F4045-01-03-Act1-Pagina curenta
Yüklə 2,06 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Actori pe piata PRODUSELOR petroliere din Romania
- 4.1.5 Piaţa resurselor energetice regenerabile
4.1.4 Piaţa de produse petroliereRomânia are o tradiţie de peste un secol şi jumătate în extracţia ţiţeiului şi valorificarea produselor rezultate din procesarea acestora. România se numără printre primele ţări care a demarat producţia de ţiţei. În timp s-au înfiinţat companii petroliere în domeniu, s-au dezvoltat tehnologii de extracţie şi procesare, cadrul legislativ a cunoscut o continuă evoluţie, întreaga infrastructură petrolieră cunoscând o dezvoltare conform cerinţelor economice, tehnologice şi sociale din diversele etape de dezvoltare a industriei petroliere. Astăzi România dispune de o industrie petrolieră integrată total. Aceasta înseamnă că ţiţeiul extras pe teritoriul României este procesat la rafinăriile din România, iar produsele rezultate sunt distribuite prin intermediul infrastructurii create (depozite de produse petroliere şi staţii de distribuţie carburanţi) sau exportate în diverse ţări. Industria de prelucrare a titeiului constituie un sector important al economiei nationale si un suport al dezvoltarii pentru numeroase sectoare ale industriei si economiei romanesti si de aceea necesitatea modernizarii si restructurarii industriei petroliere constituie un factor principal in procesul dezvoltarii economice durabile a tarii. Sectorul de extracţie Sectorul de extractie a cunoscut o evoluţie continuă din punct de vedere al tehnologiilor de extracţie folosite şi al cantităţii de ţiţei extrase. Astăzi, ţiţeiul extras se ridică la valoarea de 6 mil. tone anual. Tiţeiurile extrase în România se clasifică în 14 tipuri de ţiţei. Singura companie care se ocupă de extracţia ţiţeiului este Societatea Naţională a Petrolului SNP Petrom SA. Peste 5 milioane tone de ţiţei se importă anual de către rafinăriile din România. În condiţiile creşterii consumului de carburanţi şi tendinţei de scădere a cantităţii de ţiţei extrasă de către companiile autohtone, ponderea cantităţii de ţiţei importat va spori, ceea ce ar conduce la schimbări structurale în cadrul întregii industrii petroliere. Pentru anul 2005 nivelul productiei totale de titei si gaze a fost de 77,95 milioane bep sau 213.559 bep/zi, respectiv s-au produs 5,21 milioane tone de titei si gazolina si 6,19 miliarde mc de gaze naturale. Sectorul de rafinare In România sunt 10 rafinarii cu o capacitate totala instalata de 34 milioane tone/an din care 5 rafinarii de mare capacitate prelucreaza 30 milioane tone/an, iar alte 5 mai mici au o capacitate instalata de 4 milioane tone/an. In prezent capacitatea operationala a celor 5 rafinarii mari este de 19,8 milioane tone/an. Cele 5 rafinarii mici cu capital integral sau majoritar privat sunt : SC ASTRA Ploiesti, SC Rompetrol VEGA Ploiesti, SC Steaua Romana Campina, SC Rafinaria Darmanesti SA, SC PETROLSUB Suplacu de Barcau precum si companii de transport si stocare titei si produse petroliere SC Oil Terminal - S.A. Constanta, SC Conpet - S.A. Ploiesti si SC Petrotrans SA Ploiesti. Sectorul de distributie Sectorul de distributie numără peste 170 de depozite şi peste 1600 de benzinării repartizate pe întreg teritoriul României. Cea mai importantă companie în sectorul respectiv este compania SNP Petrom, deţinătoare a peste 150 de depozite de produse petroliere şi peste 600 de benzinării. Sectoarele de mai sus îşi desfăşoară activitatea cu sprijinul unor sectoare susţinătoare cum ar fi:
Fluxul materiilor prime şi a produselor petroliere rezultate din procesarea ţiţeiului sunt prezentate în diagrama de mai jos. Gradul de expunere a companilor în cadrul fiecăruia din sectoarele de extracţie, procesare şi distribuţie arată nivelul integrării pe verticală a companiilor respective. 
Actori pe piata PRODUSELOR petroliere din RomaniaIn prezent, in cadrul sectorului petrolier din Romania opereaza 10 rafinarii. Cu exceptia rafinariilor Petrobrazi si Arpechim (care apartin SNP Petrom), toate rafinariile sunt privatizate. Ultima privatizare a avut loc la mijlocul anului 2001 – rafinaria Rafo. Capacitatea instalata a cestor rafinarii este de 29 mil.tone/an (reprezentand 85% din capacitatea totala de rafinare din Romania), incluzand instalatii care prelucreaza titei cu continut ridicat de sulf. Cei mai mari procesatori de titei din Romania sunt:
SNP PETROMSNP PETROM S.A. are ca obiect de activitate explorarea si exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat si din platoul continental al Marii Negre, rafinarea si prelucrarea titeiului, transportul si comercializarea produselor petroliere, comercializarea gazelor, importul si exportul de titei, produse petroliere, utilaje, echipamente si tehnologii specifice. Pe plan extern Petrom deruleaza activitati de explorare, explatare si comercializare in Moldova, Ungaria, Kazahstan, India, Iran, Serbia si Muntenegru. Petrom este cea mai mare companie petroliera romaneasca, avand o productie integrata, de la extractie titei si gaze naturale, pana la rafinare si distributie de carburanti. In incercarea de a diversifica activitatile de explorare si de a imbunatati rata de inlocuire a rezervelor, Petrom a achizitionat licente de explorare si productie aditionale pentru perimetre situate in afara Romaniei. Cele doua rafinarii pe care le detine au o capacitate de rafinare anuala nominala de aproximativ 14 mil.tone/an. 
Ţiţeiul produs de Petrom este livrat atat rafinariilor proprii cat si celorlalte rafinarii din Romania. Ponderea titeiului produs de Petrom si prelucrat in rafinariile proprii a crescut de la aproximativ 50% in 1999 la peste 75% in anii 2003-2004. Titeiul importat de Petrom este prelucrat la Arpechim. Rafinaria Petrobrazi Petrobrazi este amplasata in partea de sud-vest a orasului Ploiesti. Primele capacitati de prelucrare a titeiului au fost puse in functiune in anul 1934 iar incepand cu luna septembrie 1997, Petrobrazi a fost integrata in SNP Petrom S.A. Petrobrazi are ca principala activitate procesarea titeiului romanesc, precum si a unor produse petroliere semiprelucrate (pacura, gazolina). Are o capacitate nominala de rafinare de 7 mil.tone/an. Petrobrazi este conectata la conducta catre Constanta si Marea Neagra pentru importul titeiului (capacitate de 10000 tote/zi) si de asemenea la toate zacamintele majore din tara si la alte rafinarii, printr-o retea extinsa de conducte. Cantitatile procesate in perioada 2000 – 2004 la rafinaria Petrobrazi sunt urmatoarele: - mii tone
Rafinaria Arpechim Arpechim este o rafinarie integrata ce proceseaza atat titei romanesc, cat si titei din import. Are o capacitate de rafinare de 6,5 mil.tone/an. Arpechim este conectata la conductele interne de transport (zacamintele de titei din Oltenia) si la conducta care face legatura cu Constanta si Marea Neagra pentru importul titeiului. In urma activitatii de procesare, se obtin urmatoarele produse: benzine, motorine, combustibil lichid usor, LPG, uleiuri, etc. Cantitatile de titei procesate in perioada 2000 – 2004 la rafinaria Arpechim sunt urmatoarele: - mii tone
Principalii furnizori de titei din import ai Petrom sunt Glencore, Vitol, Kronos, Trafigura. Pretul titeiului importat este pretul international ajustat la parametrii specifici de calitate la care se adauga costurile de transport. ROMPETROLGrupul Rompetrol NV. este o companie petroliera multinationala, cu sediul in Amsterdam, Olanda, care îşi desfăşoară activitatea in 13 tari având majoritatea activelor si operatiunilor in Franta, Spania si Sud-Estul Europei. Grupul Rompetrol este implicat in activitati de rafinare, marketing si trading, dar si in operatiuni aditionale - explorare si productie, servicii petroliere, EPCM, transport, etc. Grupul intentioneaza sa devina unul dintre cele mai importante companii integrate petroliere din Europa si sa obtina o pozitie consolidata in bazinul Marii Negre si al Marii Mediterane. Cele doua rafinarii ale grupului, Petromidia si Vega furnizeaza carburanti de calitate superioara reţelei noastre de staţii de distribuţie ce acoperă aproape in intregime zonele de sud-est si centru ale Romaniei, cat si altor distribuitori din tara si strainatate. Printre aceste produse mentionam: benzine, motorine, combustibil lichid usor, LPG, uleiuri, pacura (cu o putere calorifica de 9600 kcal/kg). Rafinaria Petromidia Petromidia are in functiune o capacitate de prelucrare de 4,8 mil.tone titei anual. Rafinaria are in functiune o capacitate de 3,5 tone titei/an din import. Petromidia poate procesa diverse sortimente de titei, de la cele usoare pana la cele grele. Avand in vedere ca rafinaria a fost proiectata pentru prelucrarea titeiurilor sulfuroase, aceasta este dotata cu capacitati de desulfurare si recuperare a sulfului, in scopul obtinerii de produse cu continut redus de sulf. Aprovizionarea cu titei se face din portul Constanta prin intermediul S.C. Oil Terminal pana la rezervoarele de depozitare cu o capacitate de 8 x 50 000 mc, asigurand o autonomie de 30 de zile (functionare la capacitate maxima). Cantitatile de titei procesate in perioada 2002 – 2004 sunt urmatoarele: - mii tone -
Rafinaria Vega Vega prelucreaza titeiuri asfaltoase si fractiuni de la alte rafinarii si produce bitumuri, benzine, motorina, Vaseline, uleiuri, solventi, etc. Cantitatile de titei procesate in perioada 2002 – 2004 sunt urmatoarele: - mii tone -
LUKOILLUKOIL este cea mai mare companie petroliera din Rusia din punct de vedere al rezervelor, productiei si rafinarii titeiului; la nivel global reprezinta aproximativ 2% din productia totala mondiala. In ultimii ani rezervele certe de titei ale companiei au crescut cu 14%, productia de gaze a crescut cu 11%, iar cantitatea de de titei rafinata a fost mai mare cu 18%. In acelasi timp, reteaua de statii de distributie a carburantilor s-a marit de 3,5 ori. Din punct de vedere al rezervelor de titei, Compania LUKOIL este lider mondial in privinta rezervelor confirmate in categoria companiilor private cotate la bursa, se afla pe locul patru in topul mondial al companiilor petroliere in privinta rezervelor confirmate si probabile, iar din punct de vedere al productiei de titei se claseaza pe locul sapte in lume.
- mii tone -
IMPERIAL OIL Rafinaria Rafo Capacitatea actuala de prelucrare a rafinariei Rafo este 3,5 mil. tone/an titei sulfuros si nesulfuros. Cantitatile de titei procesate in perioada 2002 – 2004 sunt urmatoarele: - mii tone -
Rafinaria Darmanesti Rafinaria Darmanesti prelucreaza titeiuri cu continut de sulf redus din Moldova si materii prime din transfer de la alte unitati din tara. La Darmanesti sunt produse benzine, motorine, combustibil lichid usor, etc. Cantitatile de titei procesate in perioada 2002 – 2004 sunt urmatoarele:
Rafinaria Astra Romana Rafinaria Astra Romana – Ploiesti prelucreaza titei din productia interna, producand benzine, motorine, pacura, cocs, gaze lichefiate, uleiuri, etc. Cantitatile de titei procesate in perioada 2002 – 2004 sunt urmatoarele: - mii tone -
Rafinaria Steaua Romana Rafinaria Steaua Romana prelucreaza titeiuri parafinoase din productia interna, producand uleiuri, parafine, motorine, etc. Cantitatile de titei procesate in perioada 2002 – 2004 sunt urmatoarele: - mii tone -
Rafinaria Petrolsub Rafinaria Petrolsub – prelucreaza titei extras prin combustie subterana din zona de nord-vest a tarii, producand combustibil lichid usor, motorine, pacura asfaltoasa, etc. Cantitatile de titei procesate in perioada 2002 – 2004 sunt urmatoarele: - mii tone -
4.1.5 Piaţa resurselor energetice regenerabileRomânia dispune de un potenţial important de resurse regenerabile: energie hidroelectrică, biomasa, energie solară, eoliană şi geotermală. Conform datelor prezentate în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 potenţialul energetic al resurselor regenerabile de energie din România este detaliat după cum urmează:
Un obiectiv foarte important stabilit prin HG 958/2005 este ca ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie in consumul national brut de energie electrică să ajungă la 33% până in anul 2010. Prioritatea programelor de utilizare a surselor regenerabile trebuie să se concentreze pe cresterea eficientei energetice în baza unui management adecvat al cererii de energie. În tarile cu economie în curs de dezvoltare, la propunerea Comisiei Europene, se urmareste promovarea permanenta a surselor regenerabile şi constientizarea rolului eficientei energetice prin derularea unor programe specifice. “Directiva 2001/77/EC”, privind promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile pe piaţa unică de energie fixează ţintele indicative astfel încât ponderea energiei electrice din surse regenerabile va fi de 22% în anul 2010. Singura cale de a mări semnificativ utilizarea surselor regenerabile de energie pe termen scurt şi mediu este, pe lângă utilizarea surselor hidro şi eoliene, utilizarea biomasei. Celelalte surse regenerabile (solare, geotermale, etc) nu pot contribui la o schimbare semnificativă a structurii surselor de energie. Programul de utilizare a surselor regenerabile de energie se înscrie în cerinţele de mediu asumate prin Protocolul de la Kyoto la Conventia - Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat de România prin Legea nr. 3/2001, respectiv de Uniunea Europeana în baza Documentului 2002/358/CE.
Panourile solare şi componentele de sistem moderne permit exploatarea sursei de energie solară în cele mai diverse domenii de aplicaţii: prepararea apei calde de consum, încălzirea apei din piscină, aport de căldură pentru încălzirea clădirilor, căldură pentru procese tehnologice. Un sistem corect dimensionat poate să acopere 50-65% din necesarul anual de a.c.m. (aşa numita „rată de acoperire solară“), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori de 100%. Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate fără dificultăţi în instalaţiile din cadrul construcţiilor şi au o durată de viaţă estimată de minim 20 ani, fiind astfel o completare ideală în tehnica modernă de încălzire. 
Fig 4.1.5.1 – Zonele de radiaţie solară din România Sursa:Agenţia Română pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE) 4.1.5.2 Energia eolianã În România s-au identificat cinci zone eoliene distincte (I-V), în funcţie de potenţialul energetic existent, de condiţiile de mediu şi cele topogeografice. România are un potenţial energetic eolian ridicat în zona litoralului Mării Negre, podişurile din Moldova şi Dobrogea sau în zonele montane. Se pot amplasa instalaţii eoliene cu o putere totală de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23.000 GWh/an. Pe baza evaluărilor preliminare în zona litoralului, inclusiv mediul off-shore, pe termen scurt şi mediu, potenţialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electrică de 4.500 GWh/an. Valorificarea potenţialului energetic eolian, în condiţii de eficienţă economică, impune folosirea unor tehnologii şi echipamente adecvate. 
Fig 4.1.5.2- Potenţialul eolian Sursa:Agenţia Română pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE) Primul grup eolian comercial din România este Parcul Industrial Ploieşti cu Pi = 0,66 MW. Proiectul a fost dezvoltat de Consiliul Judeţean Prahova, IRIDEX Group. 4.1.5.3 Energia produsã în unitãţi hidroelectrice (grupuri de mică şi mare putere) În România, potenţialul hidroenergetic al râurilor principale este de circa 40.000 GWh/an şi se poate obţine în amenajări hidroenergetice de mare putere (>10MW/unitate hidro) sau de mică putere (<10 MW/unitate hidro), după următoarea repartizare: - amenajări hidroenergetice de mare putere (34.000 GWh/an); - amenajări hidroenergetice de mică putere (6.000 GWh/an).
Producerea de biomasă reprezintă o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea rurală. La nivelul UE se estimează crearea în mediul rural a cca. 300.000 de noi locuri de muncă. România are un potenţial energetic de biomasă ridicat, evaluat la circa 7.594 mii tep/an (318 PJ/an), ceea ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. Rezervele potenţiale sunt deşeurile de lemn, deşeurile agricole (animale şi vegetale), gunoiul menajer şi culturile energetice. Circa 54% din căldura produsă pe bază de biomasă se obţine din arderea de reziduuri forestiere; 89% din căldura necesară încălzirii locuinţelor şi prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri şi deşeuri vegetale. 
Fig 4.1.5.5 Potenţialul de biomasa Sursa:Agenţia Română pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE) Conform Strategiei de valorificare a resurselor regenerabile, se apreciază că potenţialul de biomasă din România este împărţit pe următoarele categorii de combustibil:
4.799 mii tep;
Resursele de biomasă din România sunt distribuite astfel:
Resursele de lemn de foc sunt utilizate în proporţie de 70%. O altă importantă sursă de biomasă o constituie paiele. 95% din resursele de biomasă sunt “utilizate direct” sau “arse direct” în cuptoare, sobe pentru încălzire, gătit, şi prepararea apei calde, iar principalul utilizator este populaţia. Doar 5% din resursele de biomasă sunt utilizate în centrale termice, pentru producerea de abur industrial şi apă fierbinte. Obţinerea energiei electrice şi termice din biomasă se poate realiza prin utilizarea următoarelor procedee:
- sub formă brută; - după peletizare sau brichetare pentru compactare.
În consumul curent de biomasă din România, în regim de exploatare energetică, se folosesc diferite tipuri de combustibili, cu următoarea destinaţie:
Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deţine ponderi diferite în balanţa resurselor primare, în funcţie de tipul de deşeuri utilizat sau după destinaţia consumului final. Consumul de biomasă în balanţa resurselor energetice primare se prezintă în tabelul următor:
In România, pădurile, care au rol preponderent în redresarea stării mediului, ocupă doar 26,7% din suprafata ţării, faţă de 40-50% cât ocupau în trecut, şi au devenit victima agresiunii antropice atât direct, prin tăieri peste capacitatea de regenerare, cât mai ales indirect, prin poluare. Există la ora actuală suprafeţe importante de terenuri care sunt apte pentru culturi forestiere în România. Potenţialul de extindere al culturilor forestiere este foarte mare, iar valorificarea biomasei obţinute pentru producerea de energie poate constitui stimulentul economic care să declanşeze o acţiune majoră la nivel naţional de înfiinţare a culturilor forestiere. Realizarea culturilor energetice cu ciclu scurt de producţie are două efecte pozitive:
Utilizatorii Potenţiali sunt ai producţiei culturilor energetice sunt :
Furnizorii potenţiali de acest tip de biomasă sunt actuali sau viitori fermieri sau alte categorii de deţinători de terenuri (comunităţi locale, asociaţii de proprietari, administraţii forestiere de stat sau private) situaţi în zone aflate la o distanţă mai mică de 50 km de amplasamentul unei centrale termice/termoelectrice (pentru eficienţă economică). Factorii favorizanţi ai promovării culturilor energetice sunt:
Culturile energetice cu ciclu scurt de producţie nu pot rezolva tot necesarul pe viitor, dar pot deveni o resursă importantă. Oportunitatea acestor culturi creşte odată cu scăderea resurselor tradiţionale. Cantităţile de lemn şi deşeuri de lemn prognozată pentru utilizări energetice (drept combustibil) vor rămâne constante în limitele a 500 mii tep în corelaţie cu volumul de masă tăiată anual. Biomasa este o resursă care poate fi refăcută în perioade scurte de timp. Valorificarea Potenţialului energetic al biomasei, ţinând seama de ponderea acesteia în sursele regenerabile exploatabile, ar putea sa acopere aproximativ 70% din angajamentele României referitoare la aportul surselor regenerabile în energia totala consumata. Obiectivul principalul privind utilizarea biomasei consta în asumarea unui consum echivalent de circa 3.347,3 tep pana în anul 2010, cu o producţie medie anuala de energie de 97,5 tep (1.134GWh). Acest obiectiv se poate materializa prin utilizarea în centralele existente împreună cu cărbunele sau în capacităţi noi de cogenerare pe bază de biomasă. Proiecte de succes în România În anul 2004 au fost finalizate cinci lucrări de investiţii promovate prin cofinanţare asigurată de Programul PHARE 2001 al Uniunii Europene, şi guvernele României şi Danemarcei (prin acord de tip JI). ARCE, în calitate de instituţie promotoare, a asigurat monitorizarea lucrărilor de investiţii şi avizarea documentaţiilor aferente investiţiilor la centralelor termice ce utilizează drept combustibil rumeguşul, în oraşele Huedin, Vlăhiţa, Gheorgheni, Întorsura Buzăului şi Vatra Dornei.
4.1.6 Piaţa biocombustibililor Yüklə 2,06 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
