Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012

Rezultate neaşteptate

Lipsa serviciilor specifice pentru femei

Serviciile de asistenţă medicală, psihologică și socială, reducere a riscurilor și reinserție socială a utilizatorilor de droguri nu sunt adaptate nevoilor femeilor consumatoare de droguri. În plus, sunt necesare servicii de prevenire a riscurilor și servicii de asistenţă pentru femeile însărcinate utilizatoare de droguri sau aflate în tratament substitutiv.

Utilizarea metadonei în afara programului de tratament substitutiv oferit de furnizori publici sau privați

Persoanele aflate în tratament substitutiv intervievate au declarat că, în perioadele în care, din diferite motive, nu au fost incluse într-un program de tratament substitutiv, şi-au cumpărat singure metadona pe perioade cuprinse între 3 şi 6 luni.

Necesitatea serviciilor psihosociale integrate în programele de metadona

Beneficiarii serviciilor de tratament substitutiv intervievate au declarat că îşi doresc ca serviciile psihosociale să fie integrate în programul de tratament substitutiv și să fie disponibile în aceeaşi locaţie în care vin pentru a ridica metadona. Serviciile psihologice sunt considerate indispensabile de către beneficiarii serviciilor de tratament substitutiv.

Rolul ANA de coordonator care să influenţeze activitatea partenerilor instituționali publici

Furnizorii privați de servicii în domeniul reducerii cererii de droguri recomandă ANA să îşi consolideze rolul de coordonator al activităţilor implementate în cadrul SNA, să se implice mai activ în coordonarea metodologică și în monitorizarea și evaluarea activităţilor implementate de către furnizorii publici de servicii.

Recomandări

Generale:

Întărirea cooperării dintre instituțiile publice cu responsabilităţi în implementarea SNA, atât la nivel central cât şi la nivel local, cât și a cooperării dintre instituții publice și organizații ale societăţii civile (inclusiv grupuri de persoane afectate de fenomenul drogurilor), organizații academice și furnizori (for-profit) de servicii de reducere a cererii de droguri.

Iniţierea de către Agenţia Naţională Antidrog a unui sistem propriu de acordare de granturi pentru organizațiile neguvernamentale care oferă servicii de asistenţă şi reducere a riscurilor.
Formarea continuă a personalului ANA și a personalului organizațiilor și instituțiilor care oferă servicii în domeniul prevenirii consumului de droguri, al reducerii cererii şi ofertei de droguri.
Încurajarea (sau medierea), de către ANA, a cooperării (şi mai ales a comunicării) între actorii naţionali antidrog şi structurile europene şi internaționale similare – prin implicarea actorilor naţionali (publici sau privați) în proiecte internaționale (care să implice training, schimburi de experienţă, vizite de studiu), prin consultarea acestora, includerea în grupuri tehnice, grupuri de lucru.
Promovarea de către ANA, în rândul comunităţilor locale relevante (ex.: oraşe mari, oraşe de frontieră, comunităţi în care sunt oferite servicii de harm reduction) a necesităţii de a iniţia/dezvolta legături cu instituţii sau organizații internaționale de nivel local/central, interesate să implementeze acțiuni în parteneriat.
Consolidarea portofoliului ANA de proiecte finanţate din surse internaţionale (cum ar fi fondurile structurale europene), cu ANA ca beneficiar (aplicant principal) sau partener, alături de alte instituţii şi organizații neguvernamentale româneşti.
Consolidarea rolului ANA şi altor instituții româneşti relevante ca furnizori de asistenţă tehnică pentru ţări terţe interesate să dezvolte politici şi intervenții de reducere a cererii şi ofertei de droguri.
Includerea în SNA 2013-2020 a unor măsuri (de tipul informării, instruirii, feed-back-ului rezultat în urma evaluării) care să crească capacitatea actorilor de domeniu de a implementa cercetări relevante și intervenții bazate pe date (engl. evidence-based).
Includerea în SNA 2013-2020 a unor măsuri de monitorizare şi evaluare (atât internă, cât și externă) a rezultatelor şi impactului politicilor publice și al legislației relevante pentru domeniul drogurilor (ex.: politici din ariile sănătăţii, protecţiei sociale, fiscalităţii, mediului, dezvoltării etc.). Rapoartele rezultate în urma monitorizării/evaluării vor oferi actorilor interesați feed-back privind progresul în implementarea politicilor publice și recomandări vizând îmbunătăţirile care trebuie aduse acestora.
Evaluarea, de către ANA, a modului în care măsurile de reducere a cererii interacţionează cu și influenţează măsurile de reducere a ofertei de droguri. Această recomandare este în linie cu Strategia Europeană în domeniu, care pledează pentru o abordare şi finanţare echilibrată şi comparabilă a măsurilor de reducere a cererii şi de reducere a ofertei de droguri.
Planificarea (prin SNA 2013-2020) unor studii de evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor publice de reducere a cererii de droguri, atât în comunitate, cât și în detenţie.
Promovarea de către ANA şi iniţierea cercetării în următoarele arii: cauze și implicații socio-economice asociate abuzului de droguri și de alcool (ex.: sărăcie, mobilitate, inegalităţi sociale, afectarea forţei de muncă etc.); abuzul de droguri, abuzul de alcool şi sănătatea mintală. Cercetarea în aceste arii poate fi responsabilitatea ANA sau a altor organizații relevante (din sectorul public, academic sau ONG). SNA poate prevedea finanţarea derulării acestor acțiuni, dar şi creşterea capacităţii de cercetare a acestor organizații, prin instruire, consultanţă, contractare de personal specializat.
Atragerea de parteneri academici şi implicarea acestora atât în realizarea de studii, cât și în formarea personalului ANA responsabil cu cercetarea/evaluarea/informarea.
Reducerea cererii:

Creșterea accesului la servicii de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri al părinţilor, copiilor şi membrilor comunităţii prin diversificarea metodelor şi mijloacelor de furnizare a informațiilor şi prin instruirea cadrelor didactice pentru a furniza servicii de prevenire elevilor şi părinţilor.

Implicarea activă a tinerilor, părinţilor și membrilor comunităţii în activităţile de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri.
Adaptarea serviciilor de prevenire la specificul beneficiarilor: vârstă, sex, tip de consum, nivel de educaţie, etnie etc.
Evaluarea serviciilor oferite, prin chestionarea periodică a beneficiarilor acestora.
Informare şi sensibilizarea populaţiei generale şi a mass media cu privire la respectarea drepturilor omului, nediscriminarea consumatorilor de droguri, informarea și responsabilizarea populaţiei generale cu privire la măsurile care pot fi luate pentru a ajuta consumatorii de droguri, serviciile existente etc.
Realizarea de studii, cantitative și calitative, în parteneriat cu organizații neguvernamentale, pentru a identifica grupurile la risc, comportamentele utilizatorilor de droguri injectabile și nevoile acestora.
Realizarea unei estimări la nivel național cu privire la numărul consumatorilor de droguri și dintre aceştia, al celor care îşi injectează droguri.
Crearea unui sistem clar de referire a consumatorilor de droguri către serviciile de consiliere şi testare şi, dacă e cazul, către servicii de tratament pentru îmbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire, consiliere, tratament, diagnosticare (şi acolo unde este cazul, vaccinare) pentru HIV, HVB, HVC, TB și a altor boli asociate.
Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului şi Sportului și cu Ministerul Muncii, a unor programe de reintegrare școlară și profesională a consumatorilor de droguri.
Includerea serviciilor de asistență psihologică și socială în programele de schimb de seringi și tratament substitutiv cu metadonă din penitenciare. Instruirea personalului de reintegrare socială al ANP de către personalul ANA în scopul pregătirii acestuia pentru a oferi servicii psihologice și sociale persoanelor private de libertate care beneficiază de programe de schimb de seringi sau de tratament substitutiv în penitenciar.
Asigurarea continuităţii tratamentului substitutiv pentru persoanele care intră sau ies din detenţie şi pentru cele care se află în aresturi.
Facilitarea accesului tinerilor cu vârsta sub 18 ani la servicii de reducere a riscurilor și la tratament de substituţie; realizarea de demersuri pentru schimbarea cadrului legislativ care prevede acordul părinţilor pentru acordarea de servicii minorilor consumatori de droguri; realizarea unei metodologii de lucru cu minorii consumatori de droguri.
Adaptarea serviciilor la tipul de vulnerabilitate specific fiecărui consumator de droguri: persoane care practică sexul comercial, bărbați care fac sex cu bărbați, imigranţi, persoane de etnie roma, femei, etc. Facilitarea accesului femeilor la servicii de reducere a riscurilor, inclusiv prin programe de combatere a stigmei şi discriminării de gen practicate în comunitate: campanii de informare şi sensibilizare, servicii adaptate pentru femei.
Creșterea accesului femeilor însărcinate consumatoare de droguri la servicii medicale pre-natale și la servicii de asistenţă socială pentru a preveni situațiile de abandon al copilului.
Explorarea posibilităţii de a deschide camere de consum şi dispozitive stradale pentru distribuţia de seringi.

Asigurarea managementului de caz în toate instituțiile în care sunt oferite servicii de asistență integrată consumatorilor de droguri.

Reducerea ofertei:

Introducerea de către ANA, în viitoarele planuri de acţiune, a unor indicatori de plan privind activităţile din aria reducerii ofertei de droguri, însoţiţi de metodologiile de colectare şi raportare.

Corelarea şi adaptarea propriilor sisteme de colectare a datelor statistice cu privire la oferta de droguri, astfel încât să răspundă necesităţilor de raportare, conform cerinţelor organismelor internaționale și europene.
Implicarea, de către ANA, a partenerilor instituționali relevanţi în dezvoltarea metodologiilor de colectare şi raportare a indicatorilor privind reducerea ofertei de droguri.
Consolidarea instituţională a ANA şi a rolului său de coordonator național al acțiunii de reducere a ofertei droguri.
Modernizarea dotării tehnice necesare instituțiilor abilitate să aplice legea în domeniul drogurilor, la nivelul standardelor internaționale.
Consolidarea cadrului legislativ, în special pentru reglementarea regimului stupefiantelor nou apărute pe piaţa drogurilor. Extinderea grupurilor de lucru TRIDENT şi POLVAM și la nivelul altor instituții.