Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012

Considerații etice

Reprezentanții organizațiilor care au participat la evaluare, precum și beneficiarii serviciilor de reducere a cererii au fost informați cu privire la obiectivele studiului, la modul în care vor fi utilizate datele și la dreptul lor de a refuza participarea. Exercitarea acestui drept s-a reflectat în ratele de răspuns (mai mici de 100%) obținute la interviurile individuale solicitate, precum și în numărul de participanți – uneori redus – înregistrat la focus grup-uri.
La solicitarea unora dintre persoanele care au participat la interviurile individuale și de grup de evaluare, echipa de evaluatori RAA nu a specificat în prezentul raport identitatea reprezentanților instituțiilor și organizațiilor contactate (numele, specialitatea, poziția).
Intervievarea persoanelor fizice neafiliate organizațional (adolescenți, părinți, deținuți, persoane care își injectează droguri) s-a realizat respectând dreptul acestora la intimitate și la confidențialitatea răspunsurilor.
Interviurile pentru care consultanții au primit aprobare din partea respondenților au fost înregistrate pe suport audio. Răspunsurile parvenite prin e-mail au fost arhivate în format electronic.
În ceea ce privește comunicarea rezultatelor evaluării, consultanții RAA și-au propus să prezinte o perspectivă echilibrată asupra rezultatelor implementării SNA 2005-2012, documentând atât aspectele pozitive, succesele, cât și pe cele negative și asigurându-se că sunt reprezentate vocile tuturor actorilor relevanți din sectoarele public, privat și academic.
Evaluarea SNA 2005-2012 a urmărit și modul în care Strategia, Planurile de acțiune și activităţile implementate au respectat principiului echităţii²¹ şi au asigurat acces egal şi nediscriminatoriu la servicii tuturor beneficiarilor. Au fost avute în vedere cu precădere două categorii de beneficiari aflați la risc de excludere: minorii şi femeile consumatoare de droguri.

Limite ale evaluării

Măsurarea obiectivă a cost-eficienței și impactului SNA a fost imposibilă în cadrul acestui demers de evaluare, din următoarele motive:

• 
  Planurile de acțiune ale SNA nu erau însoțite de planuri de monitorizare, conținând indicatori și ținte, în raport cu care să se măsoare progresul, rezultatul și impactul activităților antidrog.
  
• 
  Au fost implementate activități finanțate din fonduri publice sau private, din surse naționale și internaționale.
  
• 
  Au fost implementate programe (servicii) ai căror indicatori erau raportați la planuri de monitorizare și evaluare aparținând altor programe (ex.: Strategia Națională HIV/SIDA, programul HIV/SIDA finanțat de GFATM). Astfel, dezvoltarea serviciilor reducere a riscurilor
  

Adoptarea unei metodologii calitative de colectare și analiză a datelor a fost însoțită nu doar de beneficii (precum descrierea în detaliu a unor aspecte privind implementarea SNA), ci și de puncte slabe, cum ar fi: participarea redusă (a respondenților) la unele sesiuni de focus grup, lipsa reprezentativității statistice a răspunsurilor oferite de beneficiarii serviciilor de reducere a cererii de droguri, colectarea de informații cu grade diferite de relevanță pentru obiectivele evaluării.

Măsuri de coordonare interinstituțională

Context

Una dintre priorităţile prevăzute de Strategia UE pe droguri pentru perioada 2005-2012 este coordonarea la nivelul fiecărui stat a eforturilor de reducere a cererii şi ofertei de droguri, implementate de actori din toate sectoarele – public, privat, academic şi societate civilă. Obiectivul coordonării interinstituționale se regăseşte şi în Strategia Naţională Antidrog 2005-2012, fiind operaţionalizat prin măsuri ce îşi propun:

• 
  Facilitarea acțiunilor comune ale instituțiilor și organizațiilor responsabile;
  
• 
  Coordonarea acțiunilor actorilor responsabili;
  
• 
  Monitorizarea şi evaluarea acțiunilor întreprinse de actorii responsabili;
  
• 
  Contribuția actorilor responsabili – sub coordonarea ANA - la colectarea, procesarea şi transmiterea către organismele internaționale a datelor privind traficul și consumul de droguri în România.
  

Principalele instituții și organizații care au implementat măsuri de reducere a cererii/ofertei de droguri în perioada 2005-2012 sunt:

• 
  Agenţia Naţională Antidrog prin serviciile de la nivel central și prin
  
  • 
    Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA)
    
  • 
    Centrele de Asistenţă Integrată a Adicţiilor (CAIA)
    
• 
  Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) prin
  
  • 
    Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă
    
  • 
    Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate (DCCO) prin Serviciul antidrog și Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor
    

- Inspectorate Judeţene ale Poliţiei

• 
  Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF)
  
• 
  Direcţia Generală de Informații şi Protecţie Internă
  
• 
  Ministerul Finanţelor Publice prin
  
  • 
    Autoritatea Naţională a Vămilor
    
    • 
      Ministerul Public prin
      
  • 
    Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), prin Serviciul de prevenire și combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri
    
    • 
      Ministerul de Justiție prin
      
  • 
    Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP)
    
    • 
      Ministerul Sănătăţii prin
      
  • 
    Centrul de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog (CSMLA)
    
  • 
    Autorităţi Judeţene de Sănătate Publică
    
  • 
    Institutul național de Medicină Legală “Mina Minovici” (INML) și celelalte institute din țară (Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Craiova)
    
  • 
    Spitale
    
    • 
      Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin
      
  • 
    Inspectorate Şcolare Judeţene
    
  • 
    Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret
    

• 
  Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale prin
  

• 
  Direcţiile Generale de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului
  

• 
  Oficiul național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
  

• 
  Organizații neguvernamentale
  
• 
  Furnizori privați de servicii de asistenţă integrată pentru consumatorii de droguri (ex: Clinica PsyMotion, Asociația Națională de Intervenții în Toxicomanii)
  
• 
  Consiliul Superior al Magistraturii
  
• 
  Institutul național al Magistraturii
  

Figura 2. Schema relaţiilor de colaborare dintre ANA și instituțiile și organizațiile implicate în implementarea SNA 2005 - 2012