2.10.3.2Canalizare
În Zona Luduş este singura aglomerare urbană ce are amenajări de apă reziduală.
Datorită faptului că staţia de tratare a apei reziduale este deţinută de o fabrică locală privată de zahăr, nu avem date despre aceasta.
Colectarea apei uzate
Canalizarea în Luduş este de tip mixt. 60% este de tip separat şi 40% de tip unitar. Populaţia are asigurat un sistem de canalizare în proporţie de 60%.
Tabelul Nr. 2 40 – Reţeaua casnică de canalizare din Luduş
DIAMETRU
(mm)
|
MATERIAL
|
VECHIME
(ani)
|
LUNGIME
(km)
|
1200
|
PREMO
|
18
|
3,218
|
1000
|
PREMO
|
18
|
2,360
|
900
|
PREMO
|
25
|
2,330
|
800
|
Beton
|
18
|
0,700
|
600
|
Beton
|
18
|
0,600
|
500
|
Beton
|
48
|
3,010
|
400
|
Beton
|
35
|
1,768
|
300
|
Beton
|
32
|
2,220
|
250
|
Beton
|
48
|
0,988
|
200
|
Beton
|
30
|
1,465
|
Tabelul Nr. 2 41 – Reţeaua de colectare a apei pluviale din Luduş
DIAMETRU
(mm)
|
MATERIAL
|
VECHIME
(ani)
|
LUNGIME
(km)
|
800
|
Beton
|
18
|
1,840
|
600
|
Beton
|
18
|
2,500
|
400
|
Beton
|
48-18
|
2,815
|
300
|
Beton
|
48-20
|
8,495
|
250
|
Beton
|
48-20
|
5,906
|
200
|
Beton
|
43-20
|
3,445
|
Canalizarea este învechită şi necesită o serie de reparaţii şi înlocuiri.
Tratarea apelor reziduale
Datorită motivelor prezentate în capitolele de mai sus, în momentul elaborării Planului de ansamblu nu existau date disponibile/colectate legate de tratamentul apelor uzate.
Îndepărtarea reziduurilor
Datorită motivelor prezentate în capitolele de mai sus, nu există date strânse despre acest aspect.
Amenajări pentru ape reziduale industriale
O mare parte din fabricile locale utilizează canalizarea locală sau o instalaţie proprie de pre-tratare a produselor reziduale rezultate din procesul lor de fabricaţie.
Tabelul Nr. 2 70 – Reţeaua de colectare a apei pluviale din Luduş
UTILIZATOR
|
TIP DE PRODUCŢIE
|
VOLUM
(m3)
|
PRE-TRATAMENT
|
SC ZAHĂRUL SA
|
Zahăr
|
1098
|
-
|
SC ROMVELO
|
Anvelope
|
262
|
-
|
SC MOVS SA
|
Staţie de betoane
|
251
|
-
|
SC ELCONS 2000 SA
|
Produse metalice
|
429
|
Da
|
SC SAMARCU SA
|
Acoperişuri metalice
|
636
|
Da
| Suficienţa datelor
În ce priveşte nivelul sistemului de alimentare cu apă dezvoltat în zonă (cu excepţia oraşului Luduş şi a comunei Cheţani, nu este disponibil nici un alt sistem de alimentare cu apă), datele strânse sunt adecvate pentru o bună înţelegere a necesităţilor zonei.
Etape ulterioare de proiectare vor necesita un nivel ridicat de date de la nivel local.
Concluzii
În zona există o problemă ce poate fi soluţionată pe cale instituţională şi tehnologică: starea staţiei de tratare a apelor reziduale.
Etapele următoare vor duce la îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în aglomerări urbane cum ar fi: Bogata – Aţintiş – Cuci sau Sânger – Tăureni – Zau de Câmpie – Valea Largă – Saulia – Mihăieşu de Câmpie.
2.10.4.Amenajări existente în Zona Iernut Sistemul de alimentare cu apă
Zona Iernut constă din principalul oraş, Iernut, şi din satele din jurul acestei localităţi. Oraşul Iernut are o populaţie de 8.373 locuitori. Această zonă este parte a bazinului Mureş. Oraşul Iernut are propriile staţii de alimentare cu apă şi canalizare, gestionate de Aquaserv Tg. Mureş, filiala Iernut.
O parte din sate (Ogra, Cucerdea) amplasate în apropiere de Iernut au un sistem de alimentare cu apă alimentat de la staţia de tratare.
Sursa de apă
Staţia de tratare a apei din oraşul Iernut este amplasată în satul Cipău. Sursa este râul Mureş, sub formă de captare de suprafaţă. Capacitatea proiectată este de 540l/s. Captarea este amplasată în amonte de Staţia de tratare a apei din Cipău.
Tratarea apei
Staţia de tratare a apei este o staţie veche (construită în 1952), ce a reprezentat o fostă staţie pentru oraşul Târnăveni. Apa neepurată este pompată de la captare la camera de Amestecare şi distribuţie unde este injectată cu clor (în faza de pre-clorurare) şi soluţie BOPAC (clorură de aluminiu polimerizată). Din acest punct are loc împărţirea egală în 6 bazine de sedimentare radiale D=8m (Veach=235m3). Apa trece gravitaţional către unităţile de filtrare a nisipului (4 + 4 rezervoare de 5x3,55x2,7m). Filtrarea este realizată cu ajutorul nisipului, ca material filtrant, şi dispune de duze. Apa filtrată este colectată într-un bazin local de contact de sub filtre. În acest loc se produce contactul cu clorul, în faza de post-clorurare a tratamentului apei.
Figura Nr. 2 16 – Staţia de tratare a apei Figura Nr. 2 17 – Pompe noi de distribuţie
Figura Nr. 2 18 – Staţia de tratare a apei Iernut – Schemă tehnologică
Rezervoare şi staţii de pompare
Apa este stocată în 2 rezervoare amplasate în aceeaşi zonă cu staţia: unul de 350m3 şi un al doi-lea de 500 m3.
Sistemul de alimentare cu apă are un număr de rezervoare cum ar fi: zona Iernut – 2 rezervoare de 150 m3, un rezervor de 1.000m3; comuna Cucerdea – un rezervor de 100 m3 şi comuna Saulia – un rezervor de 100 m3.
Staţia de pompare nr. 1: transportul apei neepurate de la nivelul captării la camera de distribuţie este realizat prin 3 pompe.
Staţia de pompare nr. 2: pompele de distribuţie reprezintă un set de pompe noi (reabilitate printr-un program SAMTID).
Oraşul Iernut are un sistem de alimentare cu apă funcţional prin intermediul a 7 staţii de pompare.
Transportul apei
Apa neepurată este transportată de la captare către staţie prin intermediul a 2 conducte de oţel cu Dn350mm, L=50m.
Conductele de alimentare pentru comunele Cucerdea (Dn 160mm) şi Ogra (Dn 225mm) sunt noi şi din material P.E..
Distribuţia apei
Tabelul Nr. 2 71 – Reţeaua de distribuţie a apei din Iernut
DIAMETRU
(mm)
|
MATERIAL
|
VECHIME
(ani)
|
LUNGIME
(km)
|
63
|
P.E
|
|
2,351
|
79
|
OŢEL
|
|
0,197
|
90
|
OŢEL, PVC, PE
|
1978-2005
|
4,5; 0,9;1,3
|
100
|
OŢEL
|
|
0,187
|
110
|
OŢEL, PVC, PE
|
|
4,4; 4,5; 1,1
|
150
|
OŢEL
|
|
2,236
|
160
|
PVC
|
|
1,617
|
170
|
OŢEL
|
|
1,5
|
Pe baza chestionarelor completate primite, comuna Cucerdea are o reţea de 5,50km iar satul Săulia de Mureş are o reţea de 4,5km. Ambele sunt realizate din PE ca material şi sunt instalate în 2007.
Comuna Ogra are o reţea (din material P.E.), după cum urmează: Dn 110, L=7,50 km şi Dn 140, L=0,70 km.
Dostları ilə paylaş: |