European Commission José Manuel Durão Barroso

European Commission

José Manuel Durão Barroso

Președintele Comisiei Europene

Discurs privind starea Uniunii în 2012

Sesiunea plenară a Parlamentului European/Strasbourg

12 septembrie 2012

Stimate Domnule Președinte,

Stimați deputați,

1. Analiza situației

Sunt onorat să mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta acest al treilea discurs privind starea Uniunii într-un moment în care Uniunea Europeană continuă să fie în criză.

Este vorba nu numai de o criză financiară și economică și de o criză socială, ci și de o criză politică, o criză de încredere.

Cauzele aflate la originea acesteia sunt următoarele:

• 
  practicile iresponsabile din sectorul financiar;
  
• 
  nivelul nesustenabil al datoriei publice și, de asemenea,
  
• 
  o lipsă de competitivitate în unele state membre.
  

În plus, zona euro se confruntă cu propriile probleme structurale. Arhitectura acesteia nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor, iar dezechilibrele s-au acumulat în timp.

Toate acestea sunt, în prezent, în curs de remediere, însă necesită eforturi dureroase și dificile. Cetățenii sunt dezamăgiți și îngrijorați, având sentimentul că modul lor de viață este în pericol.

Spiritul de corectitudine și echitate între statele membre continuă să se deterioreze. Și fără echitate între statele membre, cum ar putea fi posibilă echitatea între cetățenii europeni?

În ultimii patru ani, am luat multe decizii îndrăznețe pentru a soluționa criza sistemică cu care ne confruntăm. Însă, în ciuda tuturor acestor eforturi, răspunsurile noastre nu au convins încă cetățenii, piețele sau partenerii noștri internaționali.

Din ce cauză? Deoarece, în repetate rânduri, am lăsat loc îndoielilor. Este vorba de îndoieli dacă unele țări sunt într-adevăr pregătite să realizeze reforme și să își recâștige competitivitatea. Îndoieli dacă alte țări sunt cu adevărat dispuse să fie solidare între ele, astfel încât moneda euro și proiectul european să fie ireversibile.

De prea multe ori, am asistat la apariția unei spirale vicioase. În primul rând, decizii foarte importante privind viitorul nostru sunt luate în cadrul reuniunilor europene la nivel înalt. Însă a doua zi putem observa chiar unele dintre persoanele care au luat deciziile menționate punându-le sub semnul întrebării, prin declarații conform cărora deciziile fie merg prea departe, fie sunt insuficiente. Acest tip de acțiuni creează o problemă de credibilitate. O problemă de încredere.

Nu este acceptabil ca aceste reuniuni la nivel european să fie prezentate ca niște meciuri de box, la sfârșitul cărora să se declare obținerea unei victorii prin knock-out împotriva unui adversar. Nu putem să facem parte din aceeași Uniune și să ne comportăm ca și cum am face parte din echipe diferite. Nu putem pune în pericol nouă decizii bune printr­o singură acțiune sau declarație care ridică îndoieli cu privire la tot ceea ce am realizat.

Aceasta este, stimați deputați, esența crizei politice de încredere cu care se confruntă Europa. Dacă actorii politici europeni nu respectă normele și deciziile pe care ei înșiși le­au stabilit, cum este posibil să-i convingă pe alții că sunt hotărâți să soluționeze această criză împreună?

Stimate Domnule Președinte,

Stimați deputați,

2. Provocarea cu care ne confruntăm – un nou mod de gândire pentru Europa

O criză de încredere este o criză politică. Însă, aspectul pozitiv este că, într-o democrație, nu există nicio problemă politică pentru care nu putem găsi o soluție politică.

De aceea, astăzi, doresc să dezbatem împreună chestiunile politice fundamentale privind situația în care ne aflăm în prezent și modul în care trebuie să mergem mai departe. Aș dori să mă concentrez asupra orientării politice și a viziunii care trebuie să ne inspire deciziile în materie de politici.

Nu voi enumera, desigur, toate aceste decizii individuale. Veți primi scrisoarea pe care am adresat-o Președintelui Parlamentului European, în care sunt prezentate prioritățile imediate ale Comisiei. Le vom discuta cu dumneavoastră înainte de adoptarea programului de lucru al Comisiei în această toamnă.

Mesajul pe care vi-l adresez astăzi este următorul: Europa are nevoie de o nouă direcție, iar aceasta nu poate fi bazată pe idei vechi. Europa are nevoie de un nou mod de gândire.

Mă întreb dacă, atunci când vorbim despre criză - și vorbim cu toții despre criză - am tras toate concluziile necesare în ceea ce privește acțiunile noastre. Atunci când vorbim despre globalizare - și vorbim cu toții mult despre acest subiect - am evaluat oare în mod corect impactul acesteia asupra rolului fiecăruia dintre statele noastre membre?

Punctul de pornire al unui nou mod de gândire pentru Europa este asumarea în mod corespunzător a tuturor consecințelor care decurg din provocările cu care ne confruntăm și care aduc o schimbare fundamentală în lumea în care trăim.

Acest punct de pornire implică faptul că nu mai trebuie să încercăm să răspundem întrebărilor din viitor cu ajutorul instrumentelor din trecut.

Încă de la începutul crizei am constatat, în repetate rânduri, că piețele mondiale interconectate sunt mai rapide și, prin urmare, mai puternice decât sistemele politice naționale fragmentate. Acest lucru subminează încrederea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor politice, alimentând populismul și extremismul atât în Europa, cât și în afara acesteia.

Realitatea este că, într-o lume interconectată, statele membre ale UE nu mai sunt în măsură să contribuie singure în mod eficient la schimbarea cursului evenimentelor. Însă, în același timp, ele nu au pus la dispoziția Uniunii din care fac parte - Uniunea noastră - instrumentele necesare pentru a face față acestei noi realități. Ne aflăm, în prezent, într­o fază de tranziție și într-un moment crucial, care necesită luarea unor decizii și existența unei voințe politice.

Da, globalizarea necesită o mai mare unitate la nivel european.

O mai mare unitate necesită o mai mare integrare.

O mai mare integrare necesită mai multă democrație la nivel european.

În Europa, aceasta înseamnă, în primul rând, să acceptăm faptul că suntem cu toții în aceeași situație și să recunoaștem caracterul comun al intereselor noastre europene.

De asemenea, înseamnă să acceptăm faptul că destinele noastre sunt interdependente și să dezvoltăm un adevărat spirit de responsabilitate comună și de solidaritate.

Deoarece, atunci când ne aflăm pe un vas în mijlocul furtunii, loialitatea absolută este minimul pe care putem să îl cerem de la ceilalți membri ai echipajului.

Acesta este singurul mod prin care vom putea ține pasul cu schimbările și prin care vom dobândi importanța și eficiența de care trebuie să dăm dovadă pentru a fi un actor mondial. Este singura modalitate de a ne proteja valorile, pentru că într-o lume aflată în continuă schimbare valorile au un rol esențial.

În secolul al XX-lea, o țară cu o populație de numai 10 sau 15 milioane de locuitori putea deveni o putere mondială. În secolului al XXI-lea, chiar și cele mai mari țări europene pot părea nesemnificative în comparație cu giganții de talie mondială precum SUA sau China.

Istoria se precipită. Regatul Unit a avut nevoie de 155 de ani pentru a-și dubla PIB-ul pe cap de locuitor, SUA de 50 de ani, în timp ce China de doar 15 ani. Dar și dacă ne uităm la unele dintre noile state membre din Uniune, transformările economice prin care trec sunt la fel de impresionante.

Europa deține toate atuurile necesare, chiar mai multe decât dețineau generațiile precedente, care s-au confruntat cu provocări similare sau de mai mare amploare.

Cu toate acestea, trebuie să acționăm în consecință și să mobilizăm toate aceste resurse împreună.

Este momentul ca deciziile și acțiunile să corespundă ambițiilor noastre.

Este momentul să se pună capăt răspunsurilor fragmentate și soluțiilor de compromis.

Este momentul să tragem învățăminte din istorie și să creăm un viitor mai bun pentru Europa noastră.

Stimate Domnule Președinte,

Stimați deputați,

3. Răspunsul la situația actuală – „un pact decisiv pentru Europa”

Ceea ce îmi doresc și vă prezint astăzi este un pact decisiv pentru Europa.

Un pact decisiv care să ne promoveze valorile, libertatea și prosperitatea în viitor, într-o lume globalizată. Un pact care să combine necesitatea de a ne menține economiile sociale de piață, pe de o parte, și necesitatea reformării acestora, pe de altă parte. Un pact care va stabiliza uniunea economică și monetară, va stimula creșterea economică durabilă și va restabili competitivitatea. Un pact prin care se va încheia un contract de încredere între țările noastre, între statele membre și instituțiile europene, între partenerii sociali și între cetățeni și Uniunea Europeană.

Acest pact decisiv pentru Europa implică următoarele:

nu trebuie să lăsăm să existe nici cea mai mică îndoială cu privire la integritatea Uniunii sau la ireversibilitatea monedei euro. Țările mai vulnerabile nu trebuie să lase să se întrevadă nici cea mai mică îndoială cu privire la dorința lor de a realiza reforme și la spiritul lor de responsabilitate. În același timp, țările mai puternice nu trebuie să lase să se întrevadă nici cea mai mică îndoială cu privire la dorința lor de a face front comun și la spiritul lor de solidaritate. Niciunul dintre noi nu trebuie să lase să se întrevadă nici cea mai mică îndoială că suntem hotărâți să introducem reforme. Iar aceste REFORME TREBUIE REALIZATE ÎMPREUNĂ.

Ideea că putem beneficia de creștere economică fără introducerea unor reforme sau că putem prospera de unii singuri este falsă. Trebuie să recunoaștem că suntem în situația actuală împreună și că trebuie să o rezolvăm împreună.

Acest pact decisiv necesită realizarea unei uniuni economice profunde și reale, bazate pe o uniune politică.

a) Uniunea economică:

Permiteți-mi să încep cu economia Europei.

Înainte de toate, avem nevoie de creștere. Creștere durabilă.

Creșterea este seva modelului nostru social european de piață: ea creează locuri de muncă și stă la baza standardului nostru de viață. Însă putem menține creșterea economică doar dacă suntem mai competitivi.

La nivel național, aceasta înseamnă că trebuie să întreprindem reformele structurale care au fost amânate de mai multe decenii. Să modernizăm administrația publică. Să reducem cheltuielile inutile. Să combatem grupurile de interese și privilegiile nelegitime. Să reformăm piața muncii pentru a găsi un echilibru între securitate și flexibilitate. Și să asigurăm viabilitatea sistemelor sociale.

La nivel european, trebuie să fim mai fermi cu privire la eliminarea obstacolelor, fie ele fizice, economice sau digitale.

Trebuie să desăvârșim piața unică.

Trebuie să ne reducem dependența de energie și să exploatăm potențialul energiilor din surse regenerabile.

Promovarea competitivității în sectoare precum energia, transporturile și telecomunicațiile ar putea să aducă un suflu nou în materie de concurență, să stimuleze inovarea și să reducă prețurile pentru consumatori și întreprinderi.

Comisia va prezenta în curând Actul privind piața unică II. Pentru ca piața unică să prospere, Comisia va continua să apere cu fermitate și intransigență normele sale în materie de concurență și schimburi comerciale. Permiteți-mi să fiu direct: dacă acest lucru ar fi lăsat în seama statelor membre, pot să vă asigur că ele nu ar rezista presiunilor exercitate de marile corporații sau puteri externe.

Trebuie să creăm o piață europeană a muncii și să instituim un cadru în care cetățenii să poată lucra într-o altă țară la fel de ușor ca și în țara lor.

Trebuie să explorăm modalitățile ecologice de generare a creșterii și să ne utilizăm mai eficient resursele.

Trebuie să fim mai ambițioși în privința educației, cercetării, inovării și științei.

Europa este un lider mondial în sectoare-cheie precum aeronautica, sectorul automobilelor, al produselor farmaceutice și al ingineriei, cu cote de piață mai mari de o treime la nivel global. Productivitatea industrială a crescut cu 35 % în ultimul deceniu, în ciuda încetinirii economice. În prezent, aproximativ 74 de milioane de locuri de muncă depind de industria prelucrătoare. În fiecare an, întreprinderile nou-înființate în UE creează peste 4 milioane de locuri de muncă. Trebuie să valorificăm acest potențial, investind în noua noastră politică industrială și creând un mediu de afaceri care să încurajeze antreprenoriatul și să sprijine întreprinderile mici.

Acest lucru înseamnă că trebuie să simplificăm cadrul de impozitare și să-l facem mai atractiv pentru investitori. O mai bună coordonare fiscală ar aduce beneficii tuturor statelor membre.

Avem nevoie, de asemenea, de o politică proactivă în materie de schimburi comerciale, pe care o putem promova prin deschiderea de noi piețe.

Acesta este potențialul economiei Europei. Aceasta este mina de aur care nu a fost încă explorată în întregime. Prin implementarea integrală a Pactului de creștere convenit în cadrul Consiliului European din iunie putem ajunge departe.

Și, cu un buget realist, însă ambițios, al Uniunii Europene, care să fie dedicat investițiilor, creșterii și reformelor, putem ajunge și mai departe. Un lucru trebuie să fie clar. Bugetul european reprezintă instrumentul pentru investiții în Europa și pentru creștere în Europa. Comisia și actualul Parlament, de altfel toate forțele proeuropene - dat fiind că majoritatea statelor membre sprijină propunerea noastră - trebuie acum să facă front comun și să sprijine cadrul financiar multianual potrivit care să ne poată duce în 2020. Acesta nu va impune o sarcină mare statelor membre, datorită, în special, noului sistem de resurse proprii care a fost propus. Însă va da un impuls important economiilor acestora, regiunilor lor, cercetătorilor, studenților, tinerilor care caută un loc de muncă sau IMM-urilor.

Este vorba de un buget destinat creșterii, coeziunii economice, sociale și teritoriale între statele membre și în interiorul acestora.

Un buget care va contribui la realizarea pieței unice prin eliminarea lacunelor din infrastructura energetică, de transport și de telecomunicații, grație mecanismului Conectarea Europei.

Un buget pentru o agricultură modernă, orientată spre creștere, capabilă să combine securitatea alimentară cu dezvoltarea rurală durabilă.

Un buget care va promova o Europă a cercetării intensive și a inovării prin inițiativa „Orizont 2020”. Pentru că avem nevoie de această dimensiune europeană a cercetării.

Acesta va fi un adevărat test de credibilitate pentru multe dintre statele membre. Aștept să văd dacă aceleași state membre care vorbesc întruna despre investiții și creștere vor sprijini acum un buget pentru creștere la nivel european.

De asemenea, bugetul este instrumentul potrivit pentru sprijinirea investițiilor în agenda noastră privind creșterea, Europa 2020, de care avem acum nevoie mai mult ca niciodată.

Europa 2020 este calea către modernizarea și prezervarea economiei sociale europene de piață.

Stimați deputați,

Agenda reformelor structurale pe care o propunem necesită un efort major de ajustare. Aceasta nu se va putea realiza decât în mod corect și echitabil. Deoarece inegalitatea nu este o soluție viabilă.

În anumite părți ale Europei, asistăm la o reală urgență socială.

La agravarea sărăciei și la niveluri foarte ridicate ale șomajului, în special în rândul tinerilor.

De aceea trebuie să întărim coeziunea socială. Aceasta este o trăsătură care deosebește societatea europeană de alte modele.

Unii susțin că, din cauza crizei, modelul social european a murit. Nu sunt de acord.

Da, este nevoie să ne reformăm economiile și să ne modernizăm sistemele de protecție socială. Însă un sistem eficace de protecție socială care să îi ajute pe cei aflați în dificultate nu este un obstacol în calea prosperității, ci, din contră, un element indispensabil al acesteia. De altfel, tocmai țările europene care au cele mai eficiente sisteme de protecție socială și cele mai dezvoltate parteneriate sociale sunt, în același timp, și cele care se numără printre economiile cele mai de succes și cele mai competitive la nivel mondial.

Corectitudinea și echitatea înseamnă a le oferi o șansă tinerilor noștri. Am luat deja multe măsuri în acest sens. Și, înainte de sfârșitul anului, Comisia va lansa un pachet de măsuri destinat tinerilor, care va institui schema de garanții pentru tineri și un cadru de calitate menit să favorizeze formarea profesională.

Corectitudinea și echitatea înseamnă, de asemenea, a crea sisteme de impozitare mai eficiente și mai echitabile.

Eradicarea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale ar putea adăuga miliarde la finanțele publice din întreaga Europă.

De aceea, Comisia va lupta pentru a se ajunge la un acord asupra directivei revizuite privind impozitarea veniturilor din economii și asupra mandatelor privind negocierea de acorduri mai ferme cu țările terțe în materie de impozitare a veniturilor din economii. Atingerea acestor obiective ar însemna o sursă majoră de venituri fiscale legitime.

De asemenea, Comisia va continua să lupte pentru o taxă pe tranzacțiile financiare care să fie echitabilă și ambițioasă și să asigure că nu numai sectorul financiar beneficiază de contribuabili, ci și contribuabilii beneficiază de sectorul financiar. Fiind clar acum că se poate ajunge la un acord pe această temă doar printr-o cooperare consolidată, Comisia va face tot posibilul pentru a avansa rapid și eficient în această direcție împreună cu statele membre care doresc acest lucru. Deoarece este vorba de corectitudine. Iar corectitudinea este o condiție esențială pentru a face în așa fel încât reformele economice care sunt necesare să fie și acceptabile din punct de vedere social și politic. Și, mai presus de toate, corectitudinea este o chestiune de justiție, de justiție socială.

Stimate Domnule Președinte,

Stimați deputați,

În fața crizei au fost luate decizii importante. Peste tot în Uniunea Europeană sunt puse în aplicare măsuri de consolidare și de reformă. Sunt introduse măsuri comune de protecție financiară, iar instituțiile europene își demonstrează în mod constant angajamentul față de moneda euro.

Comisia înțelege foarte bine faptul că în statele membre care pun în aplicare reformele cele mai radicale există greutăți și există ajustări dificile – uneori foarte dureroase. Însă numai prin aceste reforme vom putea avea un viitor mai bun. Ele s-au lăsat mult așteptate. Revenirea la situația anterioară este pur și simplu imposibilă.

Comisia va continua să facă tot posibilul pentru a sprijini aceste state membre și pentru a le ajuta să stimuleze creșterea și ocuparea forței de muncă, de exemplu, prin reprogramarea fondurilor structurale.

Permiteți-mi să spun câteva cuvinte despre Grecia. Sunt ferm convins că avem o șansă să ajungem în toamna aceasta la un moment de cotitură. Cu condiția ca Grecia să lase la o parte orice îndoială cu privire la angajamentul său față de reformă. Dar și ca toate celelalte țări să lase la o parte orice îndoială cu privire la hotărârea lor ca Grecia să rămână în zona euro. Astfel putem reuși.

Cred că dacă își respectă angajamentele, Grecia, ca membră a familiei europene, ar trebui să rămână în zona euro.

Garantarea stabilității zonei euro este cea mai urgentă prioritate. Este responsabilitatea comună a statelor membre și a instituțiilor comunitare. BCE nu poate și nu intenționează să finanțeze guverne. Însă, în momentul în care canalele de politică monetară nu funcționează corespunzător, Comisia este de părere că BCE are competența să ia măsurile necesare, intervenind, de exemplu, pe piețele secundare ale datoriei suverane. Într-adevăr, BCE are nu numai dreptul, ci și obligația de a restabili integritatea politicii monetare. Ca instituție independentă, BCE este cea care poate determina ce acțiuni să întreprindă și în ce condiții. Însă toate părțile implicate, subliniez, toate părțile, trebuie să respecte independența BCE.

Stimați deputați,

Am vorbit despre măsurile economice pe care trebuie să le punem în aplicare în regim de urgență. Acest lucru este indispensabil. Dar nu suficient. Trebuie să mergem mai departe.

Trebuie să desăvârșim uniunea economică și monetară. Trebuie să creăm o uniune bancară și o uniune fiscală, precum și mecanismele instituționale și politice aferente acestora.

Astăzi, Comisia prezintă propuneri legislative pentru un mecanism de supraveghere unic european. Acest lucru reprezintă piatra de temelie a uniunii bancare.

Criza a arătat că, deși băncile au devenit transnaționale, normele și supravegherea au rămas naționale. Iar când lucrurile au luat o întorsătură negativă, contribuabilii au fost cei care au trebuit să achite nota de plată.

În ultimii patru ani, UE a revizuit cadrul de reglementare pentru bănci, jucând astfel rolul de lider, la nivel mondial, în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul G20. Dar simpla coordonare nu mai este suficientă. Trebuie să trecem la adoptarea unor decizii de supraveghere comune, în special în cadrul zonei euro.

Mecanismul unic de supraveghere propus astăzi va crea o structură consolidată, în care Banca Centrală Europeană va avea un rol central și în care va exista o articulare adecvată cu Autoritatea bancară europeană, ceea ce va restabili încrederea în supravegherea băncilor din zona euro.

Este vorba de o supraveghere pentru toate băncile din zona euro. Autoritatea de supraveghere trebuie să fie în măsură să privească în orice direcție, deoarece riscurile sistemice pot exista oriunde, nu doar în așa-numitele bănci relevante din punct de vedere sistemic. Desigur, în cadrul unui sistem în care autoritățile naționale de supraveghere sunt implicate pe deplin.

Pachetul cuprinde două texte juridice complementare: unul referitor la BCE și celălalt la ABE. Este limpede că actualul Parlament va avea de jucat un rol crucial în adoptarea noului mecanism și, apoi, în supravegherea democratică a acestuia.

Această supraveghere reprezintă o primă etapă majoră pe calea către uniunea bancară pe care am propus-o în fața dumneavoastră în luna iunie. Deocamdată, prioritatea absolută este instituirea autorității europene de supraveghere, aceasta fiind condiția prealabilă pentru o mai bună gestionare a crizelor bancare, de la soluționarea situațiilor de criză bancară până la garantarea depozitelor.

În paralel, Comisia își va continua lucrările în domeniul reformei sectorului bancar, pentru a se asigura că acesta își îndeplinește rolul cuvenit în finanțarea responsabilă a economiei reale. Aceasta înseamnă îmbunătățirea finanțării pe termen lung a IMM-urilor și a altor întreprinderi. Înseamnă norme ale indicilor de referință, pentru a nu mai trece prin situații în care manipularea ratelor dobânzilor aplicate de bănci se repercutează asupra întreprinderilor și a titularilor de credite ipotecare deopotrivă. Înseamnă o legislație prin care să se asigure că băncile oferă condiții echitabile consumatorilor și o privire din alt unghi asupra structurii activităților bancare, în scopul de a se elimina riscurile inerente.

În toate acestea, rolul actualului Parlament este esențial. Comisia face tot ce îi stă în putință pentru a lucra în strânsă colaborare cu dumneavoastră.

Există însă și un al doilea element al unei uniuni economice mai profunde, care este angajarea pe calea unei uniuni fiscale.

Argumentele în acest sens sunt cât se poate de clare: deciziile economice ale unui stat membru au repercusiuni asupra celorlalte state membre. Avem nevoie, așadar, de o coordonare mai solidă pe planul politicilor economice.

Avem nevoie de un cadru mai robust și cu un caracter obligatoriu mai pronunțat pentru deciziile adoptate la nivel național în domeniul principalelor politici economice, acesta fiind singurul mod de prevenire a dezechilibrelor. Cu toate că în acest sens s-au înfăptuit multe, de exemplu, prin „pachetul de șase” și prin recomandările specifice fiecărei țări, este absolut nevoie de noi măsuri prin care condițiile specifice să fie combinate cu stimulente specifice și prin care să se asigure o uniune economică și monetară cu adevărat durabilă.

Pentru a obține rezultate trainice, trebuie să dezvoltăm o guvernanță economică comunitară cu toate competențele și instrumentele necesare, precum și o capacitate fiscală comunitară veritabilă și credibilă.

Pentru aceasta nu trebuie să separăm instituțiile sau să creăm altele noi. Chiar dimpotrivă, pentru ca acest proces să fie unul eficace și rapid, cea mai bună modalitate este de a lucra cu și prin instituțiile existente: Comisia Europeană, în calitate de autoritate europeană independentă, sub supravegherea Parlamentului European, în calitate de reprezentare parlamentară la nivel european.

Cât despre cadrul de realizare, acesta va permite, în timp, întreprinderea unor acțiuni adecvate în vederea mutualizării veritabile a rambursării datoriilor și a emiterii de titluri de creanță.

Pentru a merge înainte, avem deci nevoie de aceste motoare: reforma economică îmbinată cu o veritabilă uniune economică și monetară.

Comisia va publica, chiar în această toamnă, un proiect de aprofundare a uniunii economice și monetare.

Acest proiect va fi prezentat în fața dumneavoastră. Este vorba de aspecte care trebuie discutate cu reprezentanții poporului și de către aceștia.

În același timp, informațiile cuprinse în proiect vor fi preluate în dezbaterea din cadrul Consiliului European din decembrie, care se va baza pe raportul pe care am fost rugat să îl prezint împreună cu Președintele Consiliului European, președintele Băncii Centrale Europene și președintelui Eurogrupului.

În proiectul nostru vor fi identificate instrumentele și vor fi prezentate opțiunile de norme pentru punerea lor în aplicare, de la coordonarea politicilor până la capacitatea fiscală de rambursare a datoriilor. Iar atunci când este necesar, ca în cazul datoriilor publice garantate în mod solidar, ar putea fi stabilite și modificările necesare ale tratatului, deoarece unele dintre aceste schimbări necesită modificarea tratatului. Va fi prezentat un proiect pentru ceea ce trebuie să realizăm nu doar în următoarele săptămâni și luni, ci și în următorii ani.

Stimate Domnule Președinte,

Stimați deputați,

b) Uniunea politică:

Durabilitatea și credibilitatea uniunii economice și monetare depinde, în cele din urmă, de instituții și de constructul politic din spatele acestora.

Acesta este motivul pentru care uniunea economică și monetară ridică problema unei uniuni politice și a democrației europene care trebuie să stea la baza acesteia.

Dacă dorim reușita uniunii economice și monetare, trebuie să combinăm aspirațiile cu o ordine adecvată de realizare a acestora. Trebuie să luăm măsuri concrete acum, în perspectiva unei uniuni politice.

Aș dori să văd crearea unui spațiu public european, în care problemele europene sunt discutate și dezbătute dintr-un punct de vedere european. Nu putem continua să încercăm să depășim problemele europene numai cu soluții naționale.

Această dezbatere trebuie să aibă loc în societățile noastre și în rândul cetățenilor noștri. Dar astăzi, aș vrea să lansez un apel și gânditorilor europeni, bărbați și femei de cultură, de a se alătura acestei dezbateri pe tema viitorului Europei. Același apel vi-l fac și dumneavoastră. Aceasta este camera democrației europene. Trebui să întărim rolul Parlamentului European la nivel european.

Și trebuie să promovăm o veritabilă complementaritate și cooperare între Parlamentul European și parlamentele naționale.

Nici acest obiectiv nu poate fi realizat fără consolidarea partidelor politice europene. În fapt, există deseori o deconectare reală între partidele politice din capitale și partidele politice europene de aici, din Strasbourg. Acesta este motivul pentru care trebuie să admitem că dezbaterea politică este prea des dată la o parte, ca și cum ea ar avea loc doar între partide naționale. Nici în alegerile europene nu vedem numele partidelor politice europene înscrise pe buletinele de vot, ci vedem o dezbatere națională între partidele politice naționale. Acesta este motivul pentru care avem nevoie de un statut consolidat al partidelor politice europene. Sunt mândru să anunț că o propunere în acest sens a fost adoptată astăzi de către Comisie.

Un mod important de a aprofunda dezbaterea politică paneuropeană ar fi ca partidele politice europene să își prezinte un candidat la funcția de președinte al Comisiei la alegerile pentru Parlamentul European, care se vor desfășura deja în 2014. În acest sens nu este nevoie de o modificare a tratatului. Ar fi un pas decisiv în eforturile de a face și mai clară posibilitatea exprimării unei opțiuni europene, pe care o oferă aceste alegeri. Fac apel la partidele politice să se angajeze în această etapă și, astfel, să continue „europenizarea” acestor alegeri europene.

Stimate Domnule Președinte,

Stimați deputați,

O Uniune Europeană cu adevărat politică înseamnă că trebuie să concentrăm acțiunile europene pe problemele reale care contează și care trebuie abordate la nivel european. Să fim sinceri, nu totul poate fi o prioritate în același timp. În acest caz am putea recurge, probabil, la puțină autocritică.

O integrare adecvată presupune o nouă abordare a nivelului celui mai potrivit de acțiune. Subsidiaritatea este un concept democratic esențial și ea ar trebui pusă în practică.

O uniune politică înseamnă, de asemenea, că trebuie să consolidăm fundația pe care este construită Uniunea noastră: respectarea valorilor noastre fundamentale, a statului de drept și a democrației.

În ultimele luni, am fost martorii unor amenințări la adresa structurii juridice și democratice a unora dintre statele noastre europene. Parlamentul European și Comisia au fost primele care au tras semnalul de alarmă, jucând un rol hotărâtor în acțiunile întreprinse în scopul de a ține sub control aceste evoluții îngrijorătoare.

Dar aceste situații au scos la iveală și faptul că acordurile noastre instituționale au anumite limite. Avem nevoie de un set de instrumente mai bine dezvoltat, nu doar de alternativa între „puterea discretă” a convingerii politice și „opțiunea nucleară” de la articolul 7 din tratat.

Angajamentul nostru față de consolidarea statului de drept se află, de asemenea, la baza intenției noastre de a institui un Parchet European, astfel cum se prevede în tratate. Vom prezenta o propunere în curând.

Stimate Domnule Președinte,

Stimați deputați,

O uniune politică înseamnă, de asemenea, să facem mai multe pentru a ne îndeplini rolul la nivel mondial. Partajarea suveranității în Europa înseamnă mai multă suveranitate într-o lume globalizată.

În lumea de astăzi, mărimea contează.

Iar valorile pot aduce o schimbare.

Acesta este motivul pentru care mesajul Europei trebuie să fie un mesaj al libertății, al democrației, al statului de drept și al solidarității. Pe scurt, un mesaj al valorilor noastre europene.

Mai mult decât oricând, cetățenii noștri și noua ordine mondială au nevoie de o Europă activă și influentă. Nu numai pentru noi, ci și pentru restul lumii este important să reușim. O Europă care își apără valorile. Și o Europă care își apără convingerea că drepturile omului nu sunt un lux pentru țările dezvoltate, ci că acestea ar trebui să fie privite ca valori universale.

Situația dezastruoasă din Siria ne reamintește că nu ne putem permite să fim simpli spectatori. O Sirie nouă și democratică trebuie să apară. Avem responsabilitatea comună de a contribui la acest lucru. De asemenea, trebuie să colaborăm cu cei implicați în ordinea mondială care, la rândul lor, trebuie să contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv.

Lumea are nevoie ca UE să se mențină în fruntea asistenței pentru dezvoltare și a ajutorului umanitar. Ca UE să sprijine economiile deschise și să lupte împotriva protecționismului. Ca UE să conducă lupta împotriva schimbărilor climatice.

Lumea are nevoie de o Europă capabilă să desfășoare misiuni militare pentru a contribui la stabilizarea situației în zonele de criză. Trebuie să întreprindem o revizuire cuprinzătoare a capacităților europene și să demarăm o planificare a apărării cu adevărat colectivă. Da, trebuie să ne consolidăm politica externă și de securitate comună și avem nevoie de o abordare comună în chestiunile de apărare, deoarece împreună avem puterea și capacitatea de a transforma lumea într-un loc mai echitabil, care este fondat pe reguli și în care drepturile omului sunt respectate.

Stimate Domnule Președinte,

Stimați deputați,

4. Modificarea tratatului, dimensiunea 17/27 și extinderea dezbaterii publice

a) O federație de state naționale - modificarea tratatului

O uniune economică și monetară profundă și reală, o uniune politică, însoțită de o politică externă și de apărare coerentă, înseamnă, în cele din urmă, că Uniunea Europeană actuală trebuie să evolueze.

Să nu ne fie teamă de cuvinte: va trebui să evoluăm către o federație de state naționale. Avem nevoie de o astfel de federație. Aceasta este orizontul nostru politic.

Perspectiva care trebuie să ne ghideze activitatea în anii următori.

Astăzi, lansez un apel pentru o federație de state naționale. Nu pentru un superstat, ci pentru o federație democratică de state naționale care să poată lua măsuri în ceea ce privește problemele noastre comune, prin partajarea suveranității într-un mod care să permită fiecărei țări și fiecărui cetățean să fie mai bine pregătit pentru a-și controla propriul destin. O Uniune cu statele membre, nu împotriva statelor membre. În epoca globalizării, suveranitatea partajată înseamnă mai multă putere, nu mai puțină.

Intenționat am spus o federație de state naționale, întrucât, în aceste vremuri tulburi, nu ar trebui să lăsăm chestiunea apărării națiunii doar în grija naționaliștilor și a populiștilor. Cred într-o Europă în care cetățenii sunt mândri nu numai de națiunea căreia îi aparțin, ci și de faptul că sunt europeni, o Europă în care cetățenii sunt mândri de valorile europene.

Pentru crearea acestei federații de state naționale, în ultimă instanță, va fi necesar un nou tratat.

Nu spun acest lucru cu ușurință. Suntem cu toții conștienți de cât de dificil a devenit procesul de modificare a tratatului.

Această modificare trebuie bine pregătită.

Discuțiile privind modificarea tratatului nu trebuie să ne distragă sau să ne întârzie în acțiunile care pot și trebuie întreprinse deja începând de astăzi.

Crearea unei uniuni economice și monetare profunde și reale poate să înceapă în temeiul tratatelor existente, dar poate fi finalizată numai prin modificarea tratatelor existente. Așadar, haideți să începem astăzi, ținând seama de perspectivele de viitor atunci când luăm decizii în prezent.

Nu trebuie să începem cu modificarea tratatului, ci trebuie să identificăm politicile și instrumentele de punere în aplicare de care avem nevoie. Doar astfel putem hotărî ce instrumente ne lipsesc și care sunt modalitățile de soluționare a acestei probleme.

Apoi, trebuie să existe o amplă dezbatere la nivelul întregii Europe. O dezbatere care trebuie să aibă loc înainte de convocarea unei convenții și a unei conferințe interguvernamentale. O dezbatere de dimensiuni cu adevărat europene.

Au apus vremurile în care integrarea europeană avea loc cu consimțământul implicit al cetățenilor. Europa nu poate fi tehnocratică sau birocratică. Nici măcar diplomatică. Europa trebuie să fie din ce în ce mai democratică. Rolul Parlamentului European este esențial. De aceea alegerile europene din 2014 pot fi cu adevărat decisive.

Înaintea următoarelor alegeri pentru Parlamentul European, care vor avea loc în 2014, Comisia va prezenta o viziune globală asupra viitoarei Uniuni Europene. Vom prezenta idei explicite despre modificarea tratatului în timp util pentru dezbatere.

Vom stabili obiectivele care trebuie avute în vedere, modul în care instituțiile pot face Uniunea Europeană mai deschisă și mai democratică, competențele și instrumentele necesare pentru ca Uniunea să devină mai eficientă, precum și modelul prin care aceasta să devină o Uniune pentru popoarele Europei. Cred că avem nevoie de o dezbatere autentică, iar într-o democrație, cel mai bun mod de a dezbate este chiar organizarea de alegeri la nivel european, pentru a ne stabili obiectivele de viitor.

b) Dimensiunea 17/27

Stimate Domnule Președinte, stimați deputați,

Nu este vorba de o simplă discuție care vizează exclusiv statele membre din zona euro.

Este adevărat că, pentru zona euro și pentru statele membre care fac parte din ea, este absolut necesară o integrare mai profundă, însă acest proiect ar trebui să rămână deschis tuturor statelor membre.

Permiteți-mi să fiu mai precis: în Europa, nu mai trebuie să avem ziduri care să ne despartă! Pentru că Uniunea Europeană, în ansamblul său, are mai multă forță pentru a apăra integritatea pieței sale unice, a membrilor și a instituțiilor sale.

Nimeni nu va fi obligat să urmeze acest drum. Așa cum nimeni nu va fi obligat să rămână deoparte. Viteza nu va fi impusă de cei mai lenți sau de cei mai reticenți.

Acesta este motivul pentru care propunerile noastre se vor baza pe Uniunea Europeană de astăzi, pe instituțiile acesteia și pe metoda comunitară. Un lucru trebuie să fie clar – există o singură Uniune Europeană. O Comisie. Un Parlament European. Nu putem avea mai multă democrație, mai multă transparență și mai multă responsabilitate printr-o proliferare a instituțiilor, întrucât Uniunea ar deveni astfel mai complicată, mai greu de înțeles, mai puțin coerentă și mai puțin capabilă să întreprindă acțiuni.

c) Extinderea dezbaterii publice:

Stimați deputați, aceasta este amploarea deciziilor pe care va trebui să le adoptăm în timp.

Consider, așadar, că se impune o discuție serioasă între cetățenii europeni privind calea de urmat.

O discuție privind eventualele consecințe ale fragmentării. Pentru că se poate întâmpla ca uneori, din cauza unor consecințe neașteptate, să apară fragmentare acolo unde nu ne dorim.

Privind rezultatele pe care le vom putea obține dacă liderii vor evita atitudinile naționale provinciale, iar noi vom lucra cu adevărat împreună.

Trebuie să profităm de alegerile din 2014 pentru a mobiliza toate forțele proeuropene. Nu trebuie să le permitem populiștilor și naționaliștilor să stabilească o agendă negativă. Mă aștept ca toți cei care se consideră europeni să se manifeste și să preia inițiativa în dezbatere. Un pericol chiar mai mare decât scepticismul antieuropenilor este indiferența sau pesimismul proeuropenilor.

Stimate Domnule Președinte,

Stimați deputați,

5. Concluzia: este acest proiect realist?

În concluzie, avem nevoie de un pact decisiv pentru desăvârșirea Uniunii economice și monetare, pe baza unui angajament politic pentru o Uniune Europeană mai puternică.

Succesiunea de acțiuni pe care v-o prezint astăzi este clară.

Ar trebui să începem prin a face tot ceea ce ne stă în putință pentru a stabiliza zona euro și pentru a accelera ritmul de creștere la nivelul întregii Uniuni. Comisia va prezenta toate propunerile necesare; astăzi am inițiat, împreună cu autoritatea unică de supraveghere, procesul de creare a unei uniuni bancare, în conformitate cu dispozițiile actualului tratat.

În al doilea rând, vom prezenta, tot în această toamnă, proiectul nostru privind o uniune economică și monetară profundă și reală, inclusiv instrumentele politice.

Vom prezenta, de asemenea, toate propunerile în conformitate cu dispozițiile actualului tratat.

Și, în al treilea rând, în cazurile în care nu putem avansa în temeiul tratatelor existente, vom prezenta propuneri explicite pentru modificările necesare în tratat înainte de următoarele alegeri pentru Parlamentul European, care vor avea loc în 2014, inclusiv elemente de consolidare a democrației și a responsabilității.

Acesta este proiectul nostru. Un proiect construit pas cu pas, dar cu ambiții serioase pentru viitor, cu perspectiva unei Federații pentru Europa.

Mulți vor spune că acest obiectiv este prea ambițios, că el nu este realist.

Dar permiteți-mi să vă întreb – este realist să acționăm în continuare așa cum am făcut-o până acum? Este realist să asistăm la situația în care se găsesc astăzi multe țări europene? Este realist să vedem cum contribuabilii își plătesc ratele la bancă, iar apoi sunt obligați să își cedeze casele în favoarea băncilor pentru nu își mai pot plăti ipotecile? Este realist ca, în unele state membre, peste 50 % din tineri să nu aibă locuri de muncă? Este realist să încercăm în continuare să facem lucrurile fără un plan precis, acumulând greșeli și răspunsuri neconvingătoare? Este realist să credem că putem câștiga încrederea piețelor dacă noi înșine dăm dovadă de atât de puțină încredere unul în altul?

Eu consider că această realitate nu este realistă. Această realitate nu poate continua.

Calea realistă este cea pe care o urmăm pentru a deveni mai puternici și mai uniți. Realism înseamnă ca ambiția de care dăm dovadă să se ridice la înălțimea provocărilor cu care ne confruntăm. Stă în puterea noastră să facem acest lucru! Să trimitem tinerilor noștri un mesaj de speranță! Dacă ar fi să fim părtinitori, atunci să fim de partea speranței. Trebuie să fim mândri că suntem europeni. Mândri de cultura noastră bogată și diversă. În pofida problemelor cu care ne confruntăm în prezent, societățile noastre se numără printre cele mai umane și mai libere din lume.

Nu trebuie să ne scuzăm pentru democrația noastră, economia noastră socială de piață și pentru valorile noastre. Pentru nivelul ridicat de coeziune socială. Respectăm drepturile omului și demnitatea umană. Respectăm egalitatea dintre femei și bărbați, ne respectăm mediul. În ciuda problemelor cu care se confruntă, societățile europene se numără printre cele mai decente societăți din istoria umanității și cred că ar trebui să fim mândri de acest lucru. În țările noastre, nu veți vedea două sau trei fete trimise după gratii pentru că în cântecele lor l-au criticat pe șeful statului. În țările noastre, oamenii sunt liberi și sunt mândri de această libertate, oamenii înțeleg ce înseamnă această libertate. În multe dintre țările noastre, și anume în statele devenite membre în ultimii ani, există o memorie recentă a sistemelor dictatoriale și totalitare.

Generațiile trecute au avut de depășit obstacole mai mari. Acum a venit rândul actualei generații să demonstreze că este la înălțime.

Acum este momentul ca toți proeuropenii să lase în urmă statu-quoul și să se concentreze asupra activităților viitoare. Uniunea Europeană a fost creată pentru a garanta pacea. Astăzi, acest lucru înseamnă să pregătim Uniunea pentru a face față provocărilor legate de globalizare.

Iată de ce avem nevoie de un nou mod de gândire pentru Europa, un pact decisiv pentru Europa. Iată de ce acțiunile noastre trebuie să țină cont de valorile care stau la baza Uniunii Europene. Cred că Europa are un suflet. Acest suflet ne poate da puterea și curajul de a face ceea ce trebuie să facem.

Puteți conta pe Comisia Europeană. Iar eu contez pe dumneavoastră, stimați deputați în Parlamentul European. Împreună, în calitate de instituții comunitare, vom construi o Europă mai bună, mai puternică și mai unită, o Uniune a cetățenilor atât pentru viitorul Europei, cât și pentru viitorul lumii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

SPEECH/12/596