Eficienţă
Ca și în celelalte arii ale SNA 2005-2012, reprezentanții ANA, ai partenerilor internaționali și ai organizațiilor neguvernamentale intervievate apreciază că activităţile în acest domeniu au fost livrate la standardele de calitate aşteptate, în pofida subfinanţării acestora.
Specialiștii ANA și societatea civilă sunt de acord asupra concluziei că, deşi s-au colectat şi s-au comunicat multe informații folositoare în perioada 2005-2012, cele mai multe dintre organizațiile și instituţiile care activează în ariile reducerii cererii şi ofertei de droguri le folosesc în mică măsură și nu adoptă în activitatea lor principiul intervenţiilor bazate pe date. În acelaşi timp, rapoartele de cercetare produse de organizații neguvernamentale sau de instituții locale au parte de promovare şi diseminare redusă sau necorespunzătoare, astfel încât factorii de decizie pot ajunge să ignore cu uşurinţă informații relevante pentru comunitatea lor. Câteva motive ar putea explica această situație:
-
unele proiecte de cercetare implementate de ONG-uri sau instituții de nivel local (ex.: inspectorate școlare, universități etc.) nu au o componentă distinctă și bine finanțată de diseminare a rezultatelor (de obicei nu au inclus în bugetul cercetării costuri asociate editării profesionale, traducerii într-o limbă de circulație, tipăririi, organizării unei conferințe de presă). Cele mai multe dintre aceste rapoarte sunt circulate în comunități restrânse – de obicei ca link-uri pe pagini de Internet sau în format electronic, pe e-mail.
-
Multe dintre cercetările realizate au acoperire redusă (ex.: se referă la comunitatea locală, la clienții unei organizații, la beneficiarii unui program), de aceea sunt privite de organizații ca având exclusiv un scop operațional (ex.: evaluarea internă a rezultatelor proiectului).
-
Unele dintre organizațiile care au implementat cercetări nu au capacitate și experiență în diseminarea rezultatelor unei cercetări. Simpla transmitere a raportului către actorii potențial interesați de rezultate, nu este o strategie foarte eficientă pentru a asigura vizibilitate cercetării. Comunicatorul (organizația) trebuie să aleagă tehnicile de comunicare potrivite pentru a disemina și mesajul privind importanța și semnificația datelor colectate.
Furnizorii privați de servicii au apreciat, în general, importanța colectării și analizei datelor privind consumul/traficul de droguri, recunoscând faptul că utilizează de obicei aceste date la redactarea secțiunilor de “justificare” incluse de obicei în cererile de finanțare. Cu toate acestea, s-au declarat dezamăgiți de faptul că, cel mai adesea, autoritățile române par să nu fie interesate de informațiile furnizate de analize științifice. Din acest punct de vedere au amintit de numeroasele demersuri, bazate pe date despre situația critică a consumatorilor de droguri din România și adresate autorităților publice (ex.: Ministerul Sănătății, Primăria București, autorități publice locale etc.). Aceste demersuri au constituit încercări, fără succes, de a convinge aceste autorități să susțină serviciile de reducere a cererii de droguri.
Alte dificultăți care au influențat atingerea obiectivelor stabilite pentru perioada 2005-2012:
-
Fondurile publice alocate implementării Strategiei nu au fost suficiente pentru realizarea tuturor studiilor planificate.
-
Organizațiile neguvernamentale au manifestat reticenţă în raportarea către ANA a datelor privind clienții serviciilor de reducere a drogurilor. Fiind instituţie publică, Agenţia a fost în continuare percepută de unele ONG-uri (şi) ca instrument al măsurilor de reducere a ofertei de droguri, punând astfel în pericol confidenţialitatea datelor furnizate de clienți ONG-urilor și făcând posibilă identificarea clienților.
-
Instituțiile publice cu responsabilitate în aria reducerii cererii (ex.: spitale) sau ofertei de droguri (ex.: judecătorii, parchet) au fost uneori rezistente la solicitările de date venite din partea ORDT. Rezistenţa s-a manifestat prin în: întârzieri în furnizarea datelor, refuzul de a pune la dispoziţie anumite date sau furnizarea datelor utilizând indicatori proprii şi nu indicatorii comunicaţi de ORDT.
-
Schimbarea frecventă a personalului în instituțiile publice, îngreunează uneori sarcina ORDT de a colecta date de la acestea.
-
Schimbările instituționale și de sistem survenite în perioada 2008-2010 au afectat negativ şi capacitatea de resurse umane implicate în colectarea, analiza și raportarea datelor privind fenomenul drogurilor în România. Odată cu trecerea ANA în subordinea IGPR o parte dintre specialişti au plecat din instituţie, iar personalul (insuficient ca număr) angajat după reînfiinţarea ANA trebuie instruit în detaliu și supervizat, astfel încât să ajungă la actualul nivel de expertiză al angajaţilor care se ocupă de ani de zile de colectare, analiză și raportare.
Sustenabilitate
Cea mai mare parte dintre persoanele intervievate apreciază că activităţile din această arie vor putea fi – și trebuie - susţinute şi în viitor, însă pentru creșterea performanţelor este necesară o finanţare adecvată a măsurilor privind informarea/cercetarea/evaluarea – atât de la bugetul de stat, cât și prin atragerea de finanțări externe nerambursabile.
Creșterea continuă a capacității de informare/cercetare/evaluare în domeniul drogurilor este necesară în contextul:
-
Diversificării și modificării scenei traficului și consumului de droguri, atât la granițele, cât și pe teritoriul României;
-
Creșterii amenințării pe care consumul de droguri injectabile îl constituie la adresa sănătății publice;
-
Nevoii de a produce date de calitate care să contribuie la estimarea unor bugete realiste și eficiente pentru intervențiile antidrog.
-
Asumării de către România a rolului de furnizor de asistență tehnică în domeniul drogurilor pentru țări terțe;
-
Asumării filosofiei de management bazat pe date de către instituțiile și organizațiile care implementează acțiuni planificate de SNA.
Dostları ilə paylaş: |
