Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Universitatea

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Universitatea

Ştefan cel Mare

Suceava

Educaţia, vector al dezvoltării

socio-economice

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof.univ.dr. Cristian-Valentin HAPENCIUC

DOCTORAND,

Daniela-Mihaela SANDU (NEAMŢU)

SUCEAVA 2016

www.usv.ro
Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT 3

Cuvinte cheie 5

INTRODUCERE, MOTIVAȚIE, SCOP ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII 6

PREZENTAREA SINTETICĂ A CAPITOLELOR TEZEI DE DOCTORAT 10

CONCLUZII FINALE 29

ContribuȚii proprii 39

Bibliografie 42

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

Lista abrevierilor

Lista figurilor

Lista tabelelor

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. EDUCAŢIA: ABORDĂRI CONCEPTUALE ŞI METODOLOGICE

1.1. Educaţia - fundament al dezvoltării socio-economice

1.2. Teorii privind capitalul uman: ipoteze, limite şi alternative

1.3. Piaţa serviciilor educaţionale şi particularităţile ei

1.4. Instituţionalismul în educaţie

1.5. Concluzii parţiale

CAPITOLUL II. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A EDUCAŢIEI

2.1. Teorii şi modele privind legătura dintre educaţie şi dezvoltarea economică

2.2. Educaţia - costuri şi beneficii

2.3. Ecuaţia minceriană a relaţiei dintre nivelul de educaţie şi evoluţia veniturilor salariale

2.4. Concluzii parţiale

CAPITOLUL III. ROLUL EDUCAŢIEI SUPERIOARE ÎN ARHITECTURA DEZVOLTĂRII SOCIO-ECONOMICE

3.1. Educaţia superioară – factor de schimbare şi progres economico-social

3.2. Exemple de bune practici şi tendinţe mondiale în abordarea educaţiei superioare

3.3. Analiza empirică a relaţiei dintre educaţia de nivel superior şi dezvoltarea economică în cazul statelor Marea Britanie, Polonia, Suedia, Coreea de Sud şi România

3.4. Concluzii parţiale

CAPITOLUL IV. CERCETĂRI COMPARATIVE PRIVIND TENDINȚELE ȘI EVOLUȚIILE EDUCAȚIEI SUPERIOARE ÎN CONTEXT EUROPEAN

4.1. Educaţia superioară, pe valuri de aderare şi integrare europeană. Câteva coordonate şi semnificaţii.

4.1.1. Cheltuielile publice cu educaţia superioară, în perioada 2000-2013

4.1.2. Evoluţia procentului din PIB alocat educaţiei, în perioada 2000-2014

4.1.3. Ponderea în PIB % a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare din ţările Uniunii Europene

4.1.4. Rata de participare a populaţiei cu vârsta între 25-64 de ani la formarea continuă (LLL)

4.1.5. Rata de cuprindere în învăţământul superior în UE- populaţia cuprinsă între 30-34 de ani

4.1.6. Abandonul şcolar

4.1.7. Absolvenţii de studii superioare pe domenii de studiu la nivelul UE

4.2. Sisteme de indicatori de benchmarking specifici economiei moderne

4.2.1. Indicele Competitivităţii Globale

4.2.2. Metoda KAM

4.2.3. Indicele European al Capitalului Uman

4.2.4. Indicele European de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii

4.2.5. Indicele Dezvoltării Umane

4.3. Legăturile existente între Indicele Competitivităţii Globale, Indicele Învăţării pe tot Parcursul Vieţii şi Indicele Capitalului Uman

4.4. Strategia 2020 - parametru de referinţă a politicilor din domeniul educaţiei

4.4.1. Obiectivele şi ţintele Strategiei Europa 2020 în domeniul educaţiei

4.4.2. Repere şi evoluţii în sistemului universitar românesc în perioada 2000-2014

4.5. Concluzii parţiale

CAPITOLUL V. ABORDĂRI STATISTICE COMPARATIVE ALE DISPARITĂŢILOR GEOGRAFICE PRIVIND NIVELUL DE EDUCAŢIE A POPULAŢIEI ŞI NIVELUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA ȘI ÎN PROFIL REGIONAL

5.1. Disparităţi regionale privind nivelul de educaţie a populaţiei

5.2. Diferenţe în ceea ce priveşte participarea adulţilor la învăţarea pe tot parcursul vieţii

5.3. Inegalităţi în gradul de ocupare a populaţiei, şomajul şi dezvoltare economică pe regiuni de dezvoltare

5.3.1. Diferenţe în gradul de ocupare a populaţiei după nivelul de pregătire

5.3.2. Schimbări în evoluţia şomajului în România

5.3.3. Produsul intern brut pe locuitor pe regiuni

5.4. Corelaţia dintre nivelul de educaţie şi gradul de dezvoltare economică în profil regional

5.5. Concluzii parţiale

CAPITOLUL VI. CERCETĂRI PRIVIND OPINIILE ABSOLVENŢILOR DE STUDII SUPERIOARE DIN PERSPECTIVA INTERCONEXIUNII DINTRE NIVELUL DE EDUCAŢIE, GRADUL DE ANGAJABILITATE ŞI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ŞI PERSONALĂ ÎN CONTEXTUL SATISFACŢIEI MUNCII PRESTATE

6.1. Definirea problemei decizionale

6.2. Cercetare cantitativă privind opiniile absolvenţilor de studii superioare din perspectiva interconexiunii nivelului de educaţie cu angajabilitatea în contextul satisfacţiei muncii prestate

6.2.1. Stabilirea scopului, obiectivelor şi ipotezelor cercetării

6.2.2. Prezentarea metodologiei de cercetare

6.2.2.1. Selectarea modalităţii de culegere şi sistematizare a informaţiilor

6.2.2.2. Elaborarea chestionarului

6.2.3. Stabilirea mărimii eşantionului

6.2.3.1. Determinarea eşantionului privind absolvenţii de studii superioare în funcţie de variabila facultate

6.2.3.2. Structura eşantionului în funcţie de nivelul studiilor

6.2.4. Prelucrarea, analiza şi interpretarea informaţiilor

6.2.5. Analiza diferenţelor de opinie dintre respondenţi, grupați după diferite criterii

6.3. Cercetarea calitativă din perspectiva angajatorilor şi a firmelor de recrutare privind compatibilitatea dintre nivelul educaţiei şi angajabilitate

6.3.1. Obiectivele, metodologia şi repere ale cercetării

6.3.2. Prelucrarea şi analiza datelor atât din perspectiva angajatorilor, cât şi a experţilor/recrutorilor

6.4. Concluziile parţiale ale cercetării

CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE