Biocombustibilul a sporit atractivitatea culturilor de rapiţă. Dacă în 2005 suprafeţele cultivate cu rapiţă au fost de 88.000 ha, în 2006 au ajuns la 180.000 ha, iar estimările pentru următorii ani vorbesc de 500.000 ha.
In urmatorii ani, culturile agricole de rapita vor creste cel mai rapid in Romania. Datorita interesului mare pentru biocarburanti, cat si stimulentelor acordate, suprafata cultivata cu rapita a crescut semnificativ in ultimii doi ani, cu perspective si mai bune pentru urmatorii 5 ani. Daca in 2004/2005 s-a recoltat rapita de pe 85.000 hectare, in 2005/2006 recolta a fost culeasa de pe 105.000 hectare, iar in 2010 se prevede sa se recolteze rapita de pe 500.000 de hectare.
Avantajele ecologice ale biocombustibililor sunt de netagaduit:
-
sunt biodegradabili;
-
reduc emisiile cu 50%; datorită reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, utilizarea pe scara larga a acestora contribuie la indeplinirea angajamentelor de la Kyoto privind schimbarile climatice. Romania s-a angajat, semnand Protocolul de la Kyoto, sa reduca aceste emisii cu 8% in perioada 2008-2012, fata de nivelul lor din 1989.
Utilizarea lor asigura furnizarea de resurse primare in conditii de siguranta si protectia mediului si promovarea resurselor regenerabile de energie.
Pentru Romania biocombustibilii reprezinta si o oportunitate economica. In afara de boom-ul investitional, exista avantajul reducerii necesitatii de import de combustibili. Investitiile, vor crea noi locuri de munca, oportunitati de dezvoltare si venituri pentru populatia din zonele rurale, oportunitati pentru dezvoltarea rurala durabila.
4.2 Resurse energetice disponibile în zonă
Din perspectiva bogatiilor subsolului, zona Judeţului Prahova parte integrantă a Regiunii Muntenia SUD, dispune de resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri radioactive şi metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulări de gips şi izvoare minerale) importante pentru industria energetică, chimică şi a materialelor de construcţii.
Pentru exploatarea zacamintelor subsolului si în special lignit, titei, sare, activitatile unitatilor economice din judetul Prahova au fost organizate astfel: 2 unitati de exploatare miniera: Filipestii de Padure si Ceptura; pentru extractia de titei si foraj: Schela de Petrol Boldesti-Scaieni, Schela de foraj Liliesti si Schela de foraj Scaieni; pentru extractia sarii, Slanic Prahova.
Industria petrochimica reprezinta o ramura de baza în economia judetului Prahova, dispunând de multe unitati de prelucrare a petrolului: S.C. Petrobrazi S.A., S.C. Petrotel S.A. "Teleajen-LuckOil Group", S.C. Rafinaria "Vega-Hollster&Harelock Group" S.A., S.C.Astra S.A. si S.C. "Steaua Româna" S.A. Cîmpina. Orasul resedinta de judet, Municipiul Ploiesti, este înconjurat de patru din cele cinci rafinarii mentionate mai sus
Gazele naturale sunt o sursă de energie mai avantajoasă decât alţi combustibili fosili având randament energetic mai mare şi un coeficient de poluare redus. Din punctul de vedere al consumului de gaze, Distrigaz – Sud este societatea comercială care furnizează gaz natural în judeţul Prahova.
Distrigaz – Sud are o poziţie majoră pe piaţa gazelor din România, înregistrând peste 30 ani experienţă în domeniul distribuţiei şi comercializării gazelor naturale. Structura acţionariatului societăţii este mixtă, începând cu 31.05.2005, când Gaz de France a achiziţionat de la statul român (fostul acţionar unic) pachetul majoritar de 51% din numărul acţiunilor.Utilizând eficient mijloacele puse la dispoziţie de grupul francez cu poziţie remarcabilă între liderii europeni, societatea are şanse considerabile să accelereze procesul de dezvoltare şi modernizare, astfel încât Distrigaz Sud să devină în scurt timp o societate competitivă de nivel european.
SC Distrigaz Sud alimentează cu gaze naturale un număr de 1062000 clienţi din 565 de localităţi.
Structura gazelor furnizate pe tipuri consumatori in 2005 se prezintă în figura de mai jos:
La nivelul judeţului Prahova consumul de gaze distribuite s-a diminuat semnificativ în ansamblu, de la 2 000 863 mii m3, în anul 1990 la 398 818 mii m3 în anul 2000, ca apoi să crească până la 603 444 mii m3 în 2004. Gazele distribuite pentru uz casnic au evoluat oarecum constant de la 159 914 mii m3 în 1990 la 205 450 mii m3 în 2000 şi 164 422 mii m3 în 2004.
Pe acest fundal, se remarcă totuşi o majorare a ponderii consumului casnic în consumul total de gaze de la 8 %, în anul 1990, la 27 % în 2004, cauza nefiind alta decât diminuarea consumului industrial.
Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în Judeţul Prahova în perioada 2000-2004 se prezintă în tabelul de mai jos:
Judeţul Prahova
|
Localităţi în care se
distribuie gaze naturale (număr)
- la sfârşitul anului -
|
Lungimea simplă
a conductelor de
distribuţie a
gazelor naturale
(km)
- la sfârşitul anului-
|
Volumul gazelor naturale
distribuite
( mii m³ )
|
Total
|
din care: municipii
şi oraşe
|
Total
|
din care:
pentru
uz casnic
|
1990
|
55
|
12
|
1015.2
|
2000863
|
159914
|
1995
|
61
|
12
|
1206.8
|
901987
|
275593
|
2000
|
63
|
12
|
1517.7
|
398818
|
205450
|
2001
|
68
|
12
|
1589.6
|
447621
|
188940
|
2002
|
76
|
12
|
1729.9
|
485297
|
172437
|
2003
|
76
|
12
|
1808.5
|
575445
|
181604
|
2004
|
48
|
13
|
2042.4
|
603444
|
164422
|
Resursele regenerabile
În ceea ce priveşte potenţialul judeţului Prahova din punctul de vedere al resurselor regenerabile, pe baza hărţilor prezentate în capitolul anterior, se pot face următoarele constatări:
1) Energia solară
Judeţul Prahova prezintă un potenţial relativ ridicat, situându-se în zonele III and IV de radiaţie solară (Fig. 4.1.5.1) caracterizată printr-o intensitate a radiaţiei solare cuprinsă între
1180-105 kWh/mp (zona III) şi 1050-950 kWh/mp (zona IV) şi o durată medie anuală de insolaţie de 1500-1650 ore (zona III) şi 1350-1500 (zona IV).
2) Energia eoliană
Fig. 4.1.5.2 prezintă un potenţial eolian mediu pentru Prahova, aceasta aflându-se în zona I caracterizată prin viteza vântului de 3.5-7 m/s.
3) Energia geotermală
Judeţul Prahova nu dispune de surse geotermale de energie (Fig. 4.1.5.4)
4) Potenţialul de biomasă
Harta privind repartizarea potenţialului de biomasă pe regiunile ţării (Fig. 4.1.5.5) ilustrează pentru judeţul Prahova un potenţial relativ crescut de cca. 500-600 TJ comparativ cu alte judeţe. Însa un potenţial mai ridicat există, după cum se poate observa, în judeţele învecinate Braşov şi Covasna (cca. 700-800TJ).
Dostları ilə paylaş: |