F4045-01-03-Act1-Pagina curenta

CAPITOLUL 2. SITUAŢIA ACTUALĂ A ALIMENTĂRII CU ENERGIE TERMICĂ A

CONSUMATORILOR DIN MUNICIPIUL Ploieşti

2.1 Prezentarea componentelor sistemului de termoficare

2.1.1 Sursa de energie termică şi electrică CET Brazi
CET Brazi a fost realizatã în scopul producerii combinate de energie termicã şi electricã necesarã alimentãrii consumatorilor tehnologici aferenţi platformei industriale Brazi, consumatorilor urbani şi industriali din Municipiul Ploieşti. Centrala s-a dezvoltat în mai multe etape funcţie de cererea de energie termicã de pe piaţa zonalã.
Centrala produce energia electrică şi termică în regim de cogenerare, folosind drept combustibil păcura cu conţinut redus de sulf şi gaze naturale. Actualmente centrala asigură în principal alimentarea cu energie termică sub formă de apă fierbinte a sistemului de termoficare din Municipiul Ploieşti, care cuprinde punctele termice urbane şi cele ale consumatorilor industriali din zonele de Nord, Vest, Malu Roşu, Centru, Sud, Democraţiei şi Calea Bucureşti.
În anul 2004 printr-un contract de concesiune S.C. DALKIA TERMO PRAHOVA S.R.L. a preluat operarea centralei Brazi, transportul şi distribuţia energiei termice cãtre Municipiul Ploieşti.
Capacitãţile de producţie preluate sunt urmãtoarele:

- 3 cazane de abur energetic de câte 420 t/h fiecare ( C5, C6, C7)

- 2 cazane de apa fierbinte de câte100 Gcal/h (CAF1, CAF2)

- 2 turbogeneratoare cu condensaţie şi prize reglabile de 105 MW (TA5,TA6)

- 1 turbogenerator cu contrapresiune de 50 MW ( TA7) - actualmente în conservare.
Consumul anual de combustibil s-a bazat pe trei tipuri de combustibil: păcură cu conţinut redus de sulf (0,2 ÷ 0,57 %), gaz natural şi gaz de rafinărie. Deşi pãcura utilizatã are un conţinut redus de sulf, gazul de rafinãrie utilizat (rezidual) a provocat corodarea şi degradarea majoritãţii instalaţiilor în general.
Parametrii actuali disponibili ai cazanelor de abur de 420 t/h la funcţionarea cu combustibil de bazã (gaz metan) sunt cei nominali, respectiv: randament 92 %. La cazanul nr. 5 s–au montat arzãtoare cu NOx redus iar la cazanele nr. 5 şi 6 s–a modernizat sistemul de etanşare PAR.
Turbogeneratoarele nr. 5 şi 6 sunt în stare bunã de funcţionare, la parametri nominali, iar turbogeneratorul nr. 7 este în conservare.
Schema termicã a CET Brazi este realizatã cu o barã colectoare de abur viu comunã pentru cazanele C5, C6, C7 din care pot fi alimentate oricare din turbinele TA5, TA6, TA7. Pentru partea de abur pentru consumul intern existã patru bare colectoare de abur de 1,2 bar, 7 bar, 13 bar şi 35 bar.
Între bara colectoare de abur viu şi cele patru bare de consum existã staţii de reducere – rãcire care permit alimentarea tuturor consumatorilor interni şi a consumatorilor externi. 
Instalaţiile termice de vârf, boilere de vârf (BV) sau CAF-uri asigurã  consumurile de cãldurã pentru perioadele de vârf de consum care depãşesc temporar capacitãţile de producţie ale turbinelor în anumite perioade. Aceste instalaţii sunt în general folosite iarna.
Cazanele de apã fierbinte de 100 Gcal/h sunt în stare bunã, în acest an montându –se arzãtoare cu NOx redus.
Schema termicã pe parte de apã fierbinte este deosebit de elasticã având câte douã colectoare pentru tur şi retur oferind consumatorilor un grad sporit de siguranţã.
De asemenea în cadrul acestei scheme boilerele de bazã şi cele de vârf pot funcţiona în diferite regimuri parţiale sau totale, independent sau împreuna funcţie de cerinţele de furnizare oferind multiple posibilitãţi de optimizare. Din punct de vedere al regimurilor hidraulice impuse în alimentarea cu apã fierbinte a consumatorilor schema prevede utilizarea independentã sau simultanã a doua trepte de pompare.
În concluzie schema termicã a CET Brazi permite o elasticitate şi o siguranţã sporitã în alimentarea consumatorilor urbani şi industriali. De asemenea prin natura turbinelor utilizate (2 turbine cu condensaţie şi prize reglabile şi 1 turbinã cu contrapresiune) se poate asigura o mare elasticitate în funcţionare din punct de vedere al asigurãrii simultaneitãţii cererilor momentane de cãldurã şi energie electricã.
CET Brazi este amplasată în afara Municipiului Ploieşti, în comuna Brazi, în partea de nord a platformei industriale Brazi, în apropierea DN 1 şi are ca vecini :

- la nord şi est DN 1 Bucureşti-Ploieşti;

- la vest R.A. Apele Române Filiala Filipeşti - Sistem Hidrotehnic Brazi şi Energoconstrucţia S.A. Filipeşti Brazi;

- la sud şi sud-est S.C. Petrobrazi S.A.

Caracteristici geotehnice ale terenului
CET Brazi este amplasată pe Câmpia Ploieştiului, ocupând o terasă a râului Prahova, dispusă peste un mare con aluvionar al aceluiaşi râu.
Din punct de vedere geologic, în amplasamentul CET Brazi poate fi descrisă o stratificare uniformă şi orizontală alcătuită din:

- 0 ÷ 0,8 m umplutură din moloz şi argilă;

- 0,8 ÷1,5 m argilă cafenie de terasă, plastic vârtoasă;

- 1,5÷25 m pietrişuri cu nisipuri medii uşor argiloase cu lentile de 20÷40 cm de argilă nisipoasă cafenie.

Apa subterană se situează la 4÷5 m adâncime şi nu reprezintă agresivitate faţă de betoane.
2.1.2 Sistemul primar de reţele termice de apă fierbinte
Sistemul primar de transport a agentului termic (apã fierbinte) este de tip arborescent. Componentele de bazã ale sistemului sunt magistralele de termoficare, fiecare având ramificaţii şi racorduri până la cele 87 puncte termice urbane şi la cele 22 puncte termice industriale, de la care se face distribuţia cãldurii la consumatorii aflaţi în Municipiul Ploieşti. Se menţioneazã cã existã legãturi transversale între principalele magistrale de termoficare, pentru asigurarea alimentãrii consumatorilor în condiţii de siguranţã şi eficienţã.
Reţelele primare, în lungime totalã de conducte de cca. 146,8 Km (cu 2, 3 sau 4 conducte), sunt în amplasare suprateranã (cca.40%) şi în amplasare subteranã (cca.60%), în canale circulabile sau nevizitabile.
Reţelele primare sunt compuse din conducte de oţel, cu diametre cuprinse între Dn 1000 şi Dn 50, izolate cu saltele din vată minerală protejate cu tablă neagră sau zincată (pentru conductele în amplasare aerianã) sau protejate cu 2 straturi din împâslitură din fibre de sticlă bitumată (pentru conductele montate în canale termice).
Magistralele de termoficare ale sistemului de transport din Municipiul Ploieşti sunt magistrale transport de la CET la platforma F25 (NS), compuse din 4 conducte (2 tur + 2 retur), cu Dn 700÷Dn1000, în lungime de cca. 4.150 m traseu aerian (excepţie zone subtraversãri DN1A).
Din aceste magistrale se ramificã celelalte magistrale de distribuţie:

- Magistrala I Vest - Nord, compusã din 3 respectiv 2 conducte (2 sau 1 conducta tur + 1 retur) cu Dn 300÷Dn 900, în lungime de cca. 6450 m traseu în majoritate aerian (excepţie fac zonele de subtraversãri);

- Magistrala II Sud, compusã din 3 conducte (2 conducte tur + 1 retur) cu Dn 500÷Dn 900, în lungime de cca. 3800 m traseu aerian;

- Magistrala III Malu Roşu, compusã din 2 conducte (1tur + 1 retur) cu Dn 400÷Dn 600, în lungime de cca. 4200 m traseu, în majoritate subteran (excepţie fac cca. 500 m aerian în zona industrialã);

- Magistrala IV Centru, compusã din 2 conducte (1 tur + 1 retur) cu Dn 400÷Dn 600, în lungime de cca. 3900 m traseu subteran (excepţie face zona platformei F33 Sud);

- Magistrala VI Vest, compusã din 2 conducte (1 tur + 1 retur) cu Dn 300÷Dn 600, în lungime de cca. 2600 m traseu subteran (excepţie fãcând zona de racord F20);

- Magistrala V Mihai Bravu, compusã din 2 conducte (1 tur + 1 retur) cu Dn 300, în lungime de cca.1550 m traseu subteran. Aceastã investiţie a fost realizatã în anul 2002 în soluţia conducte preizolate.
Ramificaţiile şi racordurile la punctele termice au diametre cuprinse între Dn 50 şi Dn 300.
Magistralele menţionate preiau consumatorii de cãldurã grupaţi în urmãtoarele zone de consum: Centru, Democraţiei, Sud, Castor, Ienãchiţã, Malu Roşu, Vest, 9 Mai, Nord, Republicii, Mihai Bravu, Bucov – Obor, Calea Bucureşti, Depou CFR.
Sistemul de transport prezintã deteriorãri ale izolaţiei conductelor din cauza lipsei tablei la conductele amplasate aerian sau din cauza inundãrii canalelor termice la conductele amplasate subteran. Ca urmare se impune înlocuirea/reabilitarea reţelelor primare, în vederea reducerii pierderilor de cãldurã şi a celor de agent termic.
În ultimii ani s-au efectuat lucrãri de reparaţii capitale pe racordurile punctelor termice, cu utilizarea soluţiei de instalare a conductelor preizolate montate în pãmânt.
S-au efectuat lucrãri de reabilitare, pe tronsoanele aferente conductelor magistrale amplasate aerian, respectiv de refacere a izolaţiei termice şi montarea tablei.
Activitãţile de reparaţii realizate în ultimii ani, au înlãturat o parte importantã a punctelor slabe, dar aspectele de uzurã fizicã şi moralã a conductelor, conduc la valori relativ ridicate ale pierderilor de cãldurã.
De asemenea lipsa unui sistem de monitorizare si control al reţelei primare, a condus la imposibilitatea intervenţiei în timp real pentru optimizarea regimurilor de funcţionare.
2.1.3 Sistemul secundar de reţele termice de apă fierbinte
Sistemul secundar de distribuţie aferent celor 87 PT, în lungime totalã de conducte de circa 90,84 km este compus din 4 sau 3 conducte (2 de încălzire şi 1 de apă caldă de consum – lipseşte în general conducta de recirculare care apare la reţelele reabilitate în soluţia preizolatã), cu diametre cuprinse între 1” şi Dn 200. Acestea sunt amplasate subteran în canale termice nevizitabile.
Izolaţia termică a acestora este realizată din vată minerală, protejată cu folie de polietilenă sau carton asfaltat. Vechimea acestora este cuprinsã între 10 şi 40 de ani.
Reţelele de distribuţie aferente punctelor termice urbane, datorită vechimii şi uzurii acestora, au fost supuse modernizãrii prin etapele BERD sau din surse proprii, în proporţie de 50%, cu înlocuiri de conducte în soluţia preizolatã. Ca urmare pierderile de cãldurã înregistrate în reţelele secundare au scãzut la cca. 6,4%.
2.1.4. Punctele termice
Din cele 87 PT-uri urbane existente sunt alimentaţi consumatorii de cãldurã urbani (sunt racordate 64138 apartamente) şi din cele 22 PT-uri industriale existente sunt alimentaţi consumatorii industriali.
Punctele termice sunt grupate pe zonele principale de consum astfel: Centru, Democraţiei, Sud, Castor, Ienãchiţã, Malu Roşu, Vest, 9 Mai, Nord, Republicii, Mihai Bravu, Bucov – Obor, Calea Bucureşti, Depou CFR.
Majoritatea punctelor termice urbane sunt cu racordare indirectã a instalaţiilor de încãlzire şi 2 trepte serie pentru prepararea apei calde de consum.
Punctele termice urbane, cu vechimi ce depãşeau 20 de ani şi cu echipamente vechi, uzate fizic şi moral, ca urmare a funcţionãrii cu randamente scãzute, s-au aflat în ultimii 6 ani într-un proces avansat de modernizare, în mai multe etape.
Pânã în prezent s-au modernizat 44 de puncte termice, în cadrul unui program de reabilitare cu BERD. Modernizarea punctelor termice a constat în: instalarea de schimbãtoare de cãldurã cu plãci, introducerea pompelor de circulaţie cu turaţie variabilã pentru încãlzire, instalaţii de automatizare, regulatoare de presiune diferenţialã, mãsura-control şi contoare la nivelul punctelor termice pentru apa caldã de consum şi pentru încãlzire.
În celelalte puncte termice, o parte din echipamente au fost înlocuite (schimbãtoare de cãldurã, conducte de legãturã, etc.) iar altele (pompe de adaos, pompe de recirculare, by-passuri ) sunt în curs de realizare (cu documentaţii de execuţie elaborate în anul 2006). Lucrãrile în curs de realizare includ şi racordurile aferente pentru încadrarea echipamentelor în instalaţiile tehnologice ale punctelor termice (70 de agregate de pompare, colectoare de recirculare, robineţi cu ventil în vederea echilibrãrii hidraulice a consumatorilor, etc).
Se menţioneazã cã punctele termice sunt echipate cu dulapuri de comandã şi automatizare, capabile sã preia aparatajul necesar acţionãrii pompelor ce se vor monta.
2.1.5 Centralele termice
CT Bucov şi CT 23 August sunt modernizate şi au în componenţa lor urmãtoarele :

- cazane pentru apa caldã 90/70 ⁰C, funcţionând pe gaze naturale;

- schimbãtoare de cãldurã cu plãci de oţel inox;

- vas de expansiune a apei, vas închis cu membranã şi perna de azot, fãrã contact între agentul termic şi aer, soluţia ducând la diminuarea proceselor de coroziune;

- pompe cu protecţie electronicã (inclusiv pentru funcţionarea în 2 faze).
Caracteristicile celor 2 centrale sunt urmãtoarele:

Centrala termicã de cvartal	Anul PIF	Anul modernizãrii	Puterea instalatã		Apartamente racordate (nr.)	Lungime reţea secundarã (km)
			Gcal/h	MWth
CT Bucov	1972	1999	2,4	2,79	320	0,23
CT 23 August	1960	1999	1,0	1,16	146	0,27

Centralele termice sunt complet automatizate, iar reglajul este calitativ. Energia termicã distribuitã este integral contorizatã, inclusiv la consumatori.