Eficienţă
Per ansamblu, majoritatea persoanelor intervievate - persoane reprezentând instituții și organisme neguvernamentale (inclusiv birouri ale agențiilor internaționale în România) – au apreciat drept pozitivă și fructuoasă colaborarea la nivel central cu cei mai mulți dintre actorii ce derulează intervenții antidrog, inclusiv cu ANA.
De asemenea, din interviurile realizate, elaborarea strategiilor locale antidrog și implementarea lor sub coordonarea sau cu participarea CPECA par să reprezinte totuși cele mai vizibile și numeroase dovezi de cooperare interinstituțională. Modul de lucru integrat la nivel local a fost exemplificat de reprezentanți ai CPECA din mai multe județe:
„În domeniul asistenţei, pe lângă oferirea unor servicii medicale, psihologice şi sociale, CRPECA Timişoara a creat o reţea locală, formată din furnizori de servicii de asistenţă: Spitalul Judeţean Timişoara, Spitalul Municipal Timişoara, Spitalul de Copii “Louis Ţurcanu” Timişoara, Spitalul de Psihiatrie Jebel, Spitalul de Psihiatrie Gătaia, Direcţia de Sănătate Publică Timiş, Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara, Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Timiş, Organizaţia Salvați Copiii, Asociaţia ARAS. Membrii acestei reţele se întâlnesc periodic, discutând modalităţile concrete de colaborare.” (reprezentant CPECA, Timiş)
Doar în 2011, CPECA Iaşi a colaborat, pe bază de acorduri de parteneriat, cu 40 de autorităţi publice locale și unități şcolare, cu 10 organizații neguvernamentale şi cu 8 organizații din mass media:
„în vederea îndeplinirii obiectivului “dezvoltarea capacităţii instituționale și operaţionale și consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog de coordonator național al luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri”, în luna martie 2006, ca urmare a emiterii Ordinului nr. 153 al Prefectului Judeţului Iaşi din data de 7.03.2006, s-a constituit Comisia pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2006-2008 la nivelul judeţului Iaşi, din care fac parte următoarele instituţii: Prefectura Judeţului Iaşi, Direcţia de Muncă Solidaritate Socială și Familie, Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Autoritatea Naţională de Sprijin a Iniţiativei Tinerilor Iaşi, Direcţia Judeţeană de Sport, Inspectoratul Judeţean Poliţie de Frontieră, Brigada de Combatere a Crimei Organizate, Inspectoratul Judeţean de Poliţie.” (reprezentant CPECA, Iaşi).
Există totuşi şi regiuni în care colaborarea interinstituțională nu a avut amploarea descrisă mai sus, în special din cauza numărului limitat de servicii disponibile în aria reducerii cererii de droguri. De exemplu, în judeţul Hunedoara
„nu există organizații sau asociaţii specializate pe acest domeniu, astfel că nu au fost realizate acțiuni în domeniul reducerii de droguri … CPECA colaborează cu o asociaţie de tineri împreună cu care desfăşurăm activităţi de prevenire. Mai există și alte instituţii (Inspectoratul de Poliţie al judeţului Hunedoara, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara, Inspectoratul Şcolar al judeţului Hunedoara, Crucea Roşie – filiala judeţului Hunedoara) cu care colaborăm în desfăşurarea proiectelor, dar care nu au ca atribuţii specifice prevenirea consumului de droguri.” (reprezentant CPECA, Hunedoara)
Cu toate acestea, discuțiile cu respondenții au pus în evidență și dificultăți sau întârzieri care trebuie luate în considerare. Menționăm următoarele:
-
Parteneriatele la nivel local s-au dovedit mai eficiente decât cele de la nivel central.
-
Există și instituții cu care colaborarea s-a dovedit dificilă în ultimii ani. Ministerul Sănătății a fost menționat ca făcând parte din această categorie de către toți furnizorii privați de servicii de reducere a cererii și de o parte dintre furnizorii publici care au participat la evaluare.
-
Eficacitatea parteneriatelor a depins în primul rând de relațiile personale care s-au stabilit între reprezentanții diverselor organizații/instituții și mai puțin de aplicarea concretă a protocoalelor formale: „Noi colaborăm cu oamenii de acolo, nu cu instituţia..” (reprezentant MEC).
-
Deşi planurile de acțiune ale SNA prevedeau facilitarea comunicării între actorii implicați în activități antidrog, frecvența întâlnirilor interministeriale, precum și a unor întâlniri comune cu societatea civilă a fost sub așteptări. În plus, întâlnirile organizate nu s-au bucurat de participarea tuturor instituțiilor/organizațiilor relevante. Absența Ministerului Sănătății de la majoritatea întâlnirilor între actorii naționali a fost formulat ca motiv de mare nemulțumire pentru reprezentanții societății civile și pentru o parte dintre instituțiile publice.
-
Deși reorganizarea ANA în 2009 a modificat semnificativ responsabilitățile formale ale instituției în aria coordonării măsurilor naționale antidrog, buna colaborare cu echipa Agenției nu s-au alterat - din punctul de vedere al instituțiilor și organizațiilor care au contribuit la evaluare. O parte din personalul ANA a resimțit însă altfel efectele reorganizării: „deteriorarea încrederii partenerilor, a potenţialilor beneficiari, etc. în CPECA din cauza transformărilor suferite de ANA de la 1 martie 2009, ceea ce a produs o implicare mai scăzută a lor în programe şi activităţi.” (reprezentant CPECA Iaşi).
-
Chiar și în județele în care au fost elaborate strategii locale antidrog, implementarea (sau neimplementarea) acestor strategii a depins în mare măsură de resursele bugetare existente, de disponibilitatea și capacitatea autorităţilor publice locale.
-
În opinia unora dintre colaboratorii guvernamentali și neguvernamentali ai Agenției, reorganizarea instituției prin OUG nr. 20/200927 și trecerea ei în subordinea IGPR a afectat semnificativ capacitatea ANA de coordonare interinstituțională și management strategic în perioada 2009-2010. Totodată, reprezentanți ai Agenției au apreciat că din punct de vedere al capacității și puterii de coordonare, schimbările din 2009 au însemnat pentru instituție “o întoarcere la nivelul anului 2002”.
-
Colectarea de date de la instituțiile implicate în implementarea SNA poate fi uneori dificilă, nu doar pentru ANA, ci și pentru instituțiile care primesc solicitarea. Personalul insuficient este principalul motiv formulat de acestea pentru a explica de ce apar sincope în livrarea datelor către Agenție. Astfel de probleme au fost semnalate de reprezentanții Ministerului Sănătății și mai ales de reprezentanți ai structurilor de reducere a ofertei de droguri.
Dificultatea colectării/raportării datelor a fost semnalată mai ales în contextul discuțiilor despre Registrul Central de Investigații și Cercetare în Domeniul Drogurilor. Registrul este privit ca realizarea semnificativă pentru perioada de programare 2005-2012, însă eficiența acestuia a fost evaluată în felul următor de respondenți:
-
Potrivit reprezentanților LCAPD, Registrul trebuie optimizat având în vedere că a fost finalizat în 2012, iar în anii precedenți finalizării acestuia s-au înregistrat multe schimbări în pattern-urile de consum și trafic de droguri.
-
Implementarea Registrului (inclusiv interconectarea bazelor de date de la instituțiile beneficiare) este întârziată de cel puțin două probleme: instituțiile beneficiare nu au suficient personal care să se ocupe de completarea bazelor proprii și, ulterior, să implementeze Registrul în propria instituție; dezvoltarea unui set de indicatori comuni tuturor instituțiilor beneficiar este o măsură dificil de implementat. De exemplu, DIICOT are o bază de date creată după indicatorii menționați în propriul regulament de funcționare, indicatori cu un regim juridic special. Potrivit reprezentantului DIICOT, instituția nu are personal suficient pentru a alimenta Registrul cu alte date decât cele pe care le colectează și le introduc în propria bază de date. Totodată reprezentanții DCCO, deși transmit periodic date către ANA, deţin o bază de date care nu poate fi interconectată în Registru din punct de vedere tehnic (fişiere în format MsExcel). Pregătirea ei pentru Registru ar necesita alocarea de resurse umane din cadrul DCCO.
Dostları ilə paylaş: |
