Este o pierdere de timp şi de bani, bani care ar fi putut fi acordaţi examinatorilor. Observ că, din ce în ce mai mult, se încearcă «militarizarea» bacalaureatului

Părinți, la examenul de Evaluare Națională 2015: „Mediile de intrare la liceu vor fi mai mari decât cele de anul trecut”

Ieri, a avut loc ultima probă scrisă – cea de Matematică - a examenului de intrare la liceu de anul acesta. Multora dintre elevi subiectele date li s-au părut accesibile.

Circa 200.000 de absolvenți au încheiat, ieri, probele scrise ale examenului de Evaluare Națională 2015. Ultima probă a fost cea de Matematică.

Deși mulți absolvenți se temeau că subiectele mai ușoare la Limba română decât cele date cu un an înainte vor fi compensate printr-un examen mai greu la Matematică, nu a fost deloc așa.

Școala Gimnazială nr. 92, Sectorul 3, București, puțin după ora 10.00. Nici țipenie de părinte. Liniștea apăsătoare e spartă, când și când, de ciripitul vrăbiilor. Trei paznici stau ascunși la umbră cu ochii în telefoanele mobile. „N-a ieșit niciun elev?” „Niciunul. La ora asta? E prea devreme!”, își dă cu părerea unul dintre ei.

Liceul, ales după media la Bac

Două străzi mai încolo, la Școala Gimnazială nr. 112, câțiva părinți stau sprijiniți de gardul care străjuiește intrarea profesorilor.

Ora 10.15. Un grup numeros de băieți iese pe poartă. Luați la întrebări de părinții nerăbdători, băieții se pierd în explicații, mai ales că au ieșit din examen fără foile cu subiectele.

Media de la Evaluare contează 75% la admiterea la liceu. Restul reprezintă media claselor V-VIII

„Ce v-a dat?” „Ușor!”, par să fie de acord toți. „Păi, și de ce ați ieșit așa de repede? Examenul se termină abia la 11.00”. „La geometrie și trigonometrie n-am știut”. „Cam cât credeți că luați?” „6-7”.

Râzând și cărându-și unii altora pumni, băieții se îndepărtează. În urma lor, părinții încep discuții aprinse. „Dacă le-a dat ușor și la Matematică, înseamnă că mediile de admitere vor fi mai mari decât cele de anul trecut”, trage concluzia o mămică.

„A mea a făcut bine și la Română, deși mai bună e la Matematică”, spune o alta care adaugă că liceul vizat e „Hașdeu”. „A, acolo se intră cu 8 și ceva”. „Ba nu, peste 9, că vrea la științe sociale”.

Una dintre mame scoate din sacoșă un teanc de foi tipărite, pline de cifre, licee și medii. Se vede că și-a făcut o documentație serioasă.

„Fiica mea ar vrea la «Cuza». M-am uitat pe promovabilitatea de la Bacalaureat și este de peste 90%. E cel mai bun liceu din sector. La altele, am văzut doar proporții catastrofale: 10%-25%”, spune femeia, agitând „documentația”.

„Pe noi ne-au rupt anul trecut”

Ora 10.45. Absolvenții au ieșit în număr mare din examen și hărmălaia e în toi. Fiecare verifică ce a făcut și ce nu. „Ție câte grame de vopsea ți-a dat?” (unul dintre punctele de la Subiectul III le cerea elevilor să precizeze câte grame de vopsea sunt necesare pentru a acoperi suprafața laterală a unei piramide în anumite condiții date– n.red.). „1.925”, răspunde un băiat. „Ție?” „2.149”, pare confuză colega. Răspunsul corect este 2.160 de grame. Cine a scris altfel pierde 2 puncte.

Ora 11.00. Teoretic, examenul s-a încheiat, însă nu toți elevii au ieșit din clase. „Ce-or face acolo?”, se arată nerăbdătoare o mamă al cărei copil se află încă în examen. „Cine știe?” spune o alta. „Trebuie să rămână câte trei elevi în clasă până termină ultimul”, apare și explicația.

Două fete care abia au terminat a IX-a sunt nemulțumite: „Uite ce subiecte ușoare le-au dat ăstora. Păi, pe noi ne-au rupt anul trecut. Ce-am mai plâns când am văzut cât am luat!”.

Vineri vor fi afișate rezultatele la Evaluarea Națională și tot atunci pot fi depuse contestațiile. Pentru marți, 30 iunie, sunt așteptate re zultatele finale după contestații. Urmează completarea opțiunilor și repartizarea computerizată a elevilor la licee.

4.050 de centre de examen

Pentru susținerea probelor la Evaluarea Națională de anul acesta, Ministerul Educației a organizat 4.050 de centre de examen în toată țara. Lucrările candidaților sunt evaluate în 254 de centre zonale. Luni, 22 iunie, a avut loc proba scrisă la Limba și literatura română. Din cei 163.333 de elevi înscriși, au fost prezenți 159.122. Au fost eliminați din sălile de examen pentru tentativă de fraudă 5 candidați. Lucrările acestora au fost notate cu 1.

http://www.evz.ro/reguli-pentru-romanii-de-pretutindeni-care-vor-sa-invete-in-tara.html

Reguli pentru românii de pretutindeni care vor să înveţe în ţară

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a finalizat Metodologia pentru şcolarizarea românilor de pretutindeni, în învăţământul din România, în anul şcolar 2015-2016.

Potrivit metodologiei, românii de pretutindeni pot studia în unităţi de învăţământ preuniversitar în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, precum şi în instituţii de învăţământ superior de stat şi particular acreditate din România cu taxa în lei, în conformitate cu prevederile legale.

Ministerul precizează că din categoria românilor de pretutindeni fac parte: persoanele care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română, cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni, informrmează www.agerpres.ro.
Din această categorie mai fac parte românii emigranţi, fie că au păstrat sau nu cetăţenia română, descendenţii acestora, dar şi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Potrivit documentului, candidaţii pe locurile de studii ca bursieri ai statului român vor face dovada originii etnice române prin declaraţie pe proprie răspundere, pe baza voinţei liber exprimate, prin care îşi asumă identitatea culturală română, declaraţie care se completează la sediul misiunii diplomatice sau la sediul oficiului consular al României din statele de reşedinţă ale candidaţilor, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Pentru românii de pretutindeni, absolvenţi ai clasei a VIII-a din România, admiterea se realizează fără examen, prin concurs de dosare, respectiv prin repartizare computerizată, astfel: media de admitere se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 75%, şi media generală de absolvire a claselor V-VIII, care are o pondere de 25% în calculul mediei de admitere.
Totodată, pentru clasa a IX-a, media de admitere a candidaţilor trebuie să fie cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea pentru care se solicită înscrierea.

Aceeaşi metodologie prevede că românii de pretutindeni, absolvenţi cu diploma de licenţă din România, un alt stat membru al Uniunii Europene (UE) sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS; EFTA), precum şi din state terţe cu diplomă de licenţă sau echivalentă, recunoscută de Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED), se pot înscrie la studii universitare de masterat pe locuri cu taxa în lei, în cuantum stabilit pentru cetăţenii români.

Pentru anul de învăţământ 2015-2016 se stabilesc următoarele categorii de bursieri: fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă, locuri pentru care se asigură finanţarea taxelor de şcolarizare - bursa lunară, echivalentul în lei al sumei de 65 de euro/lună/elevi/studenţi (ciclul I), 75 de euro/lună/studenţi (ciclul II/medici rezidenţi) şi 85 de euro/lună/studenţi (ciclul III); pentru elevi, studenţi şi masteranzi bursa se acordă pe parcursul anului şcolar, respectiv academic, inclusiv în vacanţele de iarnă şi de primăvară, şi nu se acordă pe perioada vacanţei de vară.


http://www.evz.ro/varianta-7-la-matematica-la-evaluarea-nationala.html