“Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Mures”

2.3.5.Geologie şi Hidrologie

2.3.5.1Geologie

Judeţul Mureş este situat în partea central – nordică a ţării. Unităţile principale de relief sunt reprezentate de Munţii Călimani – Gurghiu, Podişul Târnave şi Câmpia Transilvaniei. Principala caracteristică geografică este Valea Râului Mureş care traversează întregul judeţ dinspre nord-est înspre sud-vest.

Munţii Călimani constituie graniţa nordică a judeţului şi aceştia sunt alcătuiţi din roci vulcanice modelate prin procesele de eroziune glacială şi aluvionară, cu o altitudine maximă de 1.381m (Vârful Scaunul). Munţii Gurghiu sunt situaţi în sectorul nord-estic al judeţului şi aceştia sunt alcătuiţi din roci vulcanice.

Dealurile Transilvaniei Sub-Carpatice sunt forme de relief tranziţional care constituie conexiunea dintre relieful muntos şi zona podişurilor. Împreună cu Munţii, acestea fac parte din Carpaţii Estici Interiori.

Câmpia Transilvaniei este situată în partea nordică a judeţului, cu o altitudine medie de 400m. Câmpia este traversată de numeroase văi, relieful caracteristic fiind cupolele de acumulări de gaze erodate de râurile cu lunci şi terase vaste.

Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Mureş este dominat de două caracteristici principale de relief: creasta vulcanică reprezentată de Carpaţii Estici Interiori şi depozitele sedimentare ale Bazinului Transilvaniei.

Bazinului Transilvaniei este situat în partea estică a sistemului Alpi – Carpaţi – Panonic. Acesta are aproximativ o formă circulară şi o umplere Superioară din Cretacic şi Superioară din Miocen, având până la 8 km grosime în unele locuri.

Bazinului Transilvaniei a început să se acumuleze în era Paleocenului, după faza Laramică şi şi-a terminat formarea la finalul erei Neocen, atunci când au fost formate depozitele epi-continentale din Paleocen şi “molasse”-le din Neocen.

Depozitele din Paleocen au la bază argile roşii şi albastre, cu intercalări / lentile de nisipuri verzi şi albăstrui şi conglomerate, alternate cu straturi de calcar (calcar de Rona). Peste acestea sunt depuse un pachet de formaţiuni de roci caracteristice, enumerate de la partea inferioară înspre cea superioară: gresie şi gresii calcaroase, argile superioare vărgate, formaţiuni şi marne calcaroase de Cluj.

În părţile superioare se dezvoltă depozite sedimentare constituite din gresii gri, marne şi argile, marne nisipoase şi nisipuri.

Depozitele din Neocen sunt prezente în zona dezvoltării teraselor inferioare / joase şi a luncilor curselor de apă şi acestea sunt reprezentate de depozitele aluvionare alcătuite din nisipuri şi prundiş.