“Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Mures”

2.3.1.1Sursele industriale

Industria chimică, industria de prelucrare lemn, producerea materialelor de construcţie;

• 
  industria energiei electrice şi termice;
  
• 
  depozitarea şi distribuţia combustibililor;
  
• 
  utilizarea solvenţilor.
  

Sursele reziduale din agricultură, cu toate că sunt reduse, nu trebuie neglijate. Depozitele de reziduuri sunt surse moderate de poluare, fiind situate la distanţe semnificative de localităţi.

2.3.1.2Sursele mobile

• 
  traficul rutier are loc în principal pe DN13 (E60) şi DN15 (Târgu Mureş - Topliţa) care traversează localităţile urbane şi rurale din judeţul Mureş.
  
• 
  traficul pe calea ferată este redus.
  

Principalele probleme generate de traficul urban sunt:

• 
  Poluarea aerului prin particule, prafuri sedimentare, NOx, SOx, hidrocarburi, plumb. Poluarea atmosferei este cuantificată prin măsurătorile sistematice efectuate de A.P.M. Mureş şi D.S.P. Mureş. Acestea confirmă că traficul rutier contribuie în mod semnificativ la creşterea poluării din aerul atmosferic al aglomeraţiilor urbane.
  
• 
  Traficul greu generează volume mari de zgomot stradal şi vibraţii în municipiile Târgu Mureş, Reghin, Sighişoara.
  

Cu toate că măsurătorile concentraţiilor din zonele rezidenţiale traversate de traficul intens nu au fost efectuate, se poate estima ca acestea au valori mari în perioadele cu valori mari ale traficului rutier. Estimările au în vedere starea precară a mijloacelor de transport, valorile mari de emisii de NOx, hidrocarburi (radicali liberi).

În judeţul Mureş, cea mai critică zonă cu privire la poluarea suprafeţei de apă este tronsonul de râu (Târnava Mică) în aval de Târnăveni, acolo unde calitatea apei se încadrează în afara categoriilor de calitate din cauza concentraţiilor mari de crom hexavalent. Societatea vinovată, S.C. BICAPA S.A., şi-a încetat activitatea acum mai mult de trei ani, dar poluarea reziduală se datorează depozitelor de reziduuri acumulate de-a lungul malurilor râului. Acestea poluează în prezent apa freatică. Pe râul Târnava Mica, atunci când debitele sunt mici, conţinutul de sare creşte datorită apelor sărate din zona Praid – Sovata. Ultimul tronson al râului afectat fizico-chimic şi, mai ales bacteriologic, din râul Mureş, se situează în aval de municipiul Târgu Mureş, din cauza poluării cauzate de S.C. AZOMURES S.A. Pe acest tronson, categoriile de calitate au fost stabilite de indicatorii gradului de oxigenare şi de indicatorii toxici şi speciali (fenoli şi zinc). Probleme deosebite au apărut cu privire la amoniu, nitraţi şi substanţele organice şi fosfor în lunile cu debite reduse (decembrie, ianuarie, februarie, iulie şi august). Acest tronson de râu este sensibil la eutrofie (din cauza concentraţiilor de nutrienţi), de la Târgu Mureş şi până la limitele judeţului.

Un alt tronson critic care are în vedere apele sensibile la eutrofie este Târnava Mare, aproape de judeţul Mureş (aproximativ 33 km), datorită descărcărilor de ape reziduale fecale insuficient tratate din localităţile Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc şi Sighişoara. În fiecare an între lunile iulie – august, pe acest tronson de râu, din cauza condiţiilor favorabile hidrologice şi de climă, şi datorită raportului optim N/P de nutrienţi, are loc apariţia algelor (20 – 30 milioane alge /litru). Acestea au consecinţe groaznice asupra pregătirii apei potabile din Sighişoara şi Mediaş şi asupra mortalităţii peştilor (în aval de Mediaş – judeţul Sibiu).

Cursul de apă Pârâul de Câmpie este şi el considerat critic, dar în acest caz concentraţiile mari de nutrienţi şi sare se datorează condiţiilor pedologice ale zonei (soluri sărate). Concentraţiile mari de indicatori ale etapei de oxigen şi ale nutrienţilor au ca şi sursă poluarea difuză.

Apele subterane monitorizate de Direcţia Apelor Mureş nu se conformează standardelor de calitate pentru apa potabilă. În majoritatea cazurilor, indicatorii care depăşesc valorile normale sunt „gradul de mineralizare” şi „substanţe organice”. Principalele surse de poluare sunt:

• 
  Activităţile agricole şi de creştere animale
  
• 
  Depozitele de reziduuri fără dotări adecvate
  
• 
  Scurgerile din reţelele de canalizare
  

Principalele caracteristici ale calităţii solului în judeţul Mureş prezintă următoarele fenomene:

• 
  terenuri excesiv de umede 21.100 ha;
  
• 
  soluri acide 22.331 ha;
  
• 
  soluri sărate 224 ha;
  
• 
  total soluri erodate 57.810 ha.
  

Solurile degradate din cauza depozitării dezorganizate a reziduurilor însumează aproape 20 ha. O suprafaţă de aproximativ 6 ha în amontele bazinului de decantare pentru reziduuri tehnologice nr. 3 de pe platforma S.C. BICAPA S.A. Târnăveni este afectată de decantarea produsă între 1992 şi 1994 în acest bazin. Terenurile afectate de eroziunea de suprafaţă însumează 55.480 ha.

Alunecările de teren de pe aproximativ 30 ha sunt situate în zona Şardul Nirajului, în bazinul pârâului Niraj şi în zona din avalul localităţii Balauseri, în bazinul râului Târnava Mică.

Reducerea utilizării îngrăşămintelor şi a pesticidelor chimice din grupele de toxicitate II şi I au diminuat impactul acestora asupra solului.

Carierele de suprafaţă pentru nisip şi balast ocupă 32 ha. Acestea sunt situate pe terenurile cu productivitate scăzută.

Măsurile pentru a face aceste terenuri re-utilizabile pentru cultivarea cerealelor sunt întârziate.

Impactul depozitării de reziduuri (municipale, orăşeneşti, comunale) sau a reziduurilor industriale asupra mediului este semnificativ. Principalii factori de mediu afectaţi sunt solul, aerul şi apa (de suprafaţă şi subterană). Aceste probleme sunt create din cauza gestionării ne-igienice şi ilegale a reziduurilor.

Principalele aspecte care decurg din gestionarea reziduurilor sunt:

• 
  depozitarea finală a reziduurilor menajere şi industriale amestecate, efectuată de societăţile economice care nu deţin propriile spaţii de depozitare;
  
• 
  gropile de gunoi sunt parţial împrejmuite ceea ce cauzează împrăştierea reziduurilor uşoare pe terenurile învecinate prin acţiunea vântului;
  
• 
  auto-combustia frecventă a depozitelor, din cauza lipsei unui sistem de colectare şi evacuare a gazelor de fermentare;
  
• 
  formarea decantărilor încărcate foarte mult cu substanţe organice, nitrogen şi compuşi fosforici, etc. care afectează apele de suprafaţă din zonă;
  
• 
  operarea inadecvată a depozitelor de reziduuri din cauza acoperirii parţiale cu pământ;
  
• 
  depozitele de reziduuri sunt supravegheate numai de un schimb, anumite societăţi comerciale care-şi transportă deşeurile nerespectând locaţiile stipulate;
  
• 
  înregistrarea cantităţilor de deşeuri este efectuate fără echipamentul adecvat pentru cântărirea acestora.
  

Reziduurile periculoase constituie o categorie specială a reziduurilor rezultate din producţie. Principalele activităţi din judeţ care generează reziduuri periculoase sunt: industria chimică anorganică, transporturile (uleiurile uzate, anvelopele uzate, emulsiile, solvenţii), activităţile agricole (pesticide şi pachete de pesticide, uleiurile uzate, reziduurile oleaginoase, bateriile uzate şi bateriile de depozitare, etc.), industria prelucrătoare de lemn (lăcuire, vopsire) şi învelirea cu metal – galvanizare (aluviuni cu metale grele şi cianuri), activităţile medicale.

Pe teritoriul judeţului Mureş nu există depozite pentru reziduuri periculoase şi metodele utilizate în prezent prezintă un risc mare de poluare a solului şi apelor de suprafaţă şi din subteran.

Reziduurile din activităţile veterinare şi de protecţia sănătăţii (reziduuri considerate periculoase pentru sănătate populaţiei) nu sunt neutralizate în conformitate cu cerinţele legale. Reziduurile sunt arse în instalaţii neomologate care nu elimină riscul de afectare a sănătăţii populaţiei.

Reziduurile periculoase din gospodăriile cetăţenilor nu sunt colectate separat (vopsea, lac, leşie, substanţe fito-sanitare expirate, tuburi de neon, etc.), acestea fiind evacuate împreună cu reziduurile menajere.

Reziduurile de pesticide sunt depozitate temporar în depozitele Direcţiei Fitosanitare Mureş şi în depozitul unei companii comerciale până când va fi găsită o soluţie pentru eliminarea acestor reziduuri.