului European'. Dar care sunt oare diferenţele? 'Visul European ridică relaţiile comunitare peste autonomia individuală, diversitatea culturală peste asimilare, calitatea vieţii peste acumularea averilor, dezvoltarea durabilă peste creşterea materială nelimitată' (p. 9). În secolul XX, spune Rifkin, atractivitatea unui model bazat în primul rând pe libertatea individului, pe dreptul neîngrădit de a accede la resurse şi pe acumularea nestăvilită de averi individuale începe să pălească. Acestui Vis American scriitorul îi opune noul Vis European. Trăsăturile acestuia sunt 'calitatea vieţii, respect reciproc faţă de culturi, o relaţie durabilă cu natura şi pace între semeni'.
Odată cu renunţarea la politica tradiţională centrată pe principiul puterii şi la supremaţia intereselor de ordin economic şi cu întoarcerea decisă spre principiul şi cultura empatiei, europenii au învăţat, spune Rifkin, din catastrofele petrecute de-a lungul -putere tăcută', Europa se poate îndrepta liniştită spre viitorul lumii globalizate a secolului XXI. 'Visul European străluceşte ca o linie argintie pe orizontul unei lumi copleşite de tot felul de nenorociri. El ne invită să păşim într-un nou ev al inclusivităţii, diversităţii, calităţii vieţii, dezvoltării jucăuşe, durabilităţii, al drepturilor universale ale omului, al drepturilor naturii şi al păcii pe Pământ. Noi, americanii', încheie Rifkin, 'am spus întotdeauna că merită să murim pentru Visul American. Pentru Visul European, în schimb, merită să trăim.'
Dostları ilə paylaş: |