Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012

Sustenabilitate

Din perspectiva respondenților intervievați (atât a celor din sectorul public, cât și a celor din sectorul nonprofit), participarea la proiecte internaționale a contribuit la creșterea semnificativă a capacităţii de acțiune a instituțiilor şi organizațiilor româneşti ce activează în domeniul drogurilor. Cu toate acestea, unele activităţi nu s-au dovedit sustenabile pe termen lung, iar altele se luptă să supravieţuiască după terminarea proiectelor. Un exemplu în acest sens a fost furnizat de reprezentanți ai Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor (LCAPD) din cadrul DCCO: în perioada 2004-2005 au fost instruiţi de structuri germane¹⁰⁴ cu privire la proceduri de realizare a profilului judiciar al drogurilor; în lipsa unei bănci de date naţionale a drogurilor, nu au avut însă ocazia aplicării acestor proceduri până în 2012. Un alt exemplu este cel invocat de reprezentanți ai societăţii civile care atrag atenţia că se vor irosi milioanele de dolari investite prin programele GFATM, UNODC, UNAIDS pentru dezvoltarea și extinderea serviciilor de harm reduction româneşti în perioada 2004-2010, dacă finanţarea acestor servicii nu va fi preluată cât de curând de statul roman.
Mai mult, persoane intervievate din cadrul organizațiilor neguvernamentale au sugerat că, în opinia lor, implicarea statului în finanţarea (prin sub-contractare) a serviciilor furnizate de societatea civilă, ar putea constitui pentru organismele internaționale un semnal că intervențiile pe care le susţin în România se vor bucura de sustenabilitate.
De asemenea, atât reprezentanți ai instituțiilor publice cât și ai ONG-urilor consultate au remarcat faptul că includerea României în proiecte internaționale de amploare depinde şi de alocarea unor bugete centrale sau locale corespunzătoare, care să permită instituțiilor publice să participe cu contribuţiile solicitate adeseori în astfel de proiecte.

Concluzii şi lecţii învăţate

În perioada 2005-2012, cooperarea internaţională a cunoscut o creştere atât din punct de vedere al numărului contactelor şi acordurilor de colaborare încheiate între România şi alte state, cât şi din punct de vedere al rolului şi locului pe care ţara noastră l-a ocupat în cadrul diverselor structuri europene şi internaționale. Agenţia Naţională Antidrog a jucat rolul principal în intensificarea colaborării internaționale, iar rezultatele activităţii ei au fost susţinute atât de contribuţia instituțiilor publice cu rol în implementarea SNA, cât și de cea a societăţii civile.
Colaborarea strânsă a ANA cu organisme internaționale finanţatoare (precum UE/CE, UNODC, UNICEF, UNDP, UNAIDS etc.) și implicarea Agenţiei ca partener în proiecte internaționale a oferit contextul pentru creşterea capacităţii administrative și operaţionale a Agenţiei şi a altor actori publici și neguvernamentali, prin implicarea comună în activităţi de armonizare legislativă, training, de cercetare şi de dezvoltare a serviciilor de harm reduction.
În contextul în care politicile antidrog în România și politicile conexe (sociale – pentru reintegrare socială a consumatorilor de droguri, de sănătate publică – pentru prevenirea și reducerea riscurilor asociate consumului de droguri) nu vor beneficia de alocări bugetare corespunzătoare din partea statului, rămâne de maximă importanţă atragerea de finanţări internaționale, cel puţin pentru dezvoltarea în continuare a capacităţii operaţionale a instituțiilor şi organizațiilor implicate în lupta antidrog.

Recomandări

În urma analizei progresului în aria cooperării internaționale și a consultării instituțiilor şi organizațiilor implicate în procesul de evaluare, au rezultat următoarele recomandări:
Recomandări ce pot fi implementate pe termen scurt:

• 
  Încurajarea (sau medierea), de către ANA, a cooperării (şi mai ales a comunicării) între actorii naţionali antidrog şi structurile europene şi internaționale similare – prin implicarea actorilor naţionali (publici sau privați) în proiecte internaționale (care să implice training, schimburi de experienţă, vizite de studiu), prin consultarea acestora, includerea în grupuri tehnice, grupuri de lucru.
  
• 
  Promovarea de către ANA, în rândul comunităţilor locale relevante (ex.: oraşe mari, oraşe de frontieră, comunităţi în care sunt oferite servicii de harm reduction) a necesităţii de a iniţia/dezvolta legături cu instituţii sau organizații internaționale de nivel local/central, interesate să implementeze acțiuni în parteneriat.
  

Recomandări ce pot fi implementate pe termen lung:

• 
  (Re) întărirea capacităţii administrative și operaţionale a ANA (prin training, schimburi de experienţă, finanţare corespunzătoare), cel puţin la nivelul anului 2008, pentru a asigura minimum menţinerea prezentelor legături internaționale în domeniul combaterii consumului și traficului de droguri..
  
• 
  Consolidarea portofoliului ANA de proiecte finanţate din surse internaționale (cum ar fi fondurile structurale europene), cu ANA ca beneficiar (aplicant principal) sau partener, alături de alte instituţii şi organizații neguvernamentale româneşti.
  
• 
  Implicarea ANA în planificarea, la nivel național (alături de alte instituții şi organizații), a priorităţilor de finanţare pentru atragerea de fonduri structurale în perioada de programe 2014-2020.
  
• 
  Consolidarea rolului ANA şi altor instituții româneşti relevante ca şi furnizori de asistenţă tehnică pentru ţări terţe interesate să dezvolte politici şi intervenții de reducere a cererii şi ofertei de droguri.
  

Măsuri de informare și evaluare

Context

Documentele de politici europene și internaționale acordă o importanță centrală dezvoltării și implementării acțiunilor de evaluare, cercetare și informare în domeniul drogurilor. Noile standarde de eficiență – inclusiv în aria combaterii traficului și consumului de droguri – promovează elaborarea unor politici bazate pe informații de calitate, colectate și analizate în mod profesionist (engl. evidence based policies).
SNA a integrat aceste standarde, astfel încât pentru finalul perioadei de programare analizate obiectivul general era “Îmbunătăţirea capacităţii ORDT de colectare şi procesare a datelor necesare întocmirii Raportului național anual privind situaţia drogurilor în conformitate cu indicatorii recomandAți de către Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri de la Lisabona şi a formularelor ONU privind situaţia anuală şi bienală a drogurilor”. Bazele capacității de cercetare/evaluare în domeniul drogurilor au fost puse odată cu înființarea Observatorului Român de Droguri și Toxicomanie. În cei șapte ani analizați, domeniul s-a consolidat prin: crearea unei rețele naționale de colectare a datelor privind consumul/traficul de droguri, creșterea capacității de cercetare în domeniul drogurilor a organismelor neguvernamentale, a universităților/centrelor de cercetare academică și a altor instituții publice. Dezvoltarea componentei de informare a fost facilitată, pe de o parte, de producția semnificativă de date (rezultate din analize, studii, cercetări) și de creșterea interesului comunității și autorităților în ceea ce privește evoluția fenomenului drogurilor în România.