Federatia sindicatelor libere din îNVĂŢĂMÂnt revista presei

Curriculumul pentru gimnaziu: Fundatia pentru o societate deschisa critica Ministerul Educatiei pentru ca stabileste intai cate ore fac elevii si nu ce competente ar trebui sa aiba

"Pe ce baze stabilim cate ore sa alocam fiecarei discipline, daca nu stim contributia disciplinei la competentele urmarite?" Pornind de la aceasta intrebare, Fundatia pentru o societate deschisa ii cere Ministerului Educatiei sa regandeasca procesul de dezbatere publica in jurul curriculumului scolar, astfel incat sa fie centrat pe competente, nu pe discipline. Amintim ca Ministerul a lansat in decembrie in dezbatere planul-cadru pentru clasele V-VIII, adica lista cu numarul de ore pe care il propune pentru fiecare materie studiata de copii, fara a publica anterior cadrul de referinta pentru gimnaziu - documentul din care sa aflam ce cunostinte din fiecare materie trebuie sa aiba la finalul gimnaziului copiii si cum arata profilul elevului de gimnaziu.

• 
  Pe scurt: Noutatea care se desprinde din cele 3 planuri-cadru puse in dezbatere pe 23 decembrie 2015 de Ministerul Educatiei se refera la scaderea cu o ora a numarului de ore de Limba si literatura romana la clasa a V-a, la disparitia materiei Limba latina de la clasa a VIII-a, la aparitia unor discipline noi care sa inlocuiasca Cultura civica si la posibilitatea extinderii studiului Fizicii si Chimiei inca din clasa a V-a.
  
• 
  Documentele puse in dezbatere nu spun, insa, nimic despre cadrul de referinta, adica despre finalitatea educationala, despre standardele pe care toti copiii de gimnaziu sa le atinga in noua viziune.
  
• 
  In schimb, Ministerul Educatiei cere opinii despre planurile-cadru, care nu sunt decat unul dintre mijloacele prin care se poate atinge cadrul de referinta
  

Fundatia pentru o societate deschisa avertizeaza ca propunerile Ministerului Educatiei ar trebui sa arate cum sunt operationalizate competentele pe care le dorim pentru copiii de gimnaziu.

"Prima si cea mai importanta dificultate este ca planul-cadru nu evidentiaza competente, ci discipline scolare sau, cel mult, arii curriculare. Nu exista nici un document care sa arate de ce un numar X sau Y de ore la o anumita disciplina contribuie mai mult sau mai putin la atingerea profilului asteptat de formare a absolventului. Acest document ar putea sa fie programa scolara, dar el vine de-abia in etapa urmatoare. Pe ce baze stabilim cate ore sa alocam fiecarei discipline daca nu stim contributia disciplinei la competentele urmarite?", intreaba expertii fundatiei.

Acestia explica faptul ca, dupa dezbaterea planurilor-cadru pentru gimnaziu, urmeaza propunerea unor noi programe scolare. "Salutam deschiderea dezbaterii catre publicul larg, dar atragem atentia ca aceasta etapizare are o anume lipsa de coerenta si poate avea ca efect nedorit eludarea din dezbatere a unor teme fundamentale. Solicitam institutiilor responsabile sa regandeasca intr-o anume masura procesul de dezbatere, astfel incat sa fie centrat pe competente, nu pe discipline", se arata intr-un document trimis de Fundatie catre Ministerul Educatiei si remis presei.

Fundatia face referire la statutul educatiei civice in curriculumul scolar, dar precizeaza ca argumentatia "este valabila si pentru alte teme transversale". "Pana in prezent, educatiei civice i-a fost alocat cel mai mic numar de ore in programa, continutul a fost de cele mai multe ori influentat de specializarea de baza si de abordarea teoretica, bazata pe manual, a profesorului, iar interesul elevului si impactul pe termen lung este foarte scazut".

"In 2010, cand Fundatia pentru o societate deschisa a realizat studiul 'Implicarea civica si politica a tinerilor', 53% dintre elevii claselor a VIII-a - a XII-a chestionati considerau ca un bun cetatean respecta legile, 27% ar participa la un protest pasnic impotriva unei legi despre care crede ca nu e corecta, 17% se informeaza despre politica. In 2015, Raportul-sinteza al audierii publice 'Cum incurajam societatea civila la firul ierbii?' a subliniat ca participarea civica scazuta este cauzata de nivelul educatiei civice predate la scoala, care nu include educatia pentru participare cetateneasca la luarea deciziilor de politica publica la nivel central sau local", atrag acestia atentia.

Fundatia precizeaza, intr-un document pe care l-a trimis Ministerului Educatiei, care sunt asteptarile expertilor sai de la un absolvent de gimnaziu in domeniul competentelor civice:

• 
  Operarea cu valori si norme de conduita relevante pentru viata personala si pentru interactiunea cu ceilalti;
  
• 
  Relationarea pozitiva cu ceilalti in contexte scolare si extrascolare, prin exercitarea unor drepturi si asumarea de responsabilitati;
  
• 
  Manifestarea disponibilitatii pentru participare civica in conditiile respectarii regulilor grupului si valorizarii diversitatii (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.).
  

"In ceea ce priveste abordarea explicita, educatiei civice i se aloca in gimnaziu o ora pe saptamana, timp de trei ani (clasele a V-a - a VII-a), sub numele generic de 'discipline socio-umane', reprezentand:

• 
  la clasa a V-a: Educatie pentru drepturile copilului
  
• 
  la clasa a VI-a: Educatie interculturala
  
• 
  la clasa a VII-a: Educatie pentru cetatenie democratica"
  

"La clasa a VIII-a acestui domeniu ii este alocata disciplina Educatie economica, care probabil contribuie mai degraba la competentele antreprenoriale. Din experienta de pana acum, putem spune ca nu este suficient pentru a depasi esecul sistematic al scolii romanesti de a genera absolventi cu spirit civic", sustine fundatia.

"Ne asteptam, desigur, ca educatia civica sa aiba si o abordare implicita, prin intermediul celorlalte discipline din aria Om si societate, in principal Istorie si Geografie, dar si prin intermediul ariei Limba si comunicare. Insa, in absenta unor programe actualizate sau a unui document de sinteza care sa sustina ferm acest lucru, este imposibil de evaluat in ce masura se indeplineste aceasta asteptare", precizeaza fundatia.

Concluzia acesteia este ca propunerile de plan-cadru ofera o viziune "mai degraba pesimista" asupra statutului educatiei civice in gimnaziu:

• 
  "se aloca explicit doar o ora pe saptamana timp de trei ani;
  
• 
  in mod surprinzator, nu este alocata explicit nicio ora pentru clasa a VIII-a, un punct critic de formare a viitorului cetatean;
  
• 
  nu avem nici un fel de informatii despre cum abordarea implicita, prin intermediul altor discipline, va contribui la consolidarea competentelor sociale si civice."
  

Propunerile inaintate de Fundatia pentru o societate deschisa catre Ministerul Educatiei:

• 
  Prelungirea dezbaterii asupra planurilor-cadru si suprapunerea acesteia cu dezbaterea programelor, pentru ca alegerea unui numar de ore pentru o disciplina are sens doar intelegand contributia pe care fiecare disciplina o are la atingerea competentelor cheie;
  
• 
  Propunerea de catre Institutul pentru Stiintele Educatiei a unui un scurt document de sinteza in care sa prezinte schematic legatura dintre documentul-cadru de politici curriculare si planurile-cadru pentru gimnaziu, adica modul si proportia in care fiecare disciplina propusa contribuie la consolidarea profilului absolventului de gimnaziu, asa cum a fost stabilit prin documentul de politici;
  
• 
  Deschiderea de catre Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice si Institutul pentru Stiintele Educatiei, in paralel, a unei dezbateri despre statutul educatiei civice in scoala romaneasca, prin care sa stabilim cat si cum suntem dispusi sa investim pentru a avea viitori cetateni, nu doar absolventi incarcati cu diverse cunostinte.
  

Descarca de aici pozitia integrala a Fundatiei referitor la dezbaterea lansata de Ministerul Educatiei

Pozitia Fundatiei pentru o societate deschisa privind Planurile-cadru pentru Gimnaziu

Informatii de background

Intr-un interviu acordat HotNews.ro la inceputul lunii decembrie, ministrul Adrian Curaj a declarat ca mentine echipa care a lucrat la curriculum in mandatul fostului ministru al Educatiei, Sorin Cimpeanu. Curaj a anuntat ca dupa punerea in dezbatere a planurilor-cadru si a integrarii feed-back-ului, in luna februarie, "se va incepe dezvoltarea cadrului curricular".

"La sfarsitul lunii iunie vom fi intr-o situatie suficient de matura pentru a discuta cu un numar de profesori, eu zic un summer camp, cu profesori din domeniu, 2-3, sa discute daca curriculumul respectiv este potrivit. Deci sa dea un feed-back asupra lui. De asemenea, va fi scos in consultare publica si in toamna, in septembrie, vom integra aceasta experienta, iar la nivelul lunii octombrie vom anunta licitatia, astfel incat editurile sa poata pregati continutul si la timp in 2017 manualele sa fie acolo", a declarat atunci, pentru HotNews.ro, ministrul Educatiei, Adrian Curaj. 

Ulterior, pe 23 decembrie, in ziua in care a scos in dezbatere publica planul-cadru pentru gimnaziu, Adrian Curaj a anuntat pe pagina sa de Facebook ca a "constituit un grup de lucru, format din specialisti in educatie, persoane cu experienta, recunoscute si respectate pentru munca si rezultatele lor, grup care va asigura coordonarea eforturilor si proiectelor privind elaborarea arhitecturii curriculare in invatamantul preuniversitar si va veni cu recomandari in ceea ce priveste cariera didactica".

Grupul care coordoneaza "elaborarea arhitecturii curriculare" anuntat de Adrian Curaj este format din Solomon Marcus, Tincuta Apateanu, Florin Colceag, Radu Dop, Radu Gologan, Alexandru Mironov, Oana Moraru, Florin Munteanu, Marian Stas, Manuela Prajea si Stefan Vlaston.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20729388-klaus-iohannis-avem-infrastructura-culturala-fragila-putem-avea-cultura-performanta-daca-nu-investim-educatie.htm