“Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Mures”

2.7.Resurse de apă

2.7.1.Date Generale

Reţeaua hidrografică a judeţului aparţine în totalitate Râului Mureş, principalul colector din bazinul Transilvaniei. El traversează judeţul pe lungimea de 187 km, din Ciubotani, acolo unde pătrunde în judeţ, iar în ceea ce priveşte localitatea în aval din Chetani, acolo unde iese din judeţ.

Alte cursuri importante de apă, care traversează judeţul, sunt Râul Târnava Mică, al doilea în ceea ce priveşte lungimea judeţului (115 km), Râul Târnava Mare (43 km), Niraj (78 km) şi Gurghiu (55 km).

Referitor la calitatea apei de suprafaţă din bazinul hidrografic Mureş, 46% din lungimea supravegheată a râului intră în categoria I de calitate; 44.9% este categoria II şi 9.1% reprezintă apa care depăşeşte limitele categoriei III de calitate.

Resursele de apă de suprafaţă ale judeţului sunt 1.200 milioane de m³, din care 950 milioane de m³ sunt din cursul râului Mureş, 200 milioane de m³, din Târnava Mică ş 50 de milioane de m³, din Târnava Mare.

Lacurile, eleşteele şi rezervoarele de retenţie completează hidrografia judeţului. Eleşteele şi lacurile de origine naturală – umană sunt specifice podişului Transilvaniei. O serie de eleştee pentru pescuit au fost create pe râuri (de exemplu, de-a lungul râului Pârâul de Munte, eleşteului artificial Zau de Câmpie (133 ha), Saulia (48 ha), Tăureni (53 ha)).

Lacul Faragau (38 ha) are apă dulce, are importanţă pentru ştiinţă datorită florei şi faunei, lacurile antropogenice în Ideciu de Jos, Jabenita şi Sangeorgiu de Mureş, care au apă sărată, au importanţă balneară locală.

În cadrul complexului lacului Sovata, Lacul Ursu este cel mai important lac de apă salină din Transilvania. Are o suprafaţă de 5 ha şi adâncimea de 18 m, şi expune un fenomen helio-termal: creşterea paralelă a concentraţiei de sare de la suprafaţă până la o anumită adâncime (3-3.5 m) şi stratificarea termică a albiei de râu.

Lacul Negru, cu o suprafaţă de 0.38 ha şi o adâncime de 6.82 m, este important pentru depozitele sale de nămol.

Apele subterane din regiunea subcarpatică şi a platoului au rate scăzute de flux şi conţinuturi mari de săruri minerale, nefiind în general potabile. Apar pe câmpiile fluviale şi pe terasele apelor freatice mai bogate ale râului, dar acestea au, de asemenea, un conţinut ridicat de săruri minerale şi sunt grele. Ele constituie principala sursă de apă potabilă pentru localităţile din Judeţul Mureş. Resursele subterane produc 3,500 l/s.

Din totalul resurselor de apă din judeţ, 375 de mii m³ au fost colectate şi utilizate în 2003 de către 90 de consumatori, care au utilizat ape de suprafaţă şi 190 de consumatori care au utilizat apă subterană.